Jiddu Krishnamurti - Libertatea și Gândirea

Jiddu Krishnamurti - Romania : ‘’Este important să se înțeleagă că libertatea este la început și nu la sfârșit. Credem că libertatea este ceva ce trebuie a fi atins, că eliberarea este o stare ideală de spirit care urmează să fie atinsă treptat, în timp, prin diverse practici, dar pentru mine aceasta este o abordare total greșită. 
Libertatea nu este ceva care urmează a fi realizat, eliberarea nu este un lucru care urmează să fie câștigat. 
Libertate sau eliberarea, este acea stare de spirit care este esențială pentru descoperirea adevărului cu privire la orice realitate, prin urmare, nu poate fi un ideal, ci trebuie să existe chiar de la început. 
Fără libertate încă de la început nu pot exista momente de înțelegere directă, pentru că toată gândirea noastră este limitată, condiționată. 
Dacă mintea ta este legată de o concluzie, de o experiență, sau de orice formă de cunoaștere sau credință atunci ea nu este liberă, iar o astfel de minte nu poate percepe ceea ce este adevărul.‘

Kato : "Dacă mintea ta este legată de o concluzie, de o experiență, sau de orice formă de cunoaștere sau credință atunci ea nu este liberă, iar o astfel de minte nu poate percepe ceea ce este adevărul."
:) Cum poţi să crezi că mintea poate fi legată, în aşa fel încât să îşi piardă libertatea de a îşi îndeplini... menirea ? :) Este o copilărie... 
Mintea este un instrument care operează cu gânduri, cu idei. 
Ea leagă aceste idei, unele de altele, reproducând în minte, prin această ţesătură mentală, imaginea realităţii, a lumii, a Universului. 
Mintea ta a fost şi este liberă. 
Tu o dirijezi, prin voinţa ta...liberă... 
Cazurile de excepție întăresc regula...  

"Este important să se înțeleagă că libertatea este la început și nu la sfârșit. 
Credem că libertatea este ceva ce trebuie a fi atins, că eliberarea este o stare ideală de spirit care urmează să fie atinsă treptat, în timp, prin diverse practici, dar pentru mine aceasta este o abordare total greșită. 
 Libertatea nu este ceva care urmează a fi realizat, eliberarea nu este un lucru careurmează să fie câștigat. "

LIBERTÁTE = Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii (și stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii și a societății.
ELIBERÁRE = Acțiunea de a (se) elibera și rezultatul ei; liberare. – V. elibera.
ELIBERÁ = A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa.
Omul nu a înţeles că Marii Maeştrii, când vorbesc de eliberare spirituală, se referă la eliberarea spiritului de înlănţuirea sa în materie. 
Spiritul tău este legat de materie, prin legăturile sale cu corpul fizic omenesc. 
Spiritul, din acest pdv, nu este liber, ci este "înlănţuit". Există, aşadar, un proces real de eliberare spirituală, descris din timpuri străvechi de oamenii Iniţiaţi. 
Că Jiddu a înţeles sau nu a înţeles, acest lucru elementar, este mai puţin important. 
Important este să înţelegi tu...

"Dupa ce te vei schimba, în mod radical, vei vrea să ajuți lumea întreagă să vadă adevărul."
1. Există oameni care nu trebuie să se schimbe în mod radical pentru a vrea să ajute lumea întreagă să vadă adevărul.
2. Există oameni care s-au schimbat în mod radical, dar nu vor să ajute lumea întreagă să vadă adevărul...

Jiddu Krishnamurti - Romania : Pentru primul comentariu : nu poți vedea adevărul dacă pleci de la o idee sau concluzie, asta e o realitate confirmată și de știință, mintea în sine nu poate vedea exact ce ai spus tu, tocmai din cauză că se lasă condusă de idei, convingeri, presupuneri și concluzii.
AL doilea comentariu : poți să te simți liber chiar și dacă ești înlănțuit în acest corp, iar libertatea în sine nu are nici o legătura cu voința, e pur și simplu o stare, și probabil cunoști și tu numeroase exemple cu oameni care au trăit în inchisori și totuși se simțeau liberi...
AL treilea comentariu : există oameni care ajută doar pentru că așa se vor simți mai buni, dar vor să facă asta pentru ei, și nu că vor să ajute lumea, dar în esență dacă această schimbare are loc începi să vezi, și dintr-un sentiment de compasiune față de omenire începi să cauți să îi ajuți să descopere ceea ce te-a facut pe tine să fii liber, așa au facut Mathma Ghandi, Maria Teresa, Isus, Krishnamurti, Lao Tze, Buddha și mulți alții,....
Despre cei care spui că s-au schimbat în mod radical, nu pot spune nimic, pentru că nu cunosc prea multe așa că niște exemple ar fi binevenite. 

Kato : "Nu poți vedea adevărul dacă pleci de la o idee sau concluzie, asta e o realitate confirmată și de stiință, mintea în sine nu poate vedea exact ce ai spus tu tocmai din cauză că se lasă condusă de idei, convingeri, presupuneri și concluzii."
Cam... naivă şi neştiinţifică abordarea... :) 
Despre ce știință este vorba ? 
Ce crezi tu că este adevărul ? 
Ai încercat vreodată să îl defineşti, să înţelegi care este sfera de cuprindere a acestui concept numit "adevăr" ? 
În general, majoritatea polemicilor provin din lipsa punerii de acord asupra semnificaţiei unor termeni ce fac parte din vocabular. În cazul nostru, vocabularul limbii române. 
Deci :
ADEVẮR = 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire; ceea ce corespunde realității, ceea ce există sau s-a întâmplat în realitate.
Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realității, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător.
Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realității.
Loc. adv. Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt.
Conștiința absolută a autenticității și valabilității conținutului credinței religioase; realitatea spirituală ca subiect al revelației și obiect al credinței.
2. Justețe, exactitate.
MÍNTE = 1. Facultatea de a gândi, de a judeca, de a înțelege; rațiune, intelect. 
Loc. adj. Cu minte = cu judecată normală, sănătoasă; p. ext. înțelept.  Loc. adj. și adv. Fără (de) minte = nebun; nesocotit, nesăbuit.  Gând, cuget; imaginație; memorie.
2. Judecată sănătoasă, mod just de a raționa; înțelepciune, chibzuință.
3.Imaginație, fantezie.
Studiind cu atenţie definiţiile, vei ajunge inevitabil la concluzia faptului că tu, ca fiinţă omenească, doar prin intermediul minţii poţi cunoaşte adevărul ! 
Este singurul tău instrument. 
Altul nu ai.  
În rest, poveşti sunt destule. 
Inclusiv afirmaţia cu confirmările ştiinţei. 
Omul este o fiinţă raţională. 
Dar... doar cei ce îşi pun mintea la contribuţie dau dovadă de... raţionalitate ! 
Restul...plutesc în ceaţa confuziei şi ignoranţei, într-un dolce far niente mental.
Cine crede că mintea îi este un fel de duşman, ceva separat de fiinţa sa, pe care proiectează tot felul de învinuiri, se autovictimizează, autoculpabilizează, în mod autodistructiv.
Universul este o Creaţie mentală, a minţii creatoare. 
"Totul este Spirit, Universul este Mental." 
Mintea este instrumentul tău cel mai util şi mai important. 
Dacă nu ar fi aşa, tu nu ai fi postat nimic, niciodată, aici, sau altundeva, chinuindu-te să expui tot felul de raţionamente care sunt produse ale minţii tale ! Judecăţi, raţionamente,...
Orice ai percepe, şi pe orice cale : senzorială sau extrasenzorială, stimulii percepuţi nu reprezintă ceva inteligibil decât pentru mintea ta. 
Un om fără de minte ar fi un fel de legumă, lipsit de conştienţă,nu un om, deoarece omul este, prin definiţie, "o fiinţă raţională".
Cei cu mintea deschisă înţeleg aceste adevăruri. 
Un om îndoctrinat, rupt de realitate, blocat în ideile unei doctrine, ce acuză mintea de tot felul de absurdităţi... nu...
Dacă vei continua polemica, demonstrează că poţi să o faci fără să apelezi la minte, la gândire, la judecăţi şi raţionamente. 
Altfel... zău că nu are nici un sens... :)

"poti să te simți liber chiar și dacă ești înlănțuit în acest corp, iar libertatea în sine nu are nici o legătură cu voința, e pur și simplu o stare, și probabil cunoști și tu numeroase exemple cu oameni care au trăit în închisori și totuși se simțeau liberi..."
:) Ai recitit ce ai scris ? Funny... :) 
Doar un om care vrea să fie liber, se poate simţi liber. 
Unul care nu vrea, nu se simte.
Nu toţi oamenii vor să se simtă lineri, şi nu toţi în aceeaşi măsură.
Măsurile sunt variabile, de la om la om.
Unii oameni se simt mai siguri când cedează din libertatea lor altora.
Este un pattern din copilărie, care se reactualizează la diferite vârste, în diverse situaţii, condiţii de viaţă.
Copilul cedează din libertatea lui, în favoarea părinţilor, care îi asigură astfel protecţia necesară, siguranţa. 
Dacă nu ar ceda, ar trebui să fugă de acasă, să devină liber.
Bine-nţeles că situaţia cedării libertăţii necesită compromisuri şi creează frustrări, conflicte, situaţii şi trăiri emoţionale tensionante, dar este în sine un mecanism de protecţie...
Noi toţi, întregul popor, am CEDAT LIBERTATEA DE A NE HOTĂRÂ SOARTA ŢĂRII UNOR... ALEŞI !
De comun acord, nu ? În masă. În mod amiabil...
EI DECID PENTRU NOI...
 
A te simţi liber este aşadar o problemă ce ţine de psihic, de gândire, nu de percepţia senzorială. 
Iar gândirea este dirijată numai de voinţa proprie. 
Omul închis în închisoare nu este liber în realitate. 
Este o inepţie copilărească să susţii altceva. 
Dar faptul că el se simte liber dpdv... spiritual, având LIBERTATEA GÂNDIRII, nu corporală, te-a indus în eroare... :) 
Nu confunda merele cu perele...
Sunt fructe ambele, or fi ele asemănătoare, dar nu sunt... identice !
Orice ar face cineva, acţiunea sa este determinată de un interes personal, mai mult, mai puţin, sau deloc conştientizat. 
Interesul, însă, există, mereu. 
Altruismul pur nu există, în realitate, ci doar în imaginaţia unora, care nu pot conştientiza bine realitatea, deoarece nu au dobândit, încă, discernământul necesar...

Jiddu Krishnamurti - Romania : Atunci există oare o acțiune care să fie dincolo de interesul personal ? 
Ce calitate îți trebuie să descoperi care este natura acestei realități ? 
O idee sau convingere ne poate face să cunoaștem ce este dincolo de minte ?

Kato: Eşti prins în capcana unor convingeri ! 
"Dincolo de minte" nu există ! 
Dacă prin minte Spiritul a creat totul, şi creează în permanenţă, deoarece omul este cocreator al realităţii, ce ar putea exista în afara.. creaţiei ? 
Doar... Spiritul Suprem, bineînţeles. 
Şi însăşi El se revelează minţii umane, în diferite forme.
Totul este Spirit, Universul este Mental. 
Prin Minte poţi accesa orice. 
Fără minte, nu. 
Deoarece Mintea reprezintă o facultate a Spiritului, nu ceva separat de el. 
Un spirit decorporat, va primi percepţiile pe alte căi decât cele senzoriale corporale, dar îşi va utiliza în continuare facultatea creatoare a gândirii, în mod natural. 
Altfel nu ar putea conştientiza absolut nimic.
Problema interesului este mai complexă decât pare, deoarece interesele tuturor fiinţelor converg, sunt legate unele de altele. 
Interesul personal este strâns dependent de interesul general, şi al oricărei alte fiinţe. 
Din această cauză, decurge logic concluzia faptului că orice faci pentru a ajuta pe altul, îţi va ajuta şi ţie, implicit. 
Adu-ţi aminte cuvintele lui Isus, care sunau cam aşa : cine face un bine cuiva, mie îmi face ! 
Exact asta afirm şi eu, cu alte cuvinte, privind din alt punct de vedere acelaşi fenomen : oricine face un bine cuiva, tuturor şi lui însuşi îşi face ! 
De aceea, nu există altruism şi dezinteres absolut, în nimic din ceea ce faci... 


CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro

Koan

CS : un koan zen: nu respinge suferința, nu te atașa de extaz !

Kato: Să fii la fel, echilibrat, atât în bucurie, cât şi în suferinţă...

OT: ...sau "nu respinge extazul, nu te atașa de suferință !!!" e la fel de valabil și des întâlnit !!!

CC: Mă-ndoiesc că ăsta e un Koan - Koanul este o frază care nu are răspuns logic, solicitând mintea în așa o măsură încât aceasta abandonează să găsească răspuns, lăsând loc pentru percepții care se află dincolo de minte.
Exemplu de Koan: Dacă totul se reduce la unitate, unitatea la ce se reduce ?

MA: ..unitatea se reduce la totul dintr-o unitate

Kato: Logic, în circumstanţele de mai sus, la unitatea unităţii. :)
Deci, nici acesta nu este un koan, conform definiţiei de mai sus.
"(Zen Buddhism) a riddle with no solution, used to provoke reflection on the inadequacy of logical reasoning, and to lead to enlightenment."
Dacă unu este impar, de câte ori este impar doi ? 
Este această întrebare, conform definiţiei de mai sus, un koan ?
Conform definiţiei în engleză : "(Zen Buddhism) a riddle with no solution, used to provoke reflection on the inadequacy of logical reasoning, and to lead to enlightenment.", koanul trebuie să îndplinească următoarele condiţii :
1. să fie o ghicitoare, deci o întrebare care cere elaborarea unui răspuns,
2. să nu aibă o soluţie / răspuns logic,
3. să provoce reflectarea asupra raţiunii logice inadecvate prezente,
4. reflectarea determinată să conducă la iluminare.
La cât de împotriva folosirii gândirii raţionale sunt majoritatea oamenilor care cred că iluminarea se poate obţine fără folosirea gândirii, koanurile le sunt de... prisos. :)
Pe de altă parte, occidentalii au dezvoltat ştiinţa gândirii corecte numită "Logica", care este mai utilă şi mai valoroasă omului decât acest gen de koanuri. Pentru un om care nu gândeşte logic corect, koanurile sunt de prisos...

MA: de cate ori este impar doi, apare unu. koan

CC: la Ploiești poți să te pitești, dar la Pitești nu poți să te ploiești.

Kato: Pe Codrin îl furnică, da pe furnică o Codrin ?
Mai corect koan este : La Ploieşti poţi să te piteşti, dar la Piteşti poţi să te ploieşti ?
Ca să păstreze aspectul de... ghicitoare. :)
Două palme care se lovesc scot sunete de aplauze. 
Ce sunet scoate o singură palmă ?

AI: Ba da, dacă stai în ploaie...

Kato: Treaba cu koanurile, de fapt e mult mai complicată. 
Nu știu cine va avea răbdare să citească tot materialul din link, dar dau un mic fragment, de... momeală (evidențierea prin majuscule îmi aparține  ) :
"The popular WESTERN UNDERSTANDING sees kōan as referring to an unanswerable question or a meaningless statement. 
However, IN ZEN PRACTICE A KOAN IS NOT MEANINGLESS, AND NOT A RIDDLE OR A PUZZLE.
Teachers do expect students to present an appropriate response when asked about a kōan.
Koans are also understood as pointers to an unmediated "Pure Consciousness", devoid of cognitive activity. 
Victor Hori criticizes this understanding :
[A] pure consciousness without concepts, if there could be such a thing, would be a booming, buzzing confusion, a sensory field of flashes of light, unidentifiable sounds, ambiguous shapes, color patches without significance. 
This is not the consciousness of the enlightened Zen master.
According to Hori, a central theme of many koans is the ”identity of opposites‘’ :
[K]oan after koan explores the theme of nonduality. Hakuin's well-known koan, "Two hands clap and there is a sound, what is the sound of one hand?" is clearly about two and one. 
The koan asks, you know what duality is, now what is nonduality ?
In "What is your original face before your mother and father were born?" the phrase "father and mother" alludes to duality. 
This is obvious to someone versed in the Chinese tradition, where so much philosophical thought is presented in the imagery of paired opposites. 
The phrase "your original face" alludes to the original nonduality.
Comparable statements are: "Look at the flower and the flower also looks"; "Guest and host interchange". " http://en.wikipedia.org/wiki/Kōan

Tipic vestic : vesticii cred că blocarea minţii poate conduce la... iluminare. 
Koanul de fapt a fost dezvoltat inițial ca un fel de listă de întrebări şi răspunsuri precis direcţionate de un Maestru, care, datorită revelaţiior succesive pe care le pot produce, pot provoca iluminarea. 
De aici au plecat tot felul de... derivaţii, şcoli, curente, teorii... 
De ce, dacă metoda funcţiona ? 
Deoarece stă în firea umană ca fiecare om să caute să îmbunătăţească metoda, forma și conținutul, să aducă ceva nou, din diverse motive personale, care se opun abordărilor clasice. 
Fiecare dorește să își pună amprenta proprie... 
Partea proastă este că un Mare Maestru se naşte extrem de rar, şi învăţătura sa deosebită este rapid multiplu amprentată, demontată şi deformată ulterior de o serie de adepţi care se cred mari deştepţi iluminați şi vor să întemeieze câte o şcoală nouă, care să le poarte faima şi renumele în... eternitate. 
Asta au făcut întotdeauna şi orientalii şi vesticii, din păcate. 
Cei ce nu înţeleg cu adevărat învăţătura Marilor Maeștri, o schimbă după înţelegerea lor, deformând-o inevitabil. 
La ora actuală în Orient, oriunde, găseşti o mulțime de salate orientale, mixturi de curente, metode,
tradiţii, învăţături,... 
De aceea Orientul este la pământ acum, deoarece au deformat tot, au reinterpretat textele sacre, au strâns un panteon super bogat de zeităţi din mai multe culturi, şi nu mai au timp de meditaţie deoarece trebuie să se... închine zilnic la multe statui şi picturi cu forme... groteşti. 
"Sacrifică" pe altare tot felul de minuni, pierd timpul cu pelerinaje lungi, ritualuri absurde şi fără rost, şi nu mai înţeleg nimic din salatele predicate de învăţătorii lor care nu îşi mai găsesc nici ei calea spre iluminare. Nivelul lor de viaţă, al egiptenilor,indienilor, tibetanilor, marile izvoare de spiritualitate, este pe... nicăieri, aşa cum şi nivelul lor de conştiinţă este acum, datorită multiplelor disocieri şi fragmentări ale învăţăturii străvechi... 
 Recent, am privit pe Discovery nişte reportaje care au surprins bine aceste aspecte, o viaţă condusă, nu de spiritualitate, ci de preconcepţii şi prejudecăţi legate de relaţia omului cu tot felul de zeităţi ciudate. 
Un indian foarte serios a fost întrebat pentru ce a efectuat pelerinajul la statuia unei zeităţi cocoţate la un templu din vârful unui munte, unde s-a rugat şi a ars pe un altar nişte chestii fumigene, şi acesta a spus senin că pentru o... maşină (autoturism)...
Totul a devenit foarte... comercial, ritualurile şi pelerinajele fiind încurajate de cei ce scot bani de pe urma acestor activităţi, căci tot ce ard ei acolo pe altarele aflate peste tot, constituie marfă cu care se face comerţ de către mai puţin credincioşi. 
Naivitatea, credulitatea şi incultura sunt speculate peste tot la fel, de şmecheri profitori... 
Orientalii nu mai au încredere în ei, în puterea lor creatoare, căutând-o în afara lor, la zeități. 
Așteaptă ca totul să le pice de undeva de sus, crezând și sperând că este de ajuns să ardă felurite chestii fumigene, să aducă ofrande de care cred ei au zeitățile lor protectoare nevoie, să atingă statuile care cică le reprezintă, și să își formuleze apoi cererile lor inocente...

AI: Mai demult am întâlnit într-un film o replică ce mi-a rămas întipărită în memorie, pentru că nu i-am găsit înţelesul nici până astăzi. 
Nu ştiu dacă este un koan, voi ce ziceţi:
" Pentru ca totul să rămână aşa cum este, trebuie ca totul să se schimbe." (Ghepardul - Il Gattopardo, 1963)

Kato:  "Nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă", exprimă acelaşi lucru, în alte cuvinte. 
Adică totul rămâne aşa cum este, deşi se transformă neîncetat, şi tocmai deoarece se transformă neîncetat.
Argument : dacă orice transformare ar înceta acum, şi viaţa, aşa cum este ea, ar înceta acum. Viaţa corporală nu este posibilă în lipsa transformării continue. 
În corpul tău, în această clipă, au loc nenumărate transformări, în miliarde de celule, care şi ele se transformă continu...

AI : Kato, eşti un mare povestitor. 
Tu poţi răstălmăci orice… 
Între timp mi-am reîmprospătat parte din film şi mi-am găsit şi replica, puţin diferită faţă de ceea ce reţinusem eu, dar am o scuză, am văzut filmul cu mulţi ani în urmă :
" If we want things to stay as they are, things will have to change."

Kato: And if we don't ?
What makes the things change ?
Unele lucruri se pot schimba prin voinţa ta. 
Este aşa sau ba ? 
Altele se schimbă independent de voinţa ta, deoarece totul se transformă, neîncetat. 
De exemplu procesele de metabolism, mersul astrelor, expansiunea universului, şi toate procesele fizico-chimice care se supun legilor universale ale Naturii. Nu le poţi opri prin voinţa ta, nu le poţi conştientiza în mod deplin determinismul cauzal.
Deci, afirmaţia este eronată. 
Implicaţia DACĂ - ATUNCI formulată acolo, nu este adevărată. 
Poate nu suna de fapt nici aşa...
Corect ar fi fost cam aşa:
"Some things wich we want to stay as they are, will change, anyway, in time."
Nu toate, deoarece există "things" care nu se schimbă, precum adevărurile universale, gen 1+1=2, Teorema lui Pitagora, Legile Naturii, constantele universale, etc.
De asemenea, nu toate lucrurile ce se schimbă au o rată de schimbare sensibilă la scara de timp a unei vieţi omeneşti. 
De exemplu luminozitatea unei stele, orbita Lunii, forma Căii Lactee, etc.
Desigur, şi în cealaltă afirmaţie, mai corect dpdv logic, ar fi fost să conţină o precizare, care poate fi doar subînţeleasă în context : " Pentru ca totul să rămână aşa cum este, SCHIMBĂTOR (în schimbare), trebuie ca totul să se schimbe" subînţelegând, în continuare, în "totul" ca fiind cuprinsă toată realitatea obiectivă, tot ce există material. 
Dacă absolutizăm "totul", cuprinzând în el şi ceea ce nu există obiectiv, material, lucrurile abstracte, atunci afirmaţia este falsă.
Acest gen de discuţii sunt utile pentru înţelegerea a ceea ce este schimbător, transformabil, efemer, - lumea materială, şi ceea ce este neschimbător, imuabil, etern - lumea abstractă a arhetipurilor care guvernează mecanismele transformării, în mod imperceptibil, din nevăzut.
"Poveştile" de acest gen îşi au utilitatea lor, pentru cei care au capacitatea de a asimila ceva din ele. 
Pentru ceilalţi sunt... inutile...


 Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : 
https://www.facebook.com/notes/806080502769226/


CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html


Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Accesează acest link pt oferta completă de magazine unde găseşti tot ce vrei : https://www.facebook.com/notes/806471976063412/ 
Mulţumesc !

Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

Despre Înițierea în... simțul umorului și nu numa...

DESPRE INIŢIERE
 
DD : La poarta unei mănăstiri de la poalele Himalayei bătu un pelerin:
- Doresc să vorbesc cu cel mai mare om din acest așezământ, fură primele lui cuvinte, în loc de bună ziua.
Călugării îl măsurară din cap până-n picioare fără să spună un cuvânt și-l duseră la maestrul lor, care era adâncit în citirea unor scrieri. Fără să-și ridice ochii îl întrebă:
- Cu ce te pot ajuta?
- Vreau să-ți fiu discipol, maestre, să devin un om mare așa cum ești tu! Şi preț de o jumătate de oră îi vorbi despre dorințele sale.
Maestrul îl ascultă și după ce termină îi spuse:
- Fiule, tăcerea îți va ascuți auzul și-ți va înfrumuseța cuvintele. Vorbele multe îți cheltuiesc energia… atunci când nu spun nimic. Vrei să-mi fii discipol ?
- Da!
- In curtea interioară, lângă fântână, este o piatră mare; te rog să mi-o aduci căci vreau să-mi fac un altar din ea.
Pelerinul se uită spre curte și văzu un bolovan foarte mare.
- Glumesti ? Nici zece oameni nu o pot ridica… dar eu…
Maestrul plecase deja, târându-și papucii pe lespezile de piatră. Pelerinul rămase trist. Se așeză dezamăgit pe scările templului..
“Niciodată nu voi putea să fiu discipolul acestui mare om” își zise în gând.
  Oftând, cu capul plecat, începu să se gândească cum ar putea să ridice minunea de piatră mare cât un munte. 
 Ochii îi căzură pe o furnică ce se oprise din drumul ei chiar în fata piciorului său… cara după ea o greutate de două ori mai mare. Se oprise în fața obstacolului și nu știa ce să facă.  O privi curios și văzu că, după o mică ezitare, furnica împreună cu greutatea sa se urcă pe picior și-l traversă de-a latul, continuându-și drumul.
“Ar fi putut să-mi ocolească piciorul, dar ea nu… nu s-a dat înapoi din calea obstacolului… cu îndrăzneală l-a depășit… câtă putere la o furnică!” gândi uimit pelerinul și se adânci și mai mult în tristețe.
Treceau zilele și pelerinul își făcuse obicei să urmărească cum acționează fiecare vietate în fața obstacolului – adică a piciorului său – și nici una nu avea curajul furnicii. Și mai observă că toate greutățile cărate de furnică depășeau cu mult mărimea trupului ei firav.
Într-o zi, maestrul îl văzu plângând. Se așeză lângă el, și-l întrebă cu blândețe:
- S-a întâmplat ceva, dragul meu?
- Maestre, și furnica este mai mare decât mine. Sunt atât de mic…!!
- Mă bucur să te aud spunând asta. Ești pe drumul cel bun!
Înainte de a apuca să mai spună ceva, maestrul era deja departe. Pelerinul se gândi zile la rând cum să facă să ridice piatra și în același timp se gândea și la furnică, la puterea ei.
“Voi reuși… voi reuși pentru că îmi doresc din tot sufletul să fiu discipolul maestrului”.
Și-n același timp își dori să fie furnică, să aibă curajul și forța ei. Într-o zi se duse în fata pietrei, o privi cu atenție câteva secunde, respiră profund de trei ori, se interioriză preț de câteva clipe, desprinse brațele încet, încet, ca și când ar zbura și îmbrățișând-o, ridică piatra și o așeză în fața camerei maestrului.
Văzând toate acestea, maestrul râse cu poftă și-i spuse:
- Ai învățat?
- Da, maestre, am aflat multe observând. 
In primul rând am aflat că maestru poate să-ți fie oricine, chiar și o furnică, dacă ești capabil să înțelegi lecția oferită. 
In al doilea rând, să nu-ți fie teamă de nici un obstacol, acceptă-l, “intră în el”, fii una cu el… conștientizându-l, îl poți trece cu bine.  
In al treilea rând, puterea unei ființe nu stă în forța mușchilor ei, ci în Sine; concentrându-mă asupra Sinelui, devenind una cu el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o ridic, deși era de două ori mai grea decât mine…
In al patrulea rând, să nu judeci pe nimeni după “mărimea” lui, ci după fapta lui… furnica este o vietate atât de mică, dar foarte puternică. 
Şi-n al cincilea rând, să crezi… să crezi în Dumnezeul din tine, și atunci puterea ta va fi fără limite! 
Dar toate acestea nu aș fi putut să le învăț dacă nu aveam o motivație, un scop al vieții: să fiu precum maestrul meu.
- Daca vei reuși să fii mereu ca și furnica, atunci ai înțeles unul dintre secretele vieții: nu există obstacol pe care să nu-l învingi atât timp cât ești cu sufletul curat și centrat în Inimă. Forța din tine poate muta și munții, iar credința ta îți va fi călăuză.
Bine ai venit printre discipolii mei !

Kato : Şi... bănuiesc că după asta, l-o pus să ducă bolovanu înapoi, pentru următoru discipol, nu ?

DD : Mai, Kato, tu ai ce ai cu bolovanu'...

Kato : Da, da. Trebe să înţeleg bine mecanismul, să-l aplic şi io viitorilor mei discipoli... :)
- Vrei să te învăţ ceva, ignorantule ? Ia nene şi cară bolovanu ăsta, şi-apoi mai discuţi cu mine. Până atunci... mucles ! :)))
Trebe numa să plantez şi un muşuroi în preajma bolovanului, să aibă ignoranţii la ce medita, că de nu... or rămâne ani de zile pe moşia mea, degeaba, că n-or învăţa nimica... :)))
No aşa... Şi după exerciţiu cu bolovanu, ce urmează, deci ?...
Io i-aş pune să zboare puţin, meditând la păsărelele din copaci, apoi să calce pe apă, meditând la insectele de baltă...
Asta că mă bate gându să-mi trag şi io o mănăstire, la poalele Apusenilor, într-un loc mioritic, cu mulţi bolovani şi furnici, că cred că mulţi discipoli or bate la poarta mea... :)))
Hmm... Oare cum mi-ar sta ca călugăr katolin ?
Kato, călugăru katolin, de la poalele Apusenilor, care iniţiază in :
1. transportul bolovanilor, manual, pe distanţe scurte, medii şi lungi, cu efort minim şi eficienţă maximă,
2. zborul la joasă, medie şi mare înălţime, şi planarea, folosind curenţii de aer carpatini şi profilul aerodinamic al corpului propriu,
3. mersul pe apă, pe baza principiului utilizării forţelor de tensiune ale stratului superficial al lichidelor,...  şi multe altele, în limita... cashului disponibil... :)
Se admite şi plata în natură.
Da numa natură... vie... :) 

"Un Mentor lipsit de simţul umorului este ca o mâncare lipită de... arome." - Kato





CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

Pseudointerviu cu Octavian Țigănuș despre Percepția și Observarea Realității

Octavian Tiganus : Eşti un fin observator...dar chiar CREZI că există CEVA/ORICE care să poată fi "observat" ?
Kato : Da, cu siguranţă. Dar mă refer la sensul comun al termenului / verbului "a observa", dpdv senzitiv-senzorial :
OBSERVÁ = 1. A băga de seamă, a remarca. A exprima o observație, a constata. 
2. A examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta.“
În lumea terestră există o mulţime de obiecte, fiinţe, procese, fenomene, evenimente, care pot fi observate. 
Dovadă stă chiar faptul că le observăm, zilnic, cu toţii. 
Putem observa ceea ce putem percepe. Unele lucruri pot fi observate pe baza percepţiilor senzoriale, altele pe baza celor extrasenzoriale.
Dacă tu vrei să iei în discuţie un alt sens al verbului "a observa", putem discuta despre asta.
Octavian Tiganus : da, cel in care "o realitate IA NASTERE abia cand ...credem noi ca e "observata"
Kato : Şi ce numeşti tu "realitate" se pare că diferă de sensul comun al termenului :
REALITÁTE = Existență efectivă, obiectivă; fapt concret, lucru real, stare de fapt; p. ext. adevăr. Loc. adv. În realitate = de fapt, efectiv, în adevăr.
( Fil.; la sg.) Materia care există în afara conștiinței omenești și independent de ea.
Vrei să afirmi contrariul : faptul că realitatea nu poate exista în afara conştiinţei omeneşti şi independent de ea ? Atunci acea “realitate” nu ar fi o realitate, ci o... închipuire, o plăsmuire a imaginației tale proprii.
ÎNCHIPUÍRE = 1. Faptul, puterea, capacitatea de a ( -și ) închipui; imaginație, fantezie.
2. Produs al imaginației; plăsmuire, ficțiune; iluzie; halucinație.
Octavian Tiganus : tare dragi iti sunt dictionarele...evident ca NU EXISTA O REALITATE "FIZICA SI OBIECTIVA", ci TOTULse manifesta in constiinta TOTULUI, din care esti parte.
Kato : Astea sunt simple ipoteze. Argumentează...
Tu de fapt negi faptul că tu şi oricare om percepeţi realitatea realitatea fizică şi obiectivă ! Pe ce bază, când orice om îţi poate demonstra experimental oricând, faptul că o percepe ?
Octavian Tiganus : nu neg CA ASA O PERCEPE, neg ca perceptia ar fi ALTCEVA decat simpla presupunere, cu rol puternic hipnotizator in ce numim iluzia experientei.
Kato : "TOTUL se manifesta in constiinta TOTULUI, din care esti parte"
1. Ideea ta nu exclude existenţa realităţii materiale !
2. Această idee are o mare lacună, sau cere neapărat explicaţii suplimentare detaliate, deoarece CEEA CE EU PERCEP ACUM, TU NU PERCEPI ACUM, DEŞI AR TREBUI, DUPĂ IDEEA TA DE MAI SUS, SĂ CONŞTIENTIZĂM CU TOŢII TOTUL.
Octavian Tiganus : pai exact asta e unul din argumente : subiectivitatea TOTALA a experientei. Câtă vreme inca esti in perceptie subiectiva/partialitate, EVIDENT SI LOGIC vom vedea diferit si experimentam ALTA PRESUPUSA REALITATE.
Kato : E foarte neclar ceea ce susţii, deoarece nu înţeleg ce înţelegi tu prin "constiinta TOTULUI, din care esti parte".
Ce este acest Tot ?
Cum anume fac eu parte din acest Tot ?
Octavian Tiganus : totalitatea infoenergetica care a generat si sustine TOTUL.
Kato : "cata vreme inca esti in perceptie subiectiva/partialitate, EVIDENT SI LOGIC vom vedea diferit si experimentam ALTA PRESUPUSA REALITATE"
Prea multe expresii neclare : "perceptie subiectiva /partialitate", "PRESUPSA REALITATE".
Nu pot să înţeleg ideile, deoarece nu am de unde să ştiu ce înţelegi tu prin aceste expresii ambigue...
  Iubesc dicţionarul, deoarece putem vorbi în mod clar aceeaşi limbă, fără să ne pierdem în expresii personale inventate, pe care alţii nu au de unde să le înţeleagă.
Octavian Tiganus : adevarul nu e IN CUVINTE, ci in spatele lor. Cuvintele separa nu unesc. Desi pare invers.
Kato : Adevărul este în orice este real, deci şi în cuvinte, căci realitatea şi adevărul una sunt ! 
Nu contează substratul energetic al materiei, cât timp materia există şi este percepută în mod corect în forma în care poate fi ea percepută prin organele de simţ corporale. Faptul că ea "arată" cu totul altfel percepţiei extrasenzoriale, da, sunt de acord. Dar nu înseamnă că nu există. 
Faptul că totul poate fi conceptualizat în termeni de biţi de informaţie, de asemenea nu exclude existenţa materiei, faptul că are și o componentă informațională, pe lîngă cea energetică, ci, toate acestea, din contră, confirmă natura formelor ei variate de prezentare şi manifestare !
Adevărul poate fi conceptualizat în cuvinte, deoarece este informaţie, şi informaţia poate fi transmisă prin cuvinte, noţiuni, care alcătuiesc propoziţii, judecăţi, şi raţionamente. Există un nivel de conceptualizare a adevărului prin limbaj. De aceea adevărul poate fi COMUNICAT !  
Nu are rost să discutăm aici existenţa şi natura LIMITELOR limbajului în comunicarea adevărului, dar este util să recunoaştem faptul că ele există. De exemplu, este foarte clar faptul că trăirea mea afectivă nu o pot transmite altuia, prin comunicare orală, în mod ABSOLUT FIDEL, pentru a putea fi trăită şi de el în exact acelaşi mod, dar în mod cert, tu ţi-o poţi imagina destul de bine, cu atât mai bine şi mai fidel cu cât şi tu ai trăit o experienţă similară.
Dacă adevărul nu ar putea fi conceptualizat de mintea umană, şi nici exprimat prin limbaj, pentru a fi comunicat, nu ar fi existat nici o POSIBILITATE DE EVOLUŢIE, individuală, şi cea de grup, a omenirii. Evoluţia se înfăptuieşte prin ÎNVĂŢARE, şi o foarte mare parte a învăţăturii şi tu ai acumulat-o din... CĂRŢI, care sunt o înşiruire de informaţii prezentate prin... cuvinte.
Deoarece există evoluţie, este clar şi evident că ea se poate baza NUMAI pe adevăr, şi că adevărul a putut fi comunicat, mereu, în diverse forme, printre care şi limbajul scris şi vorbit, alcătuit din cuvinte...
Următoarele lucruri le consider deosebit de importante, şi demne de reţinut :
1. UN MAESTRU SPIRITUAL NU DEFINEŞTE ŞI NU EXPLICĂ CEVA NECUNOSCUT PRIN ALTCEVA NECUNOSCUT. 
Aceasta nu este o definire sau explicaţie, ci ceva lipsit de sens pentru discipolul pe care trebuie să îl instruiască.
Toţi termenii trebuiesc definiţi cât mai clar, pentru eliminarea oricărei ambiguităţi şi confuzii. Întotdeauna definirea a ceva necunoscut se face prin altceva, cunoscut.
Explicaţie = 1. Expunere, descriere amănunțită sau interpretare în vederea înțelegerii unor chestiuni, unor probleme; lămurire, clarificare a ceva dificil. 2. Cauză. 3. Dezvăluirea cauzei, temeiului, legității, scopului unei acțiuni, unui eveniment, fenomen. Determinarea cauzei unui fenomen, justificarea prin scop a unei decizii sau acțiuni justificarea faptelor prin legi. 4. ( LOG.) Dezvoltarea a ceea ce este implicat în premise sau deducerea din premise date. 5. Rezultatul actului explicativ, expresiile, propozițiile prin care se realizează. Explicaţia reprezintă funcția esențială, finalitatea și rațiunea oricărei ipoteze sau teorii.
Definiţie = 1. ( LOG.) Propoziție sau ansamblu de propoziții determinând semnificația unui termen, sau indicând caracteristicile esențiale ale unui obiect sau ale unei clase de obiecte. Într-o definiţie se disting: termenul sau combinația de termeni nou introduși (definitul); termenul sau combinația de termeni ale căror sensuri SUNT DEJA CUNOSCUTE (definitorul).
(La Aristotel) Determinare a naturii sau a esenței unei specii prin indicarea genului care o cuprinde (gen proxim) și a diferenței specifice prin care se delimitează de celelalte specii.
Expr. Prin definiție = prin însăși natura lucrului, decurgând în mod necesar din totalitatea notelor sale caracteristice.
2. Un Maestru spiritual nu NEAGĂ ceea ce EXISTĂ, ci EXPLICĂ NATURA a ceea ce există. Dacă el consideră că natura este iluzorie (iluzia este o deformare perceptivă a realităţii, nu perceperea unui lucru inexistent în realitate, care
= halucinaţie), atunci el este obligat să explice natura iluziei şi mecanismele prin care este denaturată percepţia realităţii.
Dacă el consideră că natura este halucinatorie, atunci trebuie să explice de ce şi cum este aşa, de ce percem existenţa a ceva ce... nu există. 
Dar dacă materia nu există, atunci nici corpul omenesc nu există, şi nimic din acest UNIVERS. Vaţa ar fi un fel de vis. Dar, dacă ar fi un vis, înseamnă că materia există în vis. Şi oricum ar exista, în orice stare de conştiinţă, şi sub orice formă, important este faptul că... există. Forma ei de existenţă se cere a fi explicată, oricum...
Octavian Tiganus : Asta, cu "materia" si existenta ei, nu ma convinge deloc... Perceptia nu inseamna dovada, iar cercetarea stiintifica nu a demonstrat ca ar exista si altceva decat energie si informatie/vibratie.
Kato : ‘’pai exact asta e unul din argumente : subiectivitatea TOTALA a experientei.‘’
Subiectivitate = Însușirea de a fi subiectiv ( 2 ); atitudine subiectivă, părtinitoare față de cineva sau de ceva; subiectivism. 1. atitudine subiectivă.
2. (fil.) caracter subiectiv; totalitatea fenomenelor psihice. 3. tot ceea ce aparține subiectului.
Subiectiv =1. ( Fil.) Care consideră că baza a tot ce există este conștiința individuală; care neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale, independente de om. Idealism subiectiv.
2. Care are un caracter personal, care se petrece în conștiința cuiva; care, într-o judecată, acțiune etc., ține seamă numai de sentimentele, de pornirile și de ideile sale; părtinitor.
Care ține de subiect; propriu subiectului. Atitudine ~ă.
Care se referă la afectivitatea subiectului; bazat pe caracterul personal al unui subiect. Viziune ~ă.
3) ( în opoziție cu obiectiv) Care ține de subiectivism; propriu
subiectivismului.
SUBIECTIVÍSM = 1. Orientare, tendință în filozofie care NEAGĂ EXISTENŢA LUMII EXTERIOARE, REDUCÂND REALITATEA LA CONŞTIINŢA PE CARE SUBIECTUL O ARE DESPRE ACEASTA. Orientare filozofică care consideră că
ceea ce există în realitate este în funcție de subiectul gânditor sau de conștiință. Orientare filozofică idealistă care neagă existența lumii obiective cu legile ei, existența unui determinism obiectiv, considerând voința și conștiința ca singurul factor determinant.
2. (Rar) Subiectivitate.
Necesită clarificări. Nu văd nici un argument aici, ba chiar mai mult un contraargument, prin faptul că subiectivitatea face ca fiecare să vadă realitatea în felul lui, deşi de fapt, dacă toţi sunt interconectaţi la aceeaşi conştiinţă, ar trebui să o perceapă toţi în exact acelaşi fel, datorită identității sursei, "cata vreme inca esti in perceptie subiectiva/partialitate, EVIDENT SI LOGIC vom vedea diferit si experimentam ALTA PRESUPSA REALITATE"
"PRESUPSA REALITATE" este deci o realitate... inexistentă ?
Dacă da, atunci O REALITATE INEXISTENTĂ ESTE ÎN MOD EVIDENT IMPOSIBIL DE... EXPERIMENTAT !
Citez : "Cercetarea stiintifica nu a demonstrat ca ar exista si altceva decat energie si informatie/vibratie"
Cunoşti, probabil, celebra ecuaţie a lui Einstein, care arată faptul că masa unui corp poate trece în energie şi energia în masă...
MÁSĂ = Mărime caracteristică unui corp, exprimată prin câtul dintre forța care se exercită asupra lui și accelerația pe care o are acest corp. ( m=F /a ) Nu materia, ci masa...
"..Raspunsul, potrivit studiului publicat in jurnalul “Science” din aceasta saptamana, vine de la energia creata de miscarile si interactiunea quarcilor si a gluonilor. Altfel spus, ENERGIA ŞI MASA SUNT ECHIVALENTE, asa cum Einstein propunea in Teoria Relativitatii, emisa de el in 1905. Formula E=mc2 arata ca MASA poate fi transformata in ENERGIE, iar energia poate fi transformata in masa.
Aratand cat de multa energie poate fi eliberata daca o anumita cantitate de masa este transformata in energie, ecuatia a fost folosita in repetate randuri, mai ales la realizarea armelor atomice."
http://m.descopera.ro/dnews/3552486-einstein-a-avut-dreptate-emc2
Materia are energie încătuşată, dar asta nu o face să fie inexistentă, ci, din contră, ÎI VALIDEAZĂ EXISTENŢA, ca o formă de existenţă şi manifestare particulară, individuală, tangibilă, măsurabilă, perceptibilă prin organele de simţ, prin percepţia extrasenzorială,...
Octavian Tiganus : vezi tu, orientarea ta catre dictionar PRESUPUNE ca te sprijini pe DEFINTII/ CUTIUTE /MINTE. Dincolo de mintea individuala, oricat de deschisa s-ar vrea
ea, exista nivele de inteligenta mult mai cuprinzatoare. Eu am 17 ani de cercetare tehnica /stiintifica in spate si am ajuns sa nu mai creditez mintea, sa trec dincolo de limitele ei, disperat ca nu incape in ea decat concepte despre diversele pb existentiale. Toti misticii asa au patit, dezamagiti fiind de cat de putin poate intelege. Ce vezi pe monitor este o realitate experientiala,nu, dar nu si un ADEVAR. aCOLO ESTE O VIRTUALITATE PERCEPUTA CA REALA, DESI...e doar energie si ceva informatie. Cam asta sugerez ca explicatie.
Kato : Cred că ai o definiţie particulară şi despre adevăr, căci altfel nu te-ai fi exprimat aşa... Termenul "Adevăr", conform limbii române este definit aşa :
ADEVẮR = 1. Concordanță între cunoștințele noastre și realitatea obiectivă; oglindire fidelă a realității obiective în gândire.
CEEA CE CORESPUNDE REALITĂŢII, CEEA CE EXISTĂ SAU S-A ÎNTÂMPLAT ÎN REALITATE.
Adevăr obiectiv = conținutul obiectiv al reprezentărilor omului, care corespunde realității, lumii obiective, independent de subiectul cunoscător.
Adevăr relativ = reflectare justă, însă aproximativă, limitată a realității. Loc. adv. Într-adevăr sau în adevăr = corespunzător realității, în realitate, de fapt.
Conștiința absolută a autenticității și valabilității conținutului credinței religioase; realitatea spirituală ca subiect al revelației și obiect al credinței.
2. Justețe, exactitate.
Tu nu înţelegi faptul că viziunea mea este extrem de simplă, dearece se mulează pe realitatea însăşi, nu pe ceva imaginar indefinibil, inimaginabil, neinteligibil, şi neperceptibil de mine şi ceilalţi oameni din jurul meu. Ceea ce eu spun că există, eu pot şi ei pot percepe că există. Dar ei nu pot percepe că nu există ceea ce spui tu că nu există, ci din contră, percep existenţa pe care eu o afirm, şi tu o negi... E atât de simplu... Eu nu neg existenţa evidentă, pe când tu negi o existenţă evidentă. Eu folosesc cuvintele limbii române în md simplu, folosind strict sensurile lor originale, pe înţelesul tuturor, pe când tu te pierzi în termeni şi expresii confuze, nedefinite nicăieri, şi din cauza asta neînţelese de nimeni conform sensurilor pe care TU le atribui, în mod arbitrar...
Tu afirmi că ceea ce percepem nu există, dar că există ceva ce... nu percepem.
Eu afirm că există ceea ce percepem senzorial, şi că mai există şi aspecte pe care le putem percepe extrasenzorial, şi că există metode şi tehnici reale pentru dezvoltarea acestei percepţii.
Eu sunt o persoană simplă şi raţională, care nu poate înţelege ceea ce tu nu poţi explica în cuvinte. Eu încerc să fiu cât mai simplu şi mai inteligibil cu putinţă, de aceea mă folosesc de dicţionar şi de ştiinţă, acestea reprezentând o bază reală şi utilă în acest demers. Am fost şi dincolo, şi am citit şi multe mărturii ale altora, şi am ajuns la concluzia faptului că 99 % din experienţele lor au fost pur şi simplu... simple inducţii telepatice. Aproape nimeni nu ştie ce este dincolo, şi cine ştie nu are voie să divulge. Toţi sunt păcăliţi, când vor să treacă, şi li se conferă variate viziuni halucinatorii ale unor... "realităţi"...
De ce nu a lăsat Isus, şi nici Buda, nimic scris, referitor la experienţele lor de decorporalizare, experienţele lor de dincolo ?...
"Percepţia nu înseamnă dovada". Să analizăm :
Percepţie = formă de reflectare nemijlocită în conștiința omului a realității obiective care acționează asupra organelor de simț; imagine care rezultă din această reflectare. Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii
exterioare; înțelegere, cunoaștere.
1. NU POŢI SĂ PERCEPI CEVA INEXISTENT = ORICE PERCEPI EXISTĂ.
2. ORICE EXISTĂ REPREZINTĂ INFORMAŢIE REALĂ (este purtător de informaţie).
3. DIN 1 ŞI 2 REZULTĂ CĂ CEEA CE PERCEPI REPREZINTĂ O INFORMAŢIE REALĂ. 
Nimic nou, dar asta spune multe. De exemplu, faptul că, prin
intermediul percepţiei, omul are dovada existenţei realităţii, deoarece prin percepţie accesează informaţia de suport a realităţii. Indiferent dacă ceea ce percepi poate fi definit drept iluzie sau halucinaţie, stimulii recepţionaţi sunt purtători de INFORMAŢIE REALĂ, în ambele cazuri. Este un lucru deosebit de important să înţelegi asta.  
Nu contează faptul că în primul caz este vorba de o deformare, şi că în al doilea este vorba de perceperea a ceva ce nu există obiectiv în realitate. (obiectiv = care există în afara conștiinței omenești și independent de ea). Acesta este rolul percepţiei : să
furnizeze informaţii, şi ea asta face, pe diferite căi.
Al doilea aspect important : INTERPRETAREA INFORMAŢIEI furnizată de percepţie, şi înţelegerea faptului că informaţiile ajunse în câmpul conştienţei pot proveni şi din alte surse decât percepţia senzorială, cum ar fi :
-percepţia extrasenzorială (telepatie, clarviziune, clarauz, precogniţie, retrocogniţie, etc),
-evocarea amintirilor din memorie, mai mult sau mai puţin intenţionat şi conştient,
-imaginaţia - combinarea unor informaţii obţinute prin percepţie cu altele existente în memorie.
Imaginaţie = capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; p. ext. reprezentare produsă de această facultate. Închipuire, fantezie.
ORICE INFORMAŢIE EXISTĂ ÎN MEMORIE, A TRECUT ÎNTÎI PRIN PERCEPŢIE. 
DECI IMAGINAŢIA REPREZINTĂ O JONGLERIE COMBINATORICĂ CU INFORMAŢIILE PERCEPUTE ANTERIOR. 
LA FEL ŞI PENTRU HALUCINAŢII. 
O IMAGINE NOUĂ REPREZINTĂ O COMBINAŢIE PE BAZA UNOR IMAGINI MAI VECHI, EXISTENTE ÎN MEMORIE. 
RECEPŢIONAREA UNOR ANUMITE TIPURI DE
INORMAŢII POT FI PERCEPUTE SUB FORMĂ VIZUAL IMAGINATIVĂ, IMAGINILE AVÂND ROLUL DE SIMBOLURI, ÎNDEPLININD O FUNCŢIE DE SIMBOLIZARE !
Simbol = semn, obiect, IMAGINE, etc., care reprezintă indirect (în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice), un obiect, o ființă, o noțiune, o idee, o însușire, un sentiment, etc.
Figură de stil prin care se exprimă o idee abstractă cu ajutorul unui obiect, pe baza unei analogii.
În literatură și artă : procedeu expresiv prin care se sugerează o idee sau o stare sufletească, și care înlocuiește o serie de reprezentări.
Halucinaţiile vizuale, care sunt considerate a aparţine de domeniul patologicului, provin din două surse principale : percepţia extrasenzorială (recepţie telepatică şi clarviziune), şi procesualitatea psihică (viaţa psihică) internă care foloseşte simbolizarea imaginativă ca metodă eficientă de codificare, înmagazinare şi transmitere de informaţii, ştiut fiind faptul că o imagine poate conţine (îngloba) mai multă informaţie decât... 1.000 de cuvinte... 

 Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările acestui blog (coloana din dreapta sus).Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).  Pentru a găsi cărţile de pe blog, caută termenul "cărţi" şi " cărţi online", pe coloana din stânga jos a Etichetelor asociate postărilor (ordine alfabetică, dar ă este după z !). Pentru a găsi conferinţele, caută "conferinţe TED", pentru videouri "video", etc. Voi posta noi exerciţii, recomandări de cărţi şi noi conferinţe deosebite, deci urmăreşte acest blog. De asemenea, consultă marea bibliotecă video de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :  http://youtube.com/user/katonanico

Transformarea Evolutivă Continuă și Adaptarea

Deoarece totul se transformă, şi nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, creaţia implică inevitabil schimbarea de stare, care este percepută de simţurile corporale ca disoluţie / distrugere. 
Când ceva se transformă, de exemplu creşterea şi dezvoltarea organismului tău omenesc, celulele organismului mor pentru a permite altor noi şi noi celule să le ia locul.
Tu ai putea percepe la microscop apariţia şi dispariţia celulelor, modul lor de înmulţire, diviziunea lor celulară, dar nu poţi percepe procesele transformative energetice, în esenţa lor, adică ceea ce stă la baza efectelor materiale manifestate ca procese fizico-chimice materiale.
La fel ca celulele, în ciclul transformărilor continue, oamenii mor pentru a se naşte alţi noi oameni, plantele mor pentru a se naşte alte noi plante în același spațiu, celule mor pentru a da locul altor celule noi, fiinţele mor şi se nasc noi fiinţe, copii cresc schimbându-se continu pentru a ajunge să poată da naştere la alţi copii, munţii se erodează pentru a da naștere la dealuri, podișuri, văi, etc. 
 Tot ce este de natură structurală materială, se naște, evoluează, și se distruge, conform anumitor tipare, anumitor legi. 
 Dar... atomii, aceeași atomi, trec prin toate fazele transformărilor fizico-chimice universale... 
Deci atomii parcurg toate aceste procese transformative, intrând în noi şi noi combinaţii.
Scopul vieţii materiale de tip terestru constă în "inteligentarea" materiei, a afirmat cineva care a observat acest proces.
Sună oarecum... ştiinţific. 
Dar abordarea spirituală ar suna cam aşa : universul material este impregnat cu inteligenţa Principiului Conştient, care este Spiritul.
"Totul este Spirit, Universul este Mental".
Conform acestei afirmaţii, deci, Universul material nu are o natură diferită de cea a Spiritului, ci este o emanaţie (creaţie) a Spiritului, o creaţie spirituală...
Materia este o formă de manifestare a Spiritului, o formă condensată, aşa cum gheaţa este apă (H2O) dar este solidă, nu fluidă. 
Iar apa încălzită va lua forma aburului, o formă de existenţă mai puţin condensată decât cea lichidă şi cea solidă.
Deci, din acest exemplu, ar trebui să asimilezi faptul că schimbând starea elementelor materiale, condiţiile de stare, schimbăm realitatea, forma şi consistenţa elementelor naturii, deşi substanţa de bază rămâne mereu aceeaşi.
Aceeaşi esenţă trece prin multiple transformări, îmbrăcând forme şi consistenţe diferite, părând simţurilor noastre corporale a fi o mare diversitate, o mare varietate de elemente ce se deosebesc în diferite măsuri...
 
Iubirea este atracţie, ura respingere, şi fiecare om atrage oameni de un fel, şi respinge oameni de alt fel. Fiecare om este atras de un anumit fel de oameni, asemănători, cu care se adună în mod natural, şi este respins de oameni diferiţi, care îl resping în mod natural.  
 Fiecare om contribuie la transformarea continuă a lumii şi vieţii, mai mult sau mai puţin conştient, transformându-se el însuşi în permanenţă...
Potenţialul distructiv este prezent în permanenţă, pretutindeni. 
 Pentru a crea ceva, trebuie distrus altceva. 
 Pentru a planta un pom, trebuie să sapi întîi o groapă. Pentru a construi un bloc trebuie distrus ceea ce există pe suprafaţa şi în adâncimea viitoarei fundaţii. 
 Pentru a construi lucruri tot mai înalte, trebuie săpate întîi gropi tot mai adânci, pentru fundaţiile lor.
  Cu cît vrei să înalţi mai mult, cu atât trebuie să sapi mai adânc, pentru a asigura fundaţii tot mai mari.
  Unii tot distrug, tot sapă, în intenţia lor creatoare, uitând să mai creeze, să mai înalţe ceva... 
 În urma unora rămân multe "gropi deschise"... 
 Or creea şi înălţa alţii, şi în locul lor...
  Cu timpul, fiecare învaţă să creeze, să construiască.    
 Nimeni nu se naşte învăţat. 
 Toate la timpul lor. 
 Totul se compensează...
 
 1. A înţelege faptul că nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă, continuu, atât tu cât şi lumea şi viaţa, este primul pas. 
2.  Al doilea este înţelegerea mecanismului şi a importanţei procesului de adaptare la condiţiile în permanentă schimbare, datorate transformărilor care au loc în permanenţă, în diferitele domenii ale vieţii, fiecare în ritmul său propriu.
Adaptarea reprezintă un proces dinamic, ce presupune consum de efort şi energie. 
 Deoarece procesul transformării este neîncetat, şi cel al adaptării este neîncetat. 
 Cine nu se poate adapta eficient la condiţiile în schimbare, se dezechilibrează, destabilizează, se îmbolnăveşte, şi moare prematur.
Procesul continuu de adaptare se blochează începând din momentul în care apar blocaje la nivelul gândirii. Blocajele gândirii produc blocaje fiziologice, anatomice, comportamentale. 
Tulburările activităţii mentale produc tulburări ale activităţii organismului fizic, la toate nivelurile sale. 
 De aceea, cauza primară a bolilor este localizată la nivel mental. 
 Gândirea este premergătoare acţiunii. 
 Deciziile de acţiune se produc la nivel mental. 
 Men sana in corpore sano. Minte sănătoasă în corp sănătos. 
 Vindecă-ţi mintea, şi corpul se va vindeca, în mod automat.  
 Întreţine-ţi un corp sănătos, prin alimentaţie şi activitate fizică echilibrată, şi vei ajuta astfel la întreţinerea unei minţi echilibrate, sănătoase, în cadrul feedbackului, care reprezintă un proces de adaptare. 
 Feedbackul este o retroacțiune inversă, conexiune
inversă, cauzalitate inelară, lanț cauzal închis, un principiu esențial al autoreglării, al adaptării...

Într-o lume în care totul evoluează, în care totul se transformă continuu, suferinţa și moartea sunt inevitabile, deoarece degradarea și distrugerea sunt inevitabile.  
 Ceea ce se naște trebuie să moară. 
 Din această cauză, suferința nu poate fi total evitată, abolită, ci doar controlată, atenuată, în măsura înțelegerii mecanismelor determinismului cauzal.
Totul este trecător,
Toate se nasc şi mor,
Pentru a nu exista
Ceva de-a pururea
Care ar putea-mpiedeca
Transformarea,
Evoluţia...
Situaţii /conjuncturi diferite te fac să reacţionezi în mod diferit. 
Dar reacţiile unui anumit om se supun totuşi anumitor tipare de gândire şi comportament condiţionate de : 
1. factori genetici, care l-au influenţat în permanenţă,
2. factorii de mediu (natural şi social), în care intră şi factorii educaţionali.
Epigenetica arată că mediul controlează activitatea genelor, deci ele nu urmează un program orb, ci unul care este corelat, în legătură cu mediul.
Deci, am putea spune că programul genetic al fiecărui om constituie de fapt un mic subprogram existent în cadrul unui program mult mai global, mai extins, la scara întregii lumi, a întregii manifestări universale...

 Un creştin poate reacţiona în mod total diferit faţă de un musulman, la aceeaşi stimulare / conjunctură situaţională.  
 Transformarea interioară, evoluţia personală, se realizează doar în condiţiile în care tiparele individuale sunt supuse în mod eficient anumitor schimbări, transformări continue...
 Multe lucruri, procese și fenomene, îmi par foarte logice și raționale. 
 Dar nu întodeauna mi s-au părut așa. 
 Și bineînțeles că mai am și eu destule semne de întrebare.     
 Se zice că, cu cât știi mai mult, cu atât mai bine realizezi cât de puțin cunoști. 
 Dar, uneori rămân uimit de faptul că alți oameni nu cunosc sau nu înțeleg ceea ce mie mi se pare atât de evident și simplu de înțeles în mod logic, încât mă trezesc întrebându-mă dacă ei... glumesc, sau vorbesc serios :) 
 Mă întreb dacă polemizează de dragul de a polemiza, cum îmi mai exersez și eu câteodată gândirea, verificând validitatea raționamentelor proprii și ale altora, sau vor într-adevăr să afle răspunsuri încă necunoscute lor...  
 Recunosc că nu sunt un pedagog foarte bun, deoarece nu am răbdarea necesară de a repeta aceleași raționamente multiplor persoane. 
 Mi se pare o pierdere de timp pentru mine, și de aceea și nu numai, am optat spre organizarea ideilor mele pe siteuri publice, accesibile tuturor. 
 Pot astfel economisi mult timp prețios, făcând rapid o trimitere spre ideile și teoriile deja prezentate de mine acolo. 
 Acesta este și rolul acestui blog, pe care strâng cele mai utile idei și discuții purtate de mine pe alte siteuri de socializare.
  În continuare, o discuție avută asupra subiectului de mai sus, ulterior postării sale aici, pentru exemplificare :
JTE : Domnule Nicolae, afirmația "oameni mor pentru a se naşte alţi noi oameni, plante mor pentru a se naşte alte noi plante"...cam ce argument obiectiv ar putea in situatia de fata sa diferentieze adevarul de speculatie ? Oare nu implicati acest "pentru" ca si cand se defineste ca o cauza certa ?
Dar afirmatia: "Fiecare om este atras de un anumit fel de oameni, asemănători, cu care se adună în mod natural, şi este respins de oameni diferiţi, care îl resping în mod natural."...asimilarea de NOU se face doar datorita celor asemanatori asimilatorului ? Asta sa fie evolutia oare ? O adunatura de cuburi ce lupta pentru a se observa ca sfere ? Nu contest, stiind ce cautam gasim ceva cu siguranta... o numim justificare. Cautarea adevarului cu rigla duce  undeva cu siguranta... eu unul nu stiu unde, totusi sper sa imi puteti lumina dumneavoastra mintea incretita ! Multumiri anticipate. O seara buna.

Kato : Varianta simplă : închipuie-ți ce s-ar fi întâmplat dacă nici un om și nici o altă ființă și plantă nu ar fi murit.   
 Închipuie-ți și dezvoltă mental, acest scenariu, în mod creativ. 
 Dacă s-ar fi reprodus, pământul ar fi fost rapid suprapopulat cu oameni și animale, care oare ce ar fi... mâncat, de la bun început, dacă plantele și animalele ar fi fost... nemuritoare, adică indestructibile, eterne ? :)
 Nici măcar nu ar fi putut să... moară de foame. :) 
 Este de ajuns să meditezi puţin asupra unor ipoteze, pentru a avea destule argumente logice care le invalidează rapid.
 Pentru mine, cel puţin... ;) 
 Deci, toate ființele TREBUIE să moară pentru a se putea naște noi ființe, pentru a se putea hrăni unele cu altele... QED :)
  Vei muri pentru a putea renaște în alte condiții, noi, cât mai variate (reîncorporarea spiritului) ). 
 Asta încerca să explice și Isus. 
 Evoluția continuă implică transformări continue de stare. 
 O singură viață nu poate asigura toate condițiile variate necesare. 
 Nici lumea terestră nu poate.
 De aceea există multe planete.
 Dar nici viaţa planetară nu poate.
 De aceea există şi viaţă extraplanetară, necunoscută omenirii, acum...
 Evoluția speciilor terestre, de tip planetar, este imposibilă în lipsa morții indivizilor. 
 Asta deoarece există condiţii spaţio-temporale care nu permit viaţa, perpetuarea vieţii, în condiţiile în care nu ar exista distrugerea, moartea, şi suferinţa care însoţeşte aceste transformări.
 Dacă nu ar fi existat moartea indivizilor, nu ar fi existat nici necesitatea perpetuării, a reproducerii sexuale... 
 Adam și Eva ar fi trăit veșnic, și acum, la infinit, indestructibili, ca niște... Dumnezei, nu-i așa ?... fără a simți vreo nevoie de a produce urmași eterni și indestructibili, alți dumnezei ca ei... :)
  Să nu uităm nici de existența celulelor și diviziunea celulară. 
 Celula este unitatea de bază, structurală și funcțională, a tuturor organismelor vii. 
 Este cea mai mică unitate de viață, care poate fi clasificată ca o vietate, și este adesea numită "bloc de viață". 
 Unele organisme, cum ar fi cele mai multe bacterii, sunt unicelulare (constau dintr-o singura celula). 
 Alte organisme, cum ar fi oamenii, sunt multicelulare.  
 Celule se nasc și mor, pentru a se naște noi celule, în fiecare viețuitoare, în fiecare clipă, în mod neîncetat, conlucrând la regenerarea, creșterea, dezvoltarea și funcționarea organismului. 
 Dacă celulele nu s-ar divide continuu, viața organismelor nu ar fi posibilă... 
 Corpul uman este alcătuit din aproximativ 75x10 la puterea 12 celule (75000 de miliarde de celule), dintre care 25x10 la puterea 12 (25000 de miliarde), adică o treime, sunt hematii (globule roşii) - categoria cea mai comună de celule. 
 Dintre celelalte categorii, 100 de miliarde alcătuiesc sistemul nervos. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Celulă_(biologie)
Nu îmi cere, totuși, să explic o întreagă teorie a logicii evoluției vieții, în amănunt, în câteva rânduri, când altora nu le-a ajuns o carte întreagă în acest scop. :)
 Caută argumente valide contra ideilor expuse, și putem discuta pe marginea lor...
  Oamenii se atrag și se resping datorită existenței legilor fizice naturale care guvernează toate procesele, inclusiv cele psihice. 
 De exemplu, forțele de atracție și respingere se conformează polarizării intereselor umane, care pot fi de același fel sau diferite/ contrare. 
 Acționând asupra cuiva cu o forță, va avea tendința naturală de a reacționa cu o forță pe aceeași direcție, dar de sens contrar (respingere), iar dacă îl atragi cu o anumită forță spre tine, el va răspunde tot prin atracție, spre el, deoarece așa acționează forța pe aceeași direcție de sens contrar...

JTE: Tot ce este posibil! Totusi eu am vrut sa atrag atentia asupra ideii cum ca moartea este necesara (fizic vorbind, nu metaforic) pentru renastere. 
 A, ca avem o viata si apoi o alta s.a.m.d. iar pe parcursul acestor vieti capatam diferite esente...asta este cu totul o alta mancare de peste (ca tot a venit vorba de Isus :)) ) iar eu unul nu as vrea sa ating acest subiect ce ma depaseste. As vrea daca se poate sa ramanem la problema aceasta...este moartea fizica necesara cresterii spirituale sau este ea doar un produs al vietii ? Un produs ce se intampla fie ca evoluam fie ca nu.
Doresc pe aceasta cale sa aduc aminte faptul ca si Isus a spus ca revine dar...cu riscul de a imi atrage antipatia... dansul pare ca sforaie in ghete. Oare este drept sa urmam literalmente informatia primita din partea unui personaj ce evita sa-si faca simtita prezenta? Daca adevarurile noastre se bazeaza pe franturi de informatii nu foarte clare...sa mai caut argumente ?
Pamantul este aproape suprapopulat cu toate ca acest "failsafe" numit moarte isi vede de treaba(poate ca si moartea are batranetile ei, cine stie?!)...asa ca...este un adevar sau o justificare? Toti cautam raspunsuri, ce-i drept unii cauta doar McDonalds, dar oare cat de des umplem golurile aparute in lipsa unui raspuns obiectiv cu o justificare perfect valabil de subiectiva? Indestructibil ar insemna sa nu te poata atinge nimic, totusi daca nu ai avea moartea naturala "programata" din nascare asta nu ar insemna ca nu ai putea sa mori din cauze nu atat de naturale. Sincer acum, chiar credeti ca in acel moment critic in care vom sta toti umar la umar pe planeta (deoarece nu mai avem loc) nu vom incepe sa ne mancam intre
noi... lucru ce se intampla si fara a ajunge acolo. Cred ca acel "failsafe" nu este moartea naturala ci armonia prin care organismele se elimina in competitia pentru hrana...sfanta cerere si oferta. Nu cred ca este mana divina la mijloc ci stomacul divin...sau de vina. Asa ca repet...murim pentru ca trebuie, sau murim pentru ca nu putem mai mult ? 

Kato : De aceea ești înzestrat cu gândire logică, pentru a putea înțelege, prin efort personal, logica Planului universal, Programul Vieții, Legile și Principiile lui. 
Urmărește înlănțuirea logică a ideilor și raționamentelor, pas cu pas, și vei găsi astfel, inevitabil, răspunsuri la întrebările care te frământă.
Pentru a nu mă repeta în mod inutil, repostând idei și raționamente deja expuse, timpul fiecăruia fiind valoros, poți studia viziunea mea aici, în liniște și pace :
http://loveblog4all.blogspot.com/

http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
http://universulspiritual.twilight-mania.com/ 

‘’Este moartea fizica necesara cresterii spirituale sau este ea doar un produs al vietii ? Un produs ce se intampla fie ca evoluam fie ca nu.‘’
Mi-e cam greu să înțeleg de ce se mai pune această întrebare, când răspunsul este... evident. 
Nimic din ce există nu este inutil, în plus, și TOTUL SE CONFORMEAZĂ SCOPULUI DE A EVOLUA, ÎNCONTINUU, PRIN TRANSFORMĂRI PERMANENTE, NEÎNTRERUPTE. 
 ‘’Creșterea spirituală‘’ reprezintă clar o evoluție, și orice ‘’produs al vieții‘’ are rolul de a sprijini evoluția. 
 Așadar, este foarte logic faptul că moartea indivizilor/ ființelor este necesară creșterii spirituale evolutive, fiind totodată ‘’un produs al vieții”... 
  
CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/