Kato Live embed Video

kato-podcast

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

Se afișează postările cu eticheta compasiunea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta compasiunea. Afișați toate postările

vineri, aprilie 24, 2015

Swami Dayananda Saraswati - despre compasiune

Swami Dayananda Saraswati : Profunda călătorie a compasiunii
Conferinţă TED 

Filmed October 2009 at Chautauqua Institution 
https://www.ted.com/talks/swami_dayananda_saraswati?language=ro

Swami Dayananda Saraswati dezvăluie căile paralele ale dezvoltării personale şi atingerea adevăratei compasiuni. 
Ne conduce prin fiecare pas al realizării de sine, de la copilăria neajutorată până la actul neînfricat de a avea grijă de ceilalţi. 


Transcrierea conferinţei : 
0:12 Un copil se naşte şi pentru un timp îndelungat este un consumator. Nu poate fi în mod conştient un contribuitor Este neajutorat. Nu ştie nici măcar cum să supravieţuiască, chiar dacă este înzestrat cu instinctul de a supravieţui. Are nevoie de ajutorul mamei sau al unei mame adoptive pentru a supravieţui. Nu îşi permite să se îndoiască de persoana care are grijă de el. Trebuie să se predea în totalitate. Aşa cum cineva se predă în faţa anestezistului.
1:43 Trebuie să cedeze în totalitate. Aceasta implică foarte multă încredere. Aceasta implică ca persoana delegată să nu trădeze încrederea acordată Pe măsură ce copilul creşte, începe să descopere că persoana în care are încredere îl trădează. El nici măcar nu cunoaşte cuvântul trădare. Deci trebuie dea vina pe el însuşi. O vină nemărturisită, care este mult mai greu de rezolvat cu adevărat, învinuirea de sine nemărturisită.
2:56 Pe măsură ce copilul creşte pentru a deveni un adult, până acum a fost un consumator, dar creşterea unei fiinţe umane, se bazează pe capacitatea lui sau a ei de a contribui, de a fi un contribuitor. O persoană nu poate contribui decât dacă se simte în siguranţă, dacă se simte mare, dacă simte: Am suficient.
3:37 A avea compasiune nu este o glumă. Nu este simplu. O persoană trebuie să descopere o anumită măreţie interioară. Acea măreţie trebuie centrată asupra propriei persoane. nu orientată spre bani, nici spre puterea exercitată, nici spre un alt statut pe care îl putem pretinde în societate, dar ar trebui centrată asupra propriei persoane. Sinele, eşti conştient de sine. Pe acel sine ar trebui centrată, o măreţie, o plenitudine, altfel, compasiunea este doar un cuvânt şi un vis.
4:35 Poţi avea compasiune ocazional, motivat mai mult de empatie decât de compasiune. Slavă Domnului că suntem empatici. Când cineva suferă, îi preluăm durerea.
5:00 Într-un meci Wimbledon, meci final, aceşti doi barbaţi se luptă pentru victorie. Fiecare are două ghemuri Poate fi ghemul orcăruia. Pentru ce au transpirat până acum nu are nici o importanţă. O singură persoană câştigă. Eticheta la tenis spune că ambii jucători trebuie să vina la plasă şi să îşi strânga mâna. Câştigătorul boxează în aer şi sărută pământul, îşi aruncă tricoul ca şi cum cineva îl aşteaptă. (Râsete) Şi acest bărbat trebuie sa ajungă la plasă. Când ajunge la plasă vedeţi cum întreaga faţă i se schimbă. Arată ca şi cum îşi doreşte să nu fi câştigat. De ce? Empatie.
6:23 Aceasta este inima umană. Nici un om mărinimos nu este lipsit de această empatie. Nici o religie nu o poate demola prin îndoctrinare. Nici o cultură, nici o naţiune şi naţionalism, nimic nu o poate atinge deoarece este empatie. Şi acea capacitate de a empatiza, este fereastra prin care ajungi la oameni, faci ceva care are o însemnătate în viaţa cuiva. Chiar cuvinte, chiar timp.
7:13 Compasiunea nu este definită într-o formă anume. Nu există compasiune indiană. Nu există compasiune americană. Ea transcende naţiunea, genul, vârsta. De ce? Pentru ca există în oricine. Este trăită de oameni ocazional.
7:49 Atunci despre această compasiune ocazională, nu discutăm. Nu va rămâne niciodată ocazională. Cu forţa, nu poţi face o persoană compasională. Nu poţi spune "Te rog iubeşte-mă!" Iubirea este ceva ce descoperi. Nu este o acţiune, dar în limba engleză este de asemenea şi o acţiune. Voi ajunge la asta mai târziu.
8:30 Aşadar o persoană trebuie să descopere o anumită plenitudine. Voi cita posibilitatea de a fi implinit, care este parte din experienţa noastră, experienţa tuturor. În ciuda unei vieţi foarte tragice, o persoană este fericită în momente foarte puţine şi foarte îndepărtate între ele. Şi cel care este fericit, chiar şi dintr-o o glumă, se acceptă pe sine şi acceptă şi schema lucrurilor în care se află.
9:30 Aceasta înseamnă întregul univers, lucrurile ştiute şi lucrurile neştiute. Toate acestea sunt acceptate în totalitate deoarece descoperi plenitudinea în tine însuşi. Subiectul EU şi obiectul, schema lucrurilor, fuzionează în unicitate o experienţă despre care nimeni nu poate spune "Sunt privat de ea" o experienţă comună tuturor.
10:14 Acea experienţă confirmă că în pofida tuturor limitărilor tale, a tuturor necesităţilor, dorinţelor neîmplinite, şi a cărţilor de credit, şi a concedierilor, şi în final a chelirii, poţi fi fericit. Dar extensia logicii este că nu trebuie să îţi satisfaci dorinţele pentru a putea fi fericit. Eşti chiar acea fericire, acea plenitudine, pe care o cauţi.
10:58 Nu există alegere în asta. Aceasta doar confirmă realitatea că plenitudinea nu poate fi diferită de tine, nu poate exista fără tine. Trebuie să fie tu. Nu poţi fi o parte din plenitudine şi să fi împlinit. Momentul tău de fericire dezvăluie realitatea, acea realizare, acea recunoaştere. Poate că eu sunt întregul. Poate că swami are dreptate.
11:41 Poate că swami are dreptate. Îţi începi noua ta viaţă. Atunci totul capătă sens. Nu mai am motiv să mă învinovăţesc. Dacă o persoană are motive să se învinovăţească, atunci are un milion de motive plus multe altele, dar dacă spun, în ciuda corpului meu limitat, dacă este negru nu este alb, dacă este alb nu este negru, corpul este limitat oricum l-ai privi. Limitat.
12:29 Cunoaşterea ta este limitată, sănătatea este limitată, şi puterea este aşadar limitată, şi veselia va fi limitată. Compasiunea va fi limitată. Totul va fi nelimitat. Nu poţi să comanzi compasiunea decât dacă devii nelimitat şi nimeni nu poate deveni nelimitat, fie eşti fie nu eşti. Punct. Şi nu se poate ca tu să fi şi nelimitat.
13:13 Propria ta experienţă dezvăluie că în ciuda tuturor limitărilor, tu eşti întregul. Şi plenitudinea este realitatea din tine când relaţionezi cu lumea. Este mai întâi iubire. Când relaţionezi cu lumea, manifestarea dinamică a plenitudinii este ceea ce spunem, iubire. Şi ea în sine devine compasiune dacă obiectul la care te raportezi evocă acea emoţie. Apoi aceasta se transformă în dăruire şi împărtăşire. Te exprimi deoarece ai compasiune.
14:16 Ca să descoperi compasiunea trebuie să fi compasional. Ca să descoperi capacitatea de a dărui şi a împărtăşi trebuie să dăruieşti şi să împărtăşeşti. Nu există scurtătură. Înoţi înotând. Înveţi să înoţi înotând. Nu poţi să înveţi să înoţi pe o saltea de spumă şi să intri în apă. (Râsete) Înveţi să înoţi înotând. Înveţi ciclismul mergând pe bicicletă. Înveţi să găteşti gătind, având nişte oameni compasionali în jurul tău care să mănânce ce găteşti. (Râsete)
15:03 Şi prin urmare, ce spun este că trebuie să te prefaci şi să faci (Râsete) Trebuie. Predecesorul meu asta spunea. Trebuie să simulezi. Trebuie să te comporţi compasional.
15:37 Nu există verb pentru compasiune. Dar există un adverb pentru compasiune. Asta mi se pare foarte interesant. Acţionaţi compasional. Dar cum să te comporţi compasional dacă nu ai compasiune. Aici vă prefaceţi voi. Te prefaci şi o faci. Aceasta este mantra Statelor Unite ale Americii. (Râsete)
16:12 Te prefaci şi o faci. Te comporţi compasional ca şi când ai avea compasiune, scrâşneşti din dinţi iei tot sistemul de suport, dacă şti să te rogi roagă-te. Cere compasiune. Lasă-mă să acţionez compasional. Fă-o! Vei descoperi compasiunea. şi de asemenea încet, o compasiune relativă şi cu încetul, poate dacă primeşti învăţătura potrivită vei descoperi compasiunea ca o manifestare dinamică a realităţii sinelui tău care este unicitate, plenitudine, şi asta este ceea ce eşti.
17:00 Cu aceste cuvinte vă mulţumesc frumos. (Aplauze)


Despre Învăţătorul Vedantic Dayananda Saraswati :
https://www.ted.com/speakers/swami_dayananda_saraswati
http://www.dayananda.org/  

Cărţi utile : 
- SPIRITUALITATE MOTIVAŢIONALĂ - DEZVOLTARE SPIRITUALĂ : http://bit.ly/14LeVVJ ; http://bit.ly/1C6TUz8

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Linkul către site :  https://katonanico.wordpress.com/

Grup Umanitar de Sprijin, Ajutor, Voluntariat, Donaţii

Este un grup recent deschis.Grupul are ca scop sprijinul şi ajutorul umanitar acordat de către persoane binevoitoare celor care au nevoie de el. Acest sprijin şi ajutor poate lua diverse forme, de la sprijinul moral acordat prin "vorbe bune", sfaturi şi recomandări, acţiuni de voluntariat, până la cel material, prin donaţii, sponsorizări, etc. Un scop adiacent îl constituie sensibilizarea oamenilor privind nevoile semenilor şi conştientizarea faptului că o societate în care copiii beneficiază de mici de modele pozitive privind compasiunea şi caritatea este o societate care se va dezvolta sănătos, în mod prosper, şi în care suferinţa va fi menţinută la cote minime. Căci sprijinul şi ajutorul reciproc contribuie la manifestarea binelui general, al tuturor...

joi, martie 26, 2015

Psihologul Daniel Goleman despre compasiune

Daniel Goleman despre compasiune
Conferinţă TED
Filmed March 2007 at TED2007
Daniel Goleman, autorul cărţii "Inteligenţa Emoţională", se întreabă de ce nu suntem plini de compasiune mai des. Şi ne oferă nişte răspunsuri.


CĂRŢI de Daniel Goleman pe care le poţi comanda online : http://bit.ly/1xhReBd  ;  http://bit.ly/1xhRlN2 ; http://bit.ly/1OzSHIB ;

" "Inteligenţa Emoţională" - Cartea lui Daniel Goleman a marcat o revoluţie uluitoare în psihologie prin analiza importanţei covârşitoare a emoţiilor în dezvoltarea personalităţii umane. Studiul său ne explică cum, atunci când ne ţntelegem sentimentele, situaţia în care ne aflăm devine mai limpede. 
Descoperim chiar un nou mod de a privi cauzele bolilor care ne macină familia şi societatea.
Preluând rezultatele cercetărilor asupra creierului şi comportamentului, autorul propune extinderea conceptului de inteligenţă. Este binecunoscut termenul de IQ - coeficientul care masoară inteligenţa umană înnăscută şi care nu prea poate fi ameliorat pe parcursul vieţii. 

O asemenea înţelegere nu explică, de pildă, situaţiile în care persoane cu un IQ mediu sau relativ scăzut au cunoscut un mare succes.
De aceea, autorul a deschis calea unei psihologii care acordă un interes egal şi inteligenţei sentimentelor. Inteligenţa emoţională (EQ) presupune în primul rând conştientizare de sine, autodisciplină şi empatie. Ea dă seama de felul în care ne controlăm impulsurile şi sentimentele. 

Vestea bună este faptul că inteligenţa emoţională poate fi îmbunătăţită. Desi copilăria este extrem de importantă în punerea unor baze solide pentru dezvoltarea inteligenţei emoționale, ea poate fi îmbunătățită și cultivată inclusiv la vârsta adultă. 
La zece ani de la apariția primei ediții în limba engleză, studiul inteligenţei emoționale a căpătat proporțiile unui domeniu științific autonom în slujba căruia lucrează un număr impresionant de cercetători folosind cele mai avansate metode tehnologice. 
Astăzi inteligenţa emoțională se predă în şcoli și universități, competenţele sale au devenit criterii de angajare sau de promovare în carieră, iar programele de educație pe baza sa au devenit punctul de plecare în politicile sociale de prevenire a îmbolnăvirilor sau criminalității. Toate acestea au început în urmă cu zece ani, de la formidabila carte a lui Daniel Goleman, "Inteligenţa emoțională"."

Transcrierea conferinţei :
 0:12 Ştiţi, sunt uimit că una dintre temele implicite la TED este compasiunea. Aceste demonstraţii impresionante pe care tocmai le-am văzut: HIV în Africa, preşedintele Clinton în prezentarea de aseară, şi aş vrea, cu voia voastră, să exersăm un pic gândirea colaterală pe tema compasiunii şi să o aducem de la un nivel general la unul personal. Sunt psiholog, dar vă asigur că nu voi intra pe panta sexuală.
0:38 (Râsete)
0:43 Există un studiu foarte important realizat mai de demult la Seminarul Teologic Princeton, în care se vorbeşte despre motivele pentru care, deşi avem atât de multe ocazii să ajutăm, uneori o facem şi alteori nu. Unui grup de studenţi ai Seminarului Teologic Princeton i s-a spus că vor urma să ţină un exerciţiu de predică şi fiecăruia i s-a dat subiectul predicii. Jumătate dintre ei au primit ca şi subiect parabola Bunului Samaritean: omul care a oprit un străin... care s-a oprit şi a ajutat un străin la ananghie aflat pe marginea drumului. Cealaltă jumătate a primit subiecte aleatorii din Biblie. Apoi, fiecăruia, rând pe rând i s-a spus să se ducă în altă clădire şi să îşi susţină predică. Mergând de la prima clădire la cea de-a doua, fiecare dintre ei a trecut pe lângă un om care era aplecat şi gemea, clar în nevoie. Întrebarea este: s-au oprit să îl ajute?
1:37 O întrebare şi mai interesantă este: A contat că meditau la parabola Bunului Samaritean? Răspunsul: Nu, nu a contat deloc. Ceea ce s-a dovedit că a determinat dacă cineva se oprea să ajute străinul care avea nevoie de ajutor a fost graba în care credeau că se află, dacă simţeau că sunt în întârziere sau erau absorbiţi de ceea ce aveau să prezinte. 

Şi cred că acesta este necazul cu viaţa noastră: că nu ne folosim de fiecare ocazie de a ajuta pentru că suntem concentraţi în direcţia greşită.
2:11 Există un nou domeniu în cadrul neurologiei, stiinta neuro-sociala. Acesta studiază circuitul din creierele a două persoane care se activează în timp ce interacţionează. 

Noua abordare legată de compasiune din punct de vedere al ştiinţei neuro-sociale este că circuitele noastre de bază sunt create să ajute.        
Asta înseamnă că, dacă îngrijim o altă persoană, automat empatizăm, automat intrăm în rezonanţă.        
Există nişte neuroni nou identificaţi, neuroni gemeni, care acţionează ca neuroni Wi-Fi, activând în creierul nostru exact zonele activate în creierul celeilalte persoane. Intrăm în rezonanţă automat. Dacă cealaltă persoană se află la nevoie, dacă acea persoană suferă, suntem automat pregătiţi să ajutăm. Dovadă, cel puţin, aceasta este argumentaţia.
2:57 Dar atunci întrebarea este: de ce nu o facem? Cred că aceasta se referă la un spectru care merge de la o completă auto-preocupare până la observare, empatie şi compasiune. Şi realitatea este că, dacă suntem concentraţi pe noi înşine, dacă suntem preocupaţi, aşa cum deseori suntem pe parcursul unei zile, nu îi observăm pe ceilalţi cu adevărat. Şi diferenţa dintre atenţia concentrată pe noi şi pe ceilalţi poate fi foarte fină.
3:22 Acum câteva zile îmi calculam impozitele şi am ajuns la punctul în care am înşirat toate donaţiile făcute şi am avut o revelaţie: am ajuns la un cec către Fundaţia Seva şi am observat cum gândeam că prietenul meu Larry Brilliant ar fi chiar fericit că am donat bani către Seva. Apoi am realizat că ceea ce obţineam din donaţie era un succes narcisistic: aveam o părere bună despre mine. Apoi am început să mă gândesc la oamenii din Himalaya ale căror cataracte vor fi vindecate şi am realizat că m-am deplasat de la un fel de auto-focus narcisist către o bucurie altruistă, la a mă simţi bine pentru oamenii care primeau ajutor. Cred că acesta este un factor motivaţional.
4:05 Dar diferenţa dintre a ne concentra pe noi înşine şi a ne concentra pe alţii este una căreia vă încurajez să îi dăm cu toţii atenţie. O puteţi observa la nivel macro în lumea întâlnirilor amoroase. 

Am fost într-un restaurant de sushi cu ceva timp în urmă şi am surprins două femei vorbind despre fratele uneia dintre ele necăsătorit. Şi această femeie spune: "Fratele meu are probleme să aibă întâlniri aşa că încearcă întâlnirile rapide." Nu ştiu dacă sunteţi familiarizaţi cu fenomenul. Femeile stau la mese şi bărbaţii se mută de la o masă la alta şi există un ceas şi un clopoţel şi la fiecare 5 minute, bingo, conversaţia se termina şi femeia poate decide dacă să îi dea cartea de vizită sau adresa de e-mail bărbatului pentru o continuare. Şi această femeie spunea: "Fratele meu nu a obţinut niciodată o carte de vizită. Şi ştiu exact de ce. Din momentul în care se aşează, începe să vorbească în continuu despre el, şi nu întreabă nimic despre femeie".
4:57 Am făcut un studiu pentru rubrica Sunday Styles a New York Times, uitatndu-mă la începuturile căsniciilor, pentru că sunt foarte interesante - şi am ajuns la căsătoria lui Alice Charney Epstein. Ea spunea că atunci când era pe piaţa întâlnirilor amoroase, utiliza un test simplu cu care verifica oamenii. Testul era: din momentul în care se întâlneau cât trecea până când tipul îi adresă ei o întrebare care conţinea cuvântul "tu". Se pare că Epstein a câştigat testul, de unde şi articolul.
5:28 (Râsete)
5:29 Vă arăt acum un mic test pe care vă încurajez să îl încercaţi la o petrecere. Aici la TED sunt multe momente prielnice. Harvard Business Review a prezentat de curând un articol intitulat " Momentul Uman" despre cum să interacţionezi cu adevărat cu o persoană de la birou. Şi spuneau: lucrul de bază pe care trebuie să îl faci este să îţi închizi BlackBerry-ul, să îţi închizi laptopul, să nu mai visezi cu ochii deschişi şi să îi oferi celuilalt atenţia ta completă. Există un cuvânt nou apărut în limba engleză pentru momentul în care persoana cu care eşti toceşte tastele BlackBerry-ului sau răspunde la mobil şi dintr-o dată noi ceilalţi nu mai existăm. Cuvântul este "pizzled" o combinaţie între perplex şi înfuriat.
6:13 (Râsete)
6:16 Cred că se potriveşte. Empatia, contactul ne separă de persoanele machiavelice sau sociopate. Am un cumnat expert în domeniul groazei şi terorii a scris Însemnări despre Dracula, Frankenstein concis, a fost educat ca discipol al lui Chaucer, dar s-a născut în Transilvania şi cred că l-a afectat un pic. La un moment dat cumnatul meu, Leonard, s-a hotărât să scrie o carte despre un criminal în serie. Acesta teroriza chiar zona în care stăteam cu mulţi ani în urmă. Era cunoscut drept sugrumătorul din Santa Cruz, iar înainte să fie arestat îşi omorâse bunicii, mama şi 5 dintre colegii de la UC Santa Cruz.
7:00 Cumnatul meu merge să intervieveze ucigaşul şi când îl întâlneşte realizează că omul este absolut înspăimântător. În primul rând are aproape 7 picioare înălţime, dar asta nu e cel mai înspăimântător lucru. Cel mai înfricoşător este că IQ-ul lui este 160: un geniu cu acte. Dar corelaţia este zero între IQ şi empatia emoţională, relaţionarea cu o altă persoană. Acestea sunt controlate de părţi diferite ale creierului.
7:27 La un moment dat cumnatul meu îşi face curaj şi pune întrebarea la care vroia neapărat un răspuns: Cum ai putut să faci aşa ceva? Nu ai simţit niciun fel de milă pentru victime? Crimele erau foarte intime - îşi strangula victimele. Ucigaşul raspune cu nonşalanţă: "Nu. Dacă aş fi simţit disconfort, nu aş fi putut să o fac. A trebuit să opresc acea parte a mea. A trebuit să opresc acea parte a mea."
7:54 Cred că asta e foarte tulburător. Într-un fel m-am gândit la oprirea acelei părţi din fiecare dintre noi. Când suntem absorbiţi de orice şi ne concentrăm asupra noastră chiar blocăm acea parte a noastră ca şi când am fi altă persoană. Gândiţi-vă la fenomenul cumpărăturilor şi la posibilitatea unui consumerism milos. În acest moment, aşa cum sublinia Bill McDonough, obiectele pe care le cumpărăm şi le folosim au consecinţe ascunse. Suntem cu toţii victimele inocente ale unui unghi mort colectiv. Nu observăm şi nu observăm că nu observăm moleculele toxice emise de un covor sau de tapiţeria de pe scaune. Nu ştim dacă materialul este un nutrient tehnologic sau lucrat de mână; poate fi refolosit sau ajunge la groapa de gunoi? Cu alte cuvinte, suntem orbi la consecinţele ecologice şi de sănătate publică, de dreptate socială şi economică ale lucrurilor pe care le cumpărăm şi folosim. Într-un fel camera în sine este elefantul din cameră, doar că nu îl vedem. Şi am devenit victimele unui sistem care ne îndreaptă în altă direcţie. Gândiţi-vă la asta.
9:17 Există o carte minunată numită: "Lucruri: viata ascunsă a obiectelor uzuale" şi vorbeşte despre povestea din spatele unui tricou, despre locul în care a fost cultivat bumbacul îngrăşămintele folosite şi consecinţele lor asupra solului. Cartea menţionează, de exemplu, că bumbacul este foarte rezistent la coloranţii textili; în jur de 60% se pierde în apa reziduală. E un lucru bine ştiu de către epidemiologi că acei copii care locuiesc în preajma fabricilor de textile tind să aibă leucemie într-o mai mare măsură. Există o companie, Bennett and Company, care este furnizor pentru Polo, Victoria' Secret. Aceştia, datorită directorului general care este conştient de ce se întâmplă, a creat în China o alianţă cu fabrica de coloranţi pentru a se asigura că apa reziduală va fi tratată corespunzător înainte de a se întoarce în pământ. În prezent nu avem posibilitatea de a alege între tricoul merituos şi cel imoral. De ce ar fi nevoie ca să facem asta?
10:24 Ei bine, m-am gândit. Şi în primul rând, există o tehnologie nouă de marcaj electronic care permite oricărui magazin să afle întregul istoric al oricărui obiect de pe raftul magazinului. Poţi să îl urmăreşti până la fabrica de unde provine. Odată ce îl poţi urmări până la fabrică, poţi analiza procesele de producţie folosite pentru fabricare şi, dacă este corect, îl poţi eticheta ca atare.Iar dacă nu este chiar corect, poţi merge, chiar astăzi, poţi merge în orice magazin şi scanând codul de bare vei ajunge pe un site web. Site-ul a fost creat pentru oamenii alergici la alune. Pe site poţi găsi date despre obiectul respectiv. Cu alte cuvinte, în momentul achiziţiei, putem să facem o alegere bazată pe compasiune.
11:11 Există o zicală în lumea informaticii: într-un final toată lumea va ştii tot. Întrebarea este: va face vreo diferenţă? 

Cu ceva timp în urmă, când lucram pentru New York Times, era în anii '80, am scris un articol despre ceva ce atunci reprezenta o problemă în New York: oamenii fără adăpost de pe străzi. Am petrecut câteva săptămâni pe teren cu o agenţie de ajutor social care avea grijă de cei fără adăpost. Am realizat privindu-i prin ochii lor că aproape toţi erau pacienţi de psihiatrie care nu aveau unde să se ducă. Erau diagnosticaţi. Efectul asupra mea a fost să mă scuture din transa urbană în care, atunci când vedem în trecere un cerşetor cu colţul ochiului, rămâne acolo, în zona periferică. Nu observăm şi în consecinţă nu acţionăm.
12:08 Într-o zi imediat următoare, era o vineri, la sfârşitul zilei, coboram spre metrou. Era ora de vârf şi mii de oameni se scurgeau pe scări. Din senin pe când coboram scările am observat că era un om căzut într-o parte fără cămaşă, nu mişca, iar oamenii treceau peste el, sute şi sute de oameni. Pentru că transa mea urbană fusese oarecum slăbită m-am oprit să văd ce se întâmplase. În momentul în care m-am oprit, jumătate de duzină de alţi oameni au sesizat imediat acelaşi tip. Am aflat că era hispanic, nu vorbea engleza deloc, nu avea bani, bântuise pe străzi zile întregi, înfometat, şi leşinase de foame. Imediat cineva s-a dus să ia suc de portocale, cineva a adus un hotdog, altcineva a chemat paza de la metrou. Individul a fost imediat înapoi pe picioare. A fost necesar doar un simplu act de observare. Aşa că sunt optimist.
13:05 Mulţumesc foarte mult.
13:06 (Aplauze) 


 CĂRŢI UTILE domeniul Psihologie : 

PSIHOLOGIE : http://bit.ly/14LgsLs : http://bit.ly/1ybXri6 ;
PSIHOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE : http://bit.ly/1DPneLN ; http://bit.ly/1C73VvY
PSIHOLOGIE PRACTICĂ : http://bit.ly/1ybNPnN
PARENTING - EDUCAŢIE PSIHOLOGIE : http://bit.ly/1ybN7GQ
TESTE PSIHOLOGICE (PSIHOMETRICE) : http://bit.ly/1C0Gir7
COMUNICARE : http://bit.ly/1524kp8 ; http://bit.ly/1ybYwqc

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribeto Love Blog 4 All by Email
Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribeto Spirit by Email
Linkul către site :  https://katonanico.wordpress.com/

Al Seckel - creierele noastre sunt conectate greşit Conferinţă TED

Al Seckel, om de ştiinţă specializat în neurologie cognitivă, explorează iluziile perceptuale care ne păcălesc creierele. Foarte multe trucuri optice îl ajută să dovedească faptul că suntem foarte uşor de păcălit şi chiar ne place asta.

miercuri, mai 07, 2014

Reproșurile, Teama și Iubirea



ASCULTĂ TEXTUL: Dacă selectezi cu mouseul un fragment de text, textul va fi citit de o voce text-voce, după ce pagina este încărcată complet în browser!


"Mi se fac reproşuri, insuficient fondate, zic eu – mai directe sau mai subtile, mai prieteneşte sau mai ne...", spunea cineva. După care, și el... reproșa anumite lucruri celor care i-au... adresat lui... reproșuri...

Frumusețea este în ochiul privitorului, spun unii.
Eu aș spune că în mintea sa, în modul său de a INTERPRETA ceea ce percepe cu ajutorul ochiului.
Greșeala, eroarea, la fel...

În majoritatea cazurilor eroarea este interpretată SUBIECTIV, subiectivitatea reprezentând ceva ce ține strict de subiectul care analizează, de experiența sa personală, unică, tiparele sale de gândire și comportament, de aceea pot să apară diferențe de interpretări mai mult sau mai puțin... ireconciliabile.

Nu contează cât de fondate sunt reproșurile, dacă ele se bazează-fondează pe ceva subiectiv, nu obiectiv, cu atât mai mult cu cât se bazează și pe judecăți emoționale, nu logice.
De exemplu, dacă ție nu îți PLACE ceva, nu contează prea mult DE CE nu îți place, ci doar regula : CE ȚIE NU-ȚI PLACE ALTUIA NU FACE.


Judecata emoțională afirmă că este greșit ceea ce nu îți place ție, interpretând corectitudinea și incorectitudinea pe considerentul plăcerii și neplăcerii.
Iar plăcerea și neplăcerea sunt subiective, căci ceea ce place unuia poate să displacă multor alți oameni.

În concluzie, concilierea (înțelegerea şi acceptarea) trebuie să se bazeze în principal pe RESPECT bilateral, și abia secundar pe logică, pe judecăți emoționale sau raționale.
Doar respectând libertatea celuilalt de a greși, pentru că așa vrea el, și cum vrea el, putem să ajungem la echilibru și armonie interioară și exterioară.

În această lume terestră oamenii beneficiază de liberul arbitru, care se poate manifesta şi prin libertatea de a greși, iar ei se CONDAMNĂ și se PEDEPSESC între ei, îşi sancționează greșelile, unul altuia, în mod preponderent... subiectiv.
Sunt ei buni și corecți când face asta ?
De ce fac asta ?
Din... teamă și frică, evident.
Pe de altă parte, poți să nu sancționezi pe cel a cărui greșeli cauzează... suferința ta ?
Mulți oameni sancționează însă, oarecum în avans, deși nu au suferit efecte neplăcute, de teama de a nu suferi pe viitor.
Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt...
Condamnă greșelile tuturor, le scot în evidență, cer sancționarea lor, deoarece ei nu pot sancționa totul, deși și-ar dori.
În aproape fiecare om zace ascuns un dictator, care, dacă i s-ar da putere, și-ar impune-o în fața tuturor, în mod... dictatorial.
Comportamentul în familie, față de copii, spune multe...

Cine respectă oamenii, le respectă opiniile, și nu îi forțează cu nimic să și le schimbe.
Doar îi sprijină și îi ajută, când ceilalți o cer.

Nu contează așadar cât de fondate sau nu sunt reproșurile.
Nu asta trebuie să primeze.
Reproșurile izvorăsc din fricile interioare ale celorlalți, care reacționează în fața unui potențial pericol perceput astfel de ei.
Orice om care greșește cu ceva, poate fi perceput ca un potențial pericol, o potențială sursă de suferință.
Căci suferința provine din greșeli, din erorile umane, fiind generată și cauzată de ele.
Oamenii trăiesc cu frica în suflet, frica de suferință, frica de greșeală, de greșelile proprii, dar și ale celor din jur.
Nu conștientizează asta, fiind ceva ascuns, subconștient.
Dar este ceva ce influențează gândirea și comportamentul, în permanență.
Ceva ce ține și de adaptare, de mecanismele de apărare.
Ceva ce este firesc și natural între anumite limite.


Cel ce înțelege acest determinism cauzal se liniștește automat, și ajunge să zâmbească înțelegător când altul și altul sar continuu la gâtul lui, acuzându-l de una și de alta.
El le poate citi teama subconștientă existentă în spatele gândurilor și ideile emanate, care rezonează de fapt în acord cu ceea ce este ascuns în suflet.
Și îi poate înțelege și accepta, căci doar ceea ce înțelegi poți accepta.
Ceea ce nu înțelegi, respingi în mod automat.

Cel ce iubește este foarte înțelegător.
Cel neînțelegător, este temător, și nu poate iubi, deoarece teama și iubirea sunt incompatibile.
Trebuie să ai, așadar, compasiune pentru cei ce manifestă teamă și frică, căci ei sunt oameni care pur și simplu nu pot iubi din această cauză.
Ei trebuie compătimiți, sprijiniți și ajutați să se elibereze de teama și frica ce a pus stăpânire pe sufletul lor, pentru a putea (re)deveni capabili să iubească...

Nu pot să nu observ faptul că, după evidențierea reproșurilor celorlalți, a urmat o serie de reproșuri proprii, îndreptate împotriva celor ce au adresat reproșuri... (cazul luat în discuţie la început)
Asta evidențiază faptul că la frică s-a reacționat cu frică, că frica celorlalți a făcut să rezoneze în suflet coarda fricii proprii, și că lipsa de iubire este evidentă de ambele părți.
Nu este un reproș, o acuză, ci doar o simplă și umilă constatare, o observație personală.
Poate ajută cu ceva.

Respect libertatea individuală de trăi cu frica în suflet, a fiecăruia, dacă asta își dorește cel în cauză.
Să zicem că din dorința de... reciprocitate, de a fi respectat și eu, la rândul meu, așa cum sunt eu, cu imperfecțiunile și deficiențele mele...
Fair play, nu ? :)

Cineva a remarcat, dupa ce a citit textul de mai sus, că : "Știind și înțelegând asta, totuși mai reacționăm uneori, și răspundem cu frică la frică, dar din ce în ce mai rar."
Da, este nevoie de exerciții repetate, de un antrenament CONȘTIENT, pentru a se realiza procesul de DECONDIȚIONARE comportamentală și crearea unor noi REFLEXE CONDIȚIONATE privind reacțiile de răspuns.
Obișnuința este a doua natură a omului, și obișnuințele se crează prin repetiție, repetare, exerciții repetate...
Obișnuit fiind să răspunzi-reacționezi la ceva, cu ceva de aceeași natură, trebuie ceva efort personal alocat pentru a te dezobișnui de acel act comportamental care a devenit în timp condiționat prin reîntărire.

Tiparele de reacție nu pot fi schimbate de pe o zi pe alta, și esența, de fapt, constă în a le ÎNLOCUI prin altele noi, acest proces reprezentând deci o... TRANSFORMARE.
Nu este vorba așadar de o RENUNȚARE la ceva, cum mulți cred în mod eronat, și ca atare se chinuie zadarnic să renunțe la ceva ce nu pot renunța ci doar... transforma.
Privește așa : pentru a putea scăpa de ceva, acel ceva trebuie înlocuit cu altceva, transformat în altceva.
De ce ? Deoarece nimic nu se câştigă, nimic nu pierde, totul se transformă.
Așa, totul va rămâne în echilibru, căci se va compensa, și nimic nu se va bloca, deoarece nimic nu se va forța.
Succes !




Aruncă o privire pe Playlistul meu YouTube "Iubire, Fericire", ce conţine peste 200 de materiale video interesante :



Distribuie articolul, mulțumesc! 




Cine dorește să susțină activitatea mea, poate contribui cu o Donație în PayPal, contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae


-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă :

eJobs

APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

Atlantis - Învață să stăpânești arta materializării dorințelor


-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).


-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...


  


software-deals.ro

  VigLink banner

DESPRE IERTARE, SĂNĂTATE ŞI BOALĂ Răspunsuri la întrebări, oferite de Kato

Fragmente din răspunsuri personale la întrebările altora : -Totul se plăteşte. Legea compensaţiei acţionează, implacabil. -Dacă totul se plăteşte, iertarea nu mai are nicio valoare ? -Iertarea are întotdeauna o valoare, în orice situaţie de viaţă. Legea Naturală a Compensaţiei nu exclude valoarea iertării. Efectele iertării se supun şi ele Legii Compensării, căci există o "plată compensatorie" pentru manifestarea iertării, inevitabilă, datorită acţiunii legilor naturale ale creaţiei.
(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');