Mitul privind Iubirea necondiţionată

Mitul privind Iubirea necondiţionată
În această lume NU EXISTĂ NIMIC NECONDIŢIONAT, şi asta orice om de ştiinţă care cunoaşte LEGILE DETERMINISMULUI CAUZAL poate să confirme. 

Fiecare ştiinţă îşi are LEGILE ei, PRINCIPIILE ei, care evidenţiază FACTORII CONDIŢIONALI care CONDIŢIONEAZĂ TOATE EFECTELE MANIFESTATE în viaţa noastră, în lumea noastră. Deci şi psihologia.
Orice percepi tu acum, prin simţurile tale, reprezintă MANIFESTĂRI de EFECTE, care au o CAUZĂ, fiind deci CONDIŢIONATE CAUZAL. 
Deci şi... iubirea. Iubirea, ca efect, ca manifestare în viaţa ta, este condiţionată cauzal. 
DACĂ IUBIREA NU AR FI CONDIŢIONATĂ DE NIMIC; FIIND NECONDIŢIONATĂ, DECI, ATUNCI : 
1. Nu ai putea să o simţi şi să o trăieşti ca sentiment şi stare sufletească,
2. Nu ai putea să influenţezi prin absolut nimic apariţia ei, manifestarea ei, dispariţia ei,
3. Ar trebui să aibă o EXISTENŢĂ COMPLET AUTONOMĂ, care să nu fie legată cu  absolut nimic de oameni, fiinţa lor, spiritul lor, corpul lor, şi lumea şi universul în care trăiesc oamenii. 
Ce înseamnă de fapt asta, în mod logic : DEOARECE DOAR DUMNEZEU ESTE CONSIDERAT  SINGURUL PRINCIPIU AUTONOM UNIVERSAL, VEŞNIC, INDEPENDENT, IMUABIL, A CĂRUI EXISTENŢĂ NU ESTE CONDIŢIONATĂ DE ALTCEVA, DE ALTE CONDIŢII, CAUZE, EFECTE, FACTORI CONDIŢIONALI, AR REZULTA CĂ DUMNEZEU ŞI IUBIREA SUNT... UNA ! 
Sunt Dumnezeu şi iubirea una, acelaşi lucru ?  În Vechiul Testament reiese în mod clar că nu, deoarece iubirea lui Dumnezeu este CONDIŢIONATĂ de împlinirea unui set de PORUNCI, de REGULI, de LEGI date de Dumnezeu prin MOISE oamenilor ! 
Dar... există oameni care sunt convişi că Dumnezeu şi Iubirea sunt Una, Unul. Ce rezultă de aici, logic :  ei nu cred în Dumnezeul biblic, ci într-o altă formă de Dumnezeu, diferită de Dumnezeul Vechiului Testament, care este prezentat ca un Dumnezeu RĂZBUNĂTOR, PUNITIV, care PEDEPSEŞTE oamenii pentru neascultarea lor, pentru nesubordonarea lor, pentru nerespectarea legilor, normelor şi principiilor de viaţă IMPUSE de El ! 
Este bine de meditat profunde la ideile de mai sus...
 
Ştiinţa se bazează pe legi şi principii clare, care evidenţiază tocmai relaţiile cauză-efect, adică... CONDIŢIONAREA EFECTULUI DE CAUZĂ ŞI A CAUZEI DE EFECT.
Cine a înţeles ce am afirmat mai sus, poate înţelege mai bine acum faptul că, DACĂ NU EXISTĂ NIMIC NECONDIŢIONAT, DEOARECE TOTUL ESTE CONDIŢIONAT în această lume terestră, ÎN MOD LOGIC ŞI ŞTIINŢIFIC SE POATE DEMONSTRA ŞI CĂ... "IUBIRE NECONDIŢIONATĂ" NU EXISTĂ ÎN REALITATE, ci doar în imaginaţia celor ce nu cunosc şi nu înţeleg Legile şi Principiile naturii vieţii terestre, sau într-o "realitate de ordin superior", în care IUBIREA şi DUMNEZEU UNA SUNT, dar acel Dumnezeu reprezintă un concept diferit de Dumnezeul biblic al Vechiului Testament...

Ai avut până acum ocazia de a cunoaşte iubirea necondiţionată ? Ai experimentat-o ? Poţi să afirmi că TU iubeşti necondiţionat, sau că există vreun alt om care te iubeşte pe tine necondiţionat ? 
Dacă nu ai avut ocazia, nici nu o vei avea, oricâte cursuri şi workshopuri vei urma... Este, bine-nţeles, părerea mea. O părerea pe care poţi sau nu conta... :)
Dacă CREZI că ai avut ocazia, citeşte foarte atent ideile prezentate aici, şi acordă-ţi timp să meditezi la ele.
Dacă nimeni niciodată nu a avut ocazia, asta demonstrează că această ocazie de fapt nici nu există.
Dar cu siguranţă există oameni care CRED că au avut ocazia, şi atunci rămâne de analizat dacă ei se înşeală sau nu.

Am întrebat-o pe mama mea dacă ea crede că există iubire necondiţionată.
Mama : - Eu cred că da !
Kato : - Dă-mi un exemplu.
Mama : - Iubirea faţă de natură.
Kato : - Iubirea faţă de natură este de fapt condiţionată de existenţa naturii. Iubirea ta faţă de natura terestră este condiţionată de existenţa naturii terestre. 
Este însă evident faptul că nu toţi oamenii iubesc natura terestră ! Dacă ar iubi-o toţi, nu ar exista poluarea, distrugerea mediului, uciderea animalelor, tăierea iraţională a pădurilor, etc. Mai pot fi adăugate multe contra argumente, nu-i aşa ? De exemplu, cutremurele, uraganele, erupţiile vulcanice, tsunamiurile, şi alte MANIFESTĂRI NATURALE care au ucis mulţi oameni, de-a lungul istoriei, şi care au făcut pe mulţi să nu poată iubi aceste manifestări naturale distrugătoare, care i-au lăsat invalizi sau le-au răpit oamnii dragi de lângă ei...
Deci nu TOŢI oamenii iubesc natura, aşa cum este ea, cum se manifestă ea, ci doar cei care nu au avut cu nimic de SUFERIT de pe urm acestor manifestări naturale. Excepţiile întăresc regula...
   
 Ai simţit vreodată, tu, cititorule, iubirea necondiţionată ? Ai iubit tu vreodată pe cineva necondiţionat ? Pe cine ? Pe părinţii tăi ? Păi, dacă acele persoane nu ar fi fost părinţii tăi, ci ai altcuiva, îi mai iubeai ? Nu, în mod clar. 
Deci, în mod clar, ai iubit şi iubeşti acele persoane deoarece ele ÎNDEPLINESC CONDIŢIA DE PĂRINTE. 
Deci iubirea ta resimţită faţă de ele este CONDIŢIONATĂ de calitatea de părinte. 

 La fel stau lucrurile şi cu copiii tăi. Îi iubeşti deoarece sunt AI TĂI, nu ai altcuiva, căci dacă ar fi ai altcuiva nu i-ai mai iubi aşa cum îi iubeşti acum, ba chiar deloc. 
Deci iubirea ta faţă de copiii tăi este CONDIŢIONATĂ de calitatea de a fi fii şi fiice proprii, personale. De a fi ai tăi.
Ce zici, pe cine mai crezi că iubeşti necondiţionat ? :) Pe partenerul TĂU de viaţă? Dacă nu ar fi al tău, ci al unei persoane necunoscute, l-ai mai iubi, aşa cum îl iubeşti acum, deoarece este AL TĂU ? L-ai iubit la fel ÎNAINTE de a fi partenerul tău, când era doar o cunoştinţă oarecare ? Nu. De ce ? Deoarece nu îl CUNOŞTEAI BINE, ai putea replica. 
Şi eu atunci eu zic : OK, deci dacă înainte de a-l CUNOAŞTE nu îl iubeai, dar după ce l-ai cunoscut ai început să îl iubeşti, asta denotă în mod clar că IUBIREA TA FAŢĂ DE EL ESTE CONDIŢIONATĂ DE ... CUNOAŞTERE. 
 Cunoaşterea oamenilor... Deci, cunoscând oamenii mai bine îi poţi iubi, iar necunoscânu-i nu îi poţi iubi. 
Poţi iubi pe cineva pe care nu îl cunoşti deloc ? Nu. Deci în mod clar acum poţi înţelege CONDIŢIONAREA IUBIRII DE CUNOAŞTERE, NU-I AŞA ?
Poţi iubi natura, dacă nu cunoşti natura ? Doar cel ce cunoaşte natura o poate iubi, nu-i aşa ?
Poţi iubi un animal, sau animalele la modul general, dacă nu cunoşti animalele ? Nu. Deci iubirea faţă de animale erste condiţionată de cunoaşterea animalelor... Etc...  
Mai iubeşte cineva pe altcineva, sau altceva, în mod necondiţionat ? :) Îl rog să dea exemple, dacă vrea şi poate, şi chiar să încerce să argumenteze necondiţionarea iubirii lui de... nimic...

"Iubirea este de esenţă spirituală "
Ai întâlnit până acum această afirmaţie ? Da, este de esenţă spirituală, zic eu. În sensul că ţine de natura spiritului. 
Iar dragostea sexuală, numită eronat de unii "iubire sexuală", ţine de natura corporală, trupească, organică, a fiinţei animalice, ea fiind întâlnită la toate mamiferele terestre !
Deci, nu trebuiesc confundate PULSIUNILE INSTINCTUALE SEXUALE (care definesc dragostea şi îndrăgostirea) CU... IUBIREA.
Căci iubirea există şi la nivelul Îngerilor, şi a celorlalte categorii de entităţi spirituale ale Ierarhiei, LIPSITE DE CORPORALITATE TRUPEASCĂ MATERIALĂ, care culminează cu Serafimii şi Elohimii, dar sexualitatea, pulsiunile sexuale, nu, deoarece nu au conformaţie trupească, organică, materială, de natură... animalică, precum fiinţele terestre...

Şi acum, revin la o idee atinsă mai sus : este iubirea lui Dumnezeu oferită omului necondiţionat ? Căci oamenii PRESUPUN că Dumnezeu iubeşte oamenii, şi există oameni care PRESUPUN că Dumnezeu îi iubeşte necondiţionat.
Eu te întreb, tu încearcă să formilezi răspunsuri personale, privind persoana ta :  
1. Simţi iubirea lui Dumnezeu ACUM ?  
2. Ai simţit-o ÎN FIECARE CLIPĂ a vieţii tale ? 
Dacă răspunzi cu "nu", atunci, răspunsul devine mai... clar, pentru tine, nu ? Şi dacă majoritatea oamenilor răspund cu "nu", atunci devine mai clar pentru toţi oamenii, nu ? Întreabă şi pe cei din jurul tău, familia ta, rudele tale, prietenii tăi. Pune-le cele două întrebări, şi vezi ce răspund ei, apoi analizează rezultatele... 
Nu afirm că Dumnezeu nu te iubeşte, sau că te iubeşte condiţionat, deşi... Vechiul Testament ne prezintă un Dumnezeu GELOS, RĂZBUNĂTOR, care iubeşte oamenii în mod evident condiţionat, căci îi iubeşte doar pe cei care RESPECTĂ LEGILE, PORUNCILE SALE ! Cine a citit, cunoaşte. 
Dacă eşti religios, şi crezi în Dumnezeu biblic al Vechiului Testament, atunci în mod clar ştii că acel Dumnezeu te iubeşte condiţionat, şi că eşti pedepsit pentru încălcarea poruncilor sale, şi recompensat pentru ascultare. Nu-i aşa ? Tu ştii asta, şi acest lucru te... macină sufleteşte, căci te întrebi uneori : cum poate un Dumnezeu iubitor să mă pedepsească şi să îmi impună porunci de urmat, când asta reprezintă în mod clar o limitare drastică a... LIBERTĂŢII mele ? De ce nu am libertatea de a EXPERIMENTA LIBER în această viaţă, în această lume terestră, fără a fi condiţionat de acest sistem recompensă-pedeapsă ? 
Iubirea necondiţionată este COMPATIBILĂ cu pedepsirea, cu sistemul recompensă-pedeapsă de CONDIŢIONARE A COMPORTAMENTULUI TĂU ? 
Eu cred că nu, dar nu conteză ce cred eu, ci ce crezi tu. 
Dacă Dumnezeu te-ar iubi necondiţionat, atunci ar rezulta în mod logic că PEDEAPSA NU POATE VENI DE LA DUMNEZEU ! 
Nu-i aşa ? Mai citeşte o dată, dacă nu ai înţeles raţionamentul... 
Dumnezeul biblic, Iahve, şi-a ales un popor, a făcut un LEGĂMÂNT cu el, şi a... FAVORIZAT în mod clar acel popor, ÎN DEFAVOAREA ALTOR POPOARE ! 
Şi atunci... spune tu : este asta o dovadă de... IUBIRE NECONDIŢIONATĂ pentru TOŢI oamenii ? 
Nu te grăbi să tragi concluzii pripite... Meditează...

Credinţa mea ? Este una de tip mai... special. Nu ar trebui să te influenţeze, ci doar să îţi dea de... gândit. 
Ea nu se bazează pe credinţa în DOGMELE RELIGIOASE, ci pe SIMŢIRE PERSONALĂ şi LOGICA PERSONALĂ. Şi, acestea, fiind PERSONALE, cu siguranţă sunt SUBIECTIVE, şi nu pot fi PERFECTE, absolut CORECTE, fără de greşeală, fără de eroare, etc. 
De aceea nu te poţi baza 100% pe ceea ce afirm eu, pe cea ce cred eu. Nu recomand nimănui asta. Recomand doar să îţi deschizi cât mai larg sufletul şi mintea. Să simţi tu, şi să gândeşti tu, fără a te lăsa influenţat de alţii, de sistem, de sistemul educaţional, de sistemul religios, etc. Nici unul nu este perfect. Ele sunt doar ORIENTATIVE pentru tine, şi aşa şi trebuie să rămână mereu ! CONŞTIENTIZEAZĂ FAPTUL CĂ TU TREBUIE SĂ ALEGI, MEREU, SINGUR ! De aceea există o mare varietate de sisteme ! Să ai de unde alege... Eu, şi alţii ca mine, încercăm doar să te sprijinim în acest demers... Să îţi pui mintea la contribuţie, să conştientizezi tu singur ceea ce faci, de ce faci, cum faci, etc... 
Un mentor real nu îţi oferă modele de viaţă de urmat, ci modele de gândire, din care poţi să alegi. 
Tu poţi trăi cum vrei. Nu trebuie să fii un sfânt, un călugăr, un preot, un pustnic, etc, pentru a avea credinţă, pentru a duce o viaţă corectă, bună, etc. Dar poţi să-ţi îndrepţi atenţia spre o viaţă de sfânt, spre una de călugăr, de preot, de pustnic, oricând vrei, căci ai foarte multe modele de viaţă în jurul tău, şi toate sunt prezente pentru tine, pentru a putea tu să le observi, să le cercetezi, să le analizezi, să înveţi ceva din ele, pentru ca apoi să poţi efectua alegeri şi decizii personale în cunoştinţă de cauză. Nu trebuie să trăieşti neapărat ca un sfânt pentru a înţelege cum trăieşte un sfânt. Ai destule cărţi din care te poţi documenta, şi o imaginaţie bogată pentru a-ţi putea imagina cum ar fi să trăieşti şi tu aşa... Imaginaţia reprezintă un instrument minunat, de care este bine şi corect să profiţi din plin, căci de aceea îl ai... 
Căile către descoperirea adevărului sunt personale, individuale, au ceva specific, deşi au şi multe asemănări. 
 Creatorul a creat posibilitatea de a simţi iubirea, ca STARE DE CONŞTIENŢĂ, ÎN ANUMITE CONDIŢII.
Tu ai libertatea de a alege ceea ce vrei să trăieşti, chiar şi trăirea stării de iubire. În anumite condiţii, nu uita niciodată asta. Nu în ORICE CONDIŢII ! 
Dacă tu îndeplineşti acele condiţii SPECIFICE, vei intra AUTOMAT în starea de conştiinţă adecvată, în care vei simţi şi trăi iubirea...
 Deci, oamenii sunt CONDIŢIONAŢI în privinţa trăirii stării de iubire. 
De ce ? Deoarece condiţiile sunt astfel fixate, programate, încât cine le respectă evoluează, şi este recompensat, iar cine nu le respectă nu evoluează, şi este pedepsit, prin suferinţă, pentru a fi DETERMINAT (Condiţionat) să revină pe "calea cea bună" a evoluţiei globale. 
 Evoluţia în acest plan terestru, ca oameni, este condiţionată prin Legile Naturii terestre, numite de oamenii religioşi "Legi divine", care condiţionează viaţa, existenţa ca fiinţe terestre, prin însăşi... condiţiile de viaţă terestre. Simplu, nu ? :) 

Condiţionările sunt determinative, în sensul că determină în mod strict urmarea unor căi prestabilite, în vederea îndeplinirii anumitor efecte, a obţinerii anumitor rezultate. 
Deci, TOTUL ESTE PROGRAMAT, PLANIFICAT, PRESTABILIT, privind desfăşurarea vieţii omeneşti, a vieţii tale, şi a oricărui alt om. Programul conţine Legi clare conform cărora se desfăşoară viaţa în plan terestru...

Iubirea este O STARE PSIHOAFECTIVĂ, O STARE DE CONŞTIENŢĂ, O STARE A MINŢII ŞI SUFLETULUI. 
Aşa este, ce zici ? Dacă tu crezi că nu este aşa, au argumente concrete contra. 
Dacă nu ai argumente, atunci... meditează, analizează, caută să-ţi construieşti o argumentaţie personală cât mai solidă, din punct de vedere logic. 
Căci spiritualitatea are un caracter logic. În spiritualitate nimic nu poate fi ILOGIC, ci eventual doar de NEÎNŢELES celor care nu au dobândit încă capacitatea de discernământ necesară.
Aşadar, caută firul roşu logic, în toate, mereu, căutând şi analizând mereu argumente şi contraargumente...
În concluzie : a căuta iubirea necondiţionată ÎN ACEST PLAN TERESTRU, LA OAMENI, este un demers care te va conduce spre mari deziluzii, decepţii şi insatisfacţii, dacă tu continui să crezi orbeşte în existenţa iubirii necondiţionate, adică iubirea care nu depinde de nimic altceva, nefiind condiţionată de nimic altceva, fiind deci COMPLET RUPTĂ DE TOT CEEA CE EXISTĂ, DE ORICE LEGĂTURI CONDIŢIONALE !
Meditează puţin : poate exista o astfel de iubire ? Şi, dacă ar exista, ar putea avea ea vreo UTILITATE pentru tine ? 
Niciuna ! De de ? Păi, în mod logic, PENTRU CĂ, FIIND NECONDIŢIONATĂ DE NIMIC, PUR ŞI SIMPLU NU AI PUTEA-O ACCESA, NU AI PUTEA SĂ O TRĂIEŞTI, CĂCI AR FI COMPLET SEPARATĂ ŞI DE-SINE-STĂTĂTOARE FAŢĂ DE ORICE ELEMENT AL REALITĂŢII, AL EXISTENŢEI, DECI ŞI FAŢĂ DE... TINE.
Meditează, în linişte, şi caută răspunsul tău : este sau nu este aşa cum zice Kato ?
       -----------------------------------------------------------------

Şi acum, să trecem la lucruri mai "grele", pentru cei ce nu încă tot nu au înţeles, chiar şi după ce au meditat la această temă, a iubirii, condiţionării, necondiţionării, şi decondiţionării. 
Ce este de fapt Iubirea ? Greu de definit... Chiar şi în dicţionarul român nu există o definiţie clară...
 Fiecare om îşi formează o părere personală, şi, din cauza divergenţelor existente între aceste viziuni personale, se nasc multe polemici. 
Definiţiile de dicţionar sunt lacunare şi confuze :
IUBÍRE, iubiri, s. f. Faptul de a (se) iubi; sentiment de dragoste față de o persoană; relație de dragoste; amor, iubit.  Sentiment de afecțiune (și admirație) pentru cineva sau ceva. – V. iubi.
Sursa: DEX '12 (2012)

IUBÍ, iubesc, vb. IV. 1. Tranz. A fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană (de sex opus).  Refl. recipr. A avea sentimente de dragoste unul față de celălalt; spec. a avea relații sexuale cu o persoană (de sex opus). 2. Tranz. A avea afecțiune deosebită față de cineva sau ceva. 3. Tranz. A-i plăcea să... – Din sl. ljubiti. Sursa: DEX '09 (2009)

IUBÍRE ~i f. 1) v. A IUBI și A SE IUBI. 2) Sentiment de afecțiune față de o persoană de sex opus; dragoste; amor. 3) Atașament sufletesc (simpatie, prietenie, afecțiune) puternic față de cineva sau ceva. /v. a iubi  Sursa: NODEX (2002) 

Reţinem, deci, ceea ce au definiţiile în comun : 
1. este un sentiment, 
2. o afecţiune deosebită faţă de cineva sau ceva, 
3. este o relaţie, 
4. ataşament sufletesc puternic faţă de cineva sau ceva. 
5. În mod specific (semnificaţie secundară), înseamnă şi a avea relaţii sexuale cu o persoană (de sex opus). Unii numesc asta "iubire carnală / trupească. 

Trebuie înţeles însă faptul că, doar atunci când sentimentul devine STABIL faţă de cineva anume, doar atunci vorbim de o STARE de iubire. 

Fiind O TRĂIRE EMOŢIONALĂ, iubirea poate fi resimţită (trăită) DOAR ÎNTR-O ANUMITĂ STARE DE CONŞTIENŢĂ SPECIFICĂ EI !
Altfel spus, pentru a resimţi iubire, trebuie să ajungi într-o anumită stare de conştienţă, şi, pentru a te MENŢINE STABIL în acea stare de conştienţă, pentru a rămâne în iubire, trebuie să te menţii constant în acea stare de conştienţă anume, specifică sentimentului de iubire !
Cum ai ieşit din acea stare, cum iubirea a... dispărut, s-a volatilizat automat !

Ce este CONDIŢIONAREA ?  
CONDIȚIONÁRE, condiționări, s. f. Acțiunea de a condiționa. 1. Stabilire a unui raport de dependență
CONDIȚIONÁ, condiționez, vb. I. Tranz. 1. A constitui condiția de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. 2. A limita valabilitatea unui act printr-o condiție, a face să depindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții. A admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conditionner.
Sursa: DEX '09 (2009) 

Determinare a raportului de dependență dintre fapte sau fenomene. 3) Operație prin care parametrii unei substanțe sau ai unui obiect (umiditate, temperatură, puritate etc.) se aduc la anumite valori. Sursa: NODEX (2002) 

CONDIȚIONÁ, condiționez, vb. I. Tranz. 1. A fi condiția, de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. 2. A limita valabilitatea unui act printr-o condiție, a face să depindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții.  A admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații. – Fr. conditionner. Sursa: DLRM (1958)

Reţinem, deci :  
1. stabilirea unui un raport de dependenţă,  
2. a fi cauza unui lucru, a provoca ceva = relaţie de cauzalitate, determinare, o limitare prin condiţii.

Şi acum, te întreb : cum apare, cum se naşte în tine iubirea ? Căci este evident că ea apare şi dispare, CA STARE DE CONŞTIENŢĂ. 
Chiar am putea spune că este o stare destul de... rară, nu-i aşa ? Ai simţit azi iubire faţă de cineva ? Câte secunde sau minute ? :) Cât te-a ţinut ? Majoritatea oamenilor nu au simţit DELOC iubire azi. De ce ? deoarec pur şi simplu nu au ACCESAT acea stare de conştienţă specifică, în care pot simţi sentimentul de iubire. 
De ce ? În principal pentru că NU ŞTIU CUM SĂ O ACCESEZE, nu pentru că nu ar vrea. 
Nu-i aşa ? Tu ai vrea, sau nu ai vrea să simţi acum sentimentul de iubire cum îţi învăluie fiinţa, mintea, sufletul ? :)
Eu cred că ai vrea. Dar... de la a vrea, a dori să simţi iubirea, până la MANIFESTA asta în viaţa ta, PRACTIC, există o... cale, un drum, care poate fi urmat doar ACŢIONÂND într-un anumit MOD SPECIFIC. Cunoşti MODUL în care tu poţi manifesta iubirea în viaţa ta ? Dacă cunoşti, şi vrei, de ce nu o faci ? Ce te reţine ? 
Mulţi oameni CRED că cunosc, dar când este să aplice în practică... observă că ceea ce au CREZUT ei nu este de ajuns...
1. TEBUIE SĂ CUNOŞTI, DAR NU AJUNGE SĂ CUNOŞTI CEVA, PENTRU A PUTEA TRANSPUNE ÎN PRACTICĂ CUNOŞTINŢELE TALE. 
2. TREBUIE SĂ ŞI ÎNŢELEGI CEEA CE CUNOŞTI, SĂ CONŞTIENTIZEZI DETERMINISMUL CAUZAL.
3. ŞI APOI, DUPĂ CE AI CUNOSCUT ŞI ÎNŢELES, TREBUIE SĂ ŞI APLICI ÎN PRACTICĂ CEEA CE CUNOŞTI ŞI ÎNŢELEGI CUM POATE FI MANIFESTAT ÎN VIAŢA TA.
Dacă nu poţi, asta înseamnă că nu poţi îndeplini una din cele 3 condiţii de mai sus, care CONDIŢIONEAZĂ manifestarea iubirii în viaţa ta...

Cărţi despre IUBIRE : http://bit.ly/1CeZ3pd
http://bit.ly/17E7tNo

Puteţi prelua acest text, complet GRATUIT, 
de pe Scribd pe blogurile sau site-urile personale, cu cod Embed - daţi click, sub text, pe "Embed" şi copiaţi codul în pagina blogului, unde doriţi să  apară. 

https://www.scribd.com/doc/265738207/Mitul-Privind-Iubirea-Necondi%C5%A3ionat%C4%83

Mitul Privind Iubirea Necondiţionată

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Linkul către site :  https://katonanico.wordpress.com/

Un alt articol interesant despre iubire, de pe acest blog, poţi găsi aici :  http://loveblog4all.blogspot.ro/2014/03/iubirea.html

Sexul în lumina Ştiinţei Spirituale (după Rudolf Steiner)

Ştiinţa spirituală porneşte de la concepţia fundamentală că în dosul tuturor lucrurilor şi fenomenelor vizibil-senzoriale se află ceva de natură sufletesc-spirituală. Astfel, noi trebuie să ne întrebăm: Ce fel de realitate spirituală se află în dosul celor două sexe ? Nu ar trebui să privim doar exteriorul, ci întreaga fiinţă.

Liberul Arbitru (1)

Devino Patronul meu :)
Aici poti da o cafea :)

Ce este și cum funcționează Liberul Arbitru? (1)

Este o temă complexă, se pot scrie multe pe acest subiect, de aceea voi continua tema într-o suită de articole, vezi și linkurile de mai jos cu alte articole. 
Nu am găsit o definiţie clară, unanim acceptată, privind liberul arbitru, care să definească în mod precis SFERA acestui concept.
În DEX nu figurează conceptul, iar alte dicționare îl prezintă așa:
- În filozofia idealistă - Capacitatea omului de a acționa numai după voința sa, independent de orice altă influență; această concepție idealistă se opune determinismului, negînd existența legilor obiective ale materiei și societății.
sursa: DLRLC (1955-1957)

(Fil.) Interpretare voluntaristă absolutizantă a libertății, opusă determinismului, care neagă existența legilor obiective ale naturii și ale societății, considerând că omul poate acționa numai după voința sa, independent de orice altă condiționare. [După fr. libre arbitre]. sursa: DN (1986)

- Libertate absolută de a acționa și de a lua hotărâri conform propriei voințe.
sursa: NODEX (2002)

- Noțiune filozofică și etică (morală) care desemnează o libertate absolută a voinței omului, privită ca o independență totală față de necesitatea și cauzalitatea obiectivă.
sursa: D.Religios (1994) De aceea au existat şi vor exista polemici, cauzate de diferenţele de poziţii și sisteme de referință privind sensul și semnificaţia.
Nu există adevăr, privind ceva ce nu este definit în mod clar, ci doar confuzie.
Adevărul reflectă realitatea, iar când nu există o realitate de reflectat, nu există nici un adevăr care să reflecte ceva... inexistent.
În mod obişnuit, ceea ce nu înţelegi nu poţi accepta, de aceea, cei ce nu înţeleg conceptul, de fapt resping adevărurile emise de alţii în legătură cu acest concept.

Totul este RELATIV, deoarece sistemele de referinţă sunt diferite, şi raportările fiecărui om la realitate sunt subiective prin prisma faptului că sistemul de referinţă este personal, individual. 

Dar, dacă adoptăm acelaşi sistem de referinţă, dacă ne situăm cu toţii în acelaşi punct de vedere, pe aceleaşi coordonate, atunci putem discuta de un adevăr comun, valabil pentru toţi. 

Voi porni de la următoarea ipoteză, ca la un experiment științific, pe care voi încerca să o validez sau să o invalidez, conform analizei ce va urma, a datelor prezentate:

Ipoteza: Nu există Liber arbitru liber la modul absolut, conform definițiilor de mai sus de dicționar, de genul 
”Libertate absolută de a acționa și de a lua hotărâri conform propriei voințe”, nici nu poate exista, orice formă de libertate fiind de fapt limitată, condiționată de anumiți factori condiționali, iar formele de libertate se înlănțuie și derivă unele din altele, intercondiționându-se reciproc.

Intercondiționarea este limitativă prin ea însăși, căci ceea ce depinde de altceva este automat condiționat, adică limitat.

Care sunt formele de libertate,  planurile de exprimare și manifestare:
1 - Libertatea de gândire - mentală, conceptuală, de a gândi ce vrei.
Poți gândi ce vrei, dar nu poți gândi tot ce poate fi gândit, ești de fapt foarte limitat privind ceea ce poți gândi, față de tot ce poate fi gândit.

Tot ce este în mintea ta a trecut anterior prin simțuri, iar simțurile, fiind limitate, ne limitează privind cunoașterea lumii și vieții.
Capacitatea creierului de a analiza și interpreta datele culese prin simțurile corporale, este, de asemenea, limitată. 

Capacitatea de a gândi tot ce poate fi gândit, presupune a putea accesa toată informația disponibilă în acest univers, cât și o capacitate de procesare a datelor... infinită, nelimitată.

2 - Libertatea de exprimare, de a spune ce vrei, libertatea cuvântului.
Și ea impune restricții, etice, morale, politice... deci este condiționată, are limite de exprimare.
Privind din alt punct de vedere, există lucruri pe care ai vrea să le spui, dar nu găsești cuvinte și expresii adecvate, deoarece suntem condiționați și limitați de limbaj, vocabular, în exprimarea noastră. 
Exprimăm deci ce putem, cum putem, cât putem...

3 - Libertatea de acțiune, de manifestare, de a face ce vrei.
Pare cea mai dorită și cea mai puțin accesibilă formă de libertate.
Este îngrădită de o grămadă de legi care te sancționează și te pedepsesc dacă le încalci, prin acțiunile tale. 
Oamenii se limitează destul de tare unii pe alții, privind această formă de libertate individuală. 
Legiutorii limitează, părinții interzic multe lucruri copiilor, nici un părinte nu își lasă copilul să facă ce vrea, cum vrea, de capul lui, nu-i așa?
La fiecare loc de muncă există reguli care trebuie respectate, nu te duci la servici la ce oră vrei, nu pleci când vrei, nu faci ce vrei ci ce ți se impune să faci, etc. La fel este cu sistemul de învățămând instituționalizat, educația este impusă, nu prea ai mare lucru de ales, mare libertate, ești foarte limitat.
Am putea concluziona că, de fapt poți face ce vrei, dar vei fi sancționat, pedepsit, judecat și condamnat.
Cam așa este și cu păcatul, acțiunea (eronată, neconformă cu normele divine) vine de la om, pedeapsa de Dumnezeu.
Dar, la o analiză mai atentă privind ceea ce poți face, putem constata că de fapt nu poți face orice vrei, orice ți-ai pune în gând, în intenție, în minte, cum ar fi să îți iei zborul dând din mâini ca o pasăre, de exemplu. 
Poți face doar ceea ce îți este posibil să faci, dar oamenii nu prea știu ei prea bine ce pot să facă, ce nu pot, ce ar putea dar nici nu le trece prin minte, etc.
Ce nu poți să faci, poți încerca să faci, dar asta este cu totul altceva, nu-i așa?

Dumnezeu, divinitatea supremă, este văzut ca fiind singura entitate ce nu are limitări, de aceea este considerat a fi
- omniprezent - prezent peste tot, în toate, 
- omnipotent - atotputernic, poate orice, totul, 
- omniscient - atotcunoscător, știe totul, fiind peste tot și putând orice, adică să perceapă totul în același timp, și să și proceseze toată această imensă informație... 
El a creat lumea, și lumea este în el, nu în afara sa, căci în afara sa nu există altceva.

Gânditorii creștini Vasile cel Mare și Fericitul Augustin, recunosc existența liberului arbitru ca libertate a omului de a alege între posibilitățile de acțiune-schimbare care i se oferă. 

Răul și eroarea fără de voie (nepremeditate) reprezintă deci rezultatele alegerilor conștiente, dar greșite, ale omului, incapabil să le predetermine consecințele.

Religia noastră ne spune că Dumnezeu a acordat importanță și demnitate omului, înzestrându-l cu liber-arbitru, adică cu libertatea de a lua decizii singur. 

Acțiunile și viețile noastre nu sunt stabilite dinainte (cu totul) de Dumnezeu sau de soartă, deși există condiționare. 

Dumnezeu i-a creat pe oameni după chipul său, și oamenii se asemănă cu Creatorul lor, în ce privește capacitatea de a manifesta calități, cum ar fi iubirea și dreptatea, și au liber-arbitru asemenea lui, capacitatea de a lua hotărâri, decizii, de a face alegeri.

În fapt, dacă analizăm atent, ceea ce gândim și facem, de fapt, se cam rezumă la a alege să gândim și să facem ceva, din ceea ce ne este oferit ca posibilități de a putea gândi și de a putea face.

Este ca și cum băga niște cobai într-un labirint și le-am spune că sunt liberi să meargă unde vor, să facă ce vor. La fel ar fi dacă i-am ține închiși într-o cameră, posinbilitățile lor ar fi limitate, și limitate sunt chiar și dacă i-am lăsa în... liberate, nu-i așa? 

Și noi, oamenii, suntem în libertate, dar de fapt suntem ca într-o cușcă foarte mare, din care nu putem scăpa.

Numărul de posibilități este limitat, nu este nelimitat, infinit, deși poate unora să pară.

Cine afirmă că el poate face ce vrea, că poate deveni ce vrea, când vrea, nu prea știe pe ce lume trăiește, nici cine/ ce este el, de fapt, și ce posibilități reale are, ca ființă umană, de fapt.  

Deci, dacă ne raportăm la definițiile de dicționar de mai sus, aș spune că nu există Liber arbitru, conform acelor definiții, căci nu există libertate absolută, omul nu poate acționa numai după voința sa, independent de orice altă condiționare.
Am putea vedea, însă, dacă există vreo... excepție de la regulă, în acest sens conceptual.
Am putea găsi, poate, un sistem de referință din care ar putea să pară că voința omului poate scăpa, în anumite condiții, de... orice condiționare. :) 

Deci, să analizăm, în continuare, libertatea noastră, pe care o avem, ca oameni.

Propun un concept operaţional: libertate condiţionată, deoarece, din studiile mele efectuate până acum, am ajuns la concluzia că nu există libertate absolută, ci doar libertate relativă, mai mult sau mai puţin condiţionată.
Libertatea reprezintă posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință.
Condiţionat înseamnă "care îndeplinește anumite condiții; care este făcut (sau supus) unor anumite condiții date."
Condiţionarea reprezintă acțiunea de a condiționa, stabilire a unui raport de dependență.
A condiţiona înseamnă "a constitui condiția de care depinde ceva; a fi cauza unui lucru, a provoca ceva. 
A limita valabilitatea unui act printr-o condiție, a face să depindă executarea lui de o condiție, a-l supune uneia sau mai multor condiții. 
A admite un lucru cu anumite condiții, sub rezerva îndeplinirii unei anumite obligații."
Deci, în viziunea mea (ca ipoteză), libertatea - ca posibilitate de a acționa după propria voință sau dorință, este condiţionată, în sensul că ea depinde de ceva, este limitată prin anumite condiţii, există în anumite condiţii, se poate manifesta doar în anumite condiţii.
Ca efect, libertatea este aşadar fluctuantă, dinamică, se transformă în timp, evoluează.
În plus, ea este variabilă, conform condiţiilor specifice, de la om la om, de la caz la caz.

Cum legăm asta de conceptul de liber arbitru?
Liberul arbitru al omului nu poate fi absolut liber, necondiționat de altceva. Chiar și faptul că Dumnezeu ne-a făcut, și ne-a oferit liberul arbitru, arată că el depinde de fapt de Dumnezu, și ni l-ar putea deci lua înaoi, dacă ar vrea, când ar vrea. 
Iar asta înseamnă că existența și manifestarea Liberului arbitru la om a rămas condiționată de voința lui Dumnezeu, nu-i așa? 
Putem socoti, din punct de vedere spiritual, că liberul arbitru reprezintă libertatea de decizie şi acţiune acordată de Divinitate (Creator) omului (creaţiei sale).
Divinitatea, aşadar, condiţionează omul, prin legi divine (legile naturii - natura creată de Creator) şi norme morale, aşa cum se vede din Biblie, de exemplu, și lasă omului posibilitatea de a se conforma sau nu la aceste norme și legi, o libertate îngrădită, așadar, căci nesocotirea legilor și normelor va fi considerată un păcat, și va fi pedepsită, sancționată, prin suferință. 
De unde vine suferința, vom vedea, căci Dumnezeu nu bate cu bâta, ci prin legea sa, oarecum automat, ca și cum omul s-ar recompensa și pedepsi singur, de fapt, respectând sau încălcând legea.
Să începem cu începutul:
Dumnezeu a interzis omului să mănânce din Pomul cunoaşterii, dar omul a mâncat! 
Deci, omul a avut libertate de alegere, de decizie, în mod clar, deşi interdicţia a fost evidentă.
Ca urmare (efect), însă, omul a fost pedepsit, şi alungat din Eden, pentru ca nu cumva să mănânce şi din Pomul Vieţii.
"22. Domnul Dumnezeu a zis: "Iata ca omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscand binele si raul. 
Sa-l impiedicam, dar, acum ca nu cumva sa-si intinda mana, sa ia si din pomul vietii, sa manance din el si sa traiasca in veci."
23. De aceea Domnul Dumnezeu l-a izgonit din gradina Edenului, ca sa lucreze pamantul din care fusese luat."

Întrebare: de ce Dumnezeu nu l-a împiedecat (blocat) pe om să mănânce din pomi, ci l-a izgonit din grădină?

De ce nu a făcut de la bun început, cumva, inaccesibili acei pomi omului?

Putem spune că este o... poveste, dar ea are un înţeles, spun eu, destul de clar: Dumnezeu a dat de la început liber arbitru omului, iar omul, de la bun început s-a folosit de el, şi a... încălcat regulile trasate de Creator pentru el.

Dar este foarte important de înţeles faptul că omul suferă efectele faptelor sale, şi că acesta este şi scopul existenţei liberului arbitru, de fapt!

Acesta este tâlcul poveştii, zic eu, şi vom vedea în continuare dacă viaţa, şi chiar ştiinţa, confirmă acest punct de vedere sau nu.

Alegerile şi deciziile tale stau la baza faptelor tale, căci tu pui în aplicare ceea ce gândeşti, ceea ce intenţionezi să faci.

Ai liber arbitru, dar conştientizezi într-o anumită măsură faptul că vei suferi efectele faptelor (deciziilor) tale, de aceea acţionezi mereu cu... teamă de... consecinţe, nu-i aşa ?

Deci, putem spune că teama şi frica de consecinţe ne condiţionează liberul arbitru, sau nu ?

Putem spune că teama ne influenţează deciziile, şi că, atunci când este în exces, ne poate bloca.

Condiţionarea reprezintă acțiunea de a condiționa, stabilire a unui raport de dependență, şi putem uşor constata faptul că există o dependenţă între teamă (frică), şi alegerile şi deciziile pe care le efectuezi.

Altfel privind, liberul tău arbitru este condiţionat de fricile tale mai mult sau mai puţin ascunse, mereu.

Iar măsura în care tu conştientizezi asta, este... variabilă, de multe ori fiind ca şi inexistentă conştientizarea, teama operând din... subconştient, în mod automatizat...  

"7. Atunci li s-au deschis ochii la amandoi; au cunoscut ca erau goi, au cusut laolalta frunze de smochin si si-au facut sorturi din ele.
8. Atunci au auzit glasul Domnului Dumnezeu care umbla prin gradina in racoarea zilei: si omul si nevasta lui s-au ascuns de fata Domnului Dumnezeu printre pomii din gradina.
9. Dar Domnul Dumnezeu a chemat pe om si i-a zis: "Unde esti?"
10. El a raspuns: "Ti-am auzit glasul in gradina; si mi-a fost frică, pentru ca eram gol, si m-am ascuns."
11. Si Domnul Dumnezeu a zis: "Cine ți-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care iti poruncisem să nu mananci?" "

Deci, de reţinut: FRICA a însoţit de la bun început alegerile şi deciziile proprii, nonconformarea, efectele faptelor nonconformiste!

De ce i-a fost frică lui Adam, de fapt?

Nu ştim să fi fost pedepsit vreodată, de Dumnezeu, până atunci.

O fi fost, şi noi nu ştim?

De ce să-ţi fie frică de un Creator bun şi drept?

Hmmm... poate fi cineva drept şi bun, în acelaşi timp?

A fi drept înseamnă a face dreptate, a răsplăti după merite, după faptă.

A fi bun înseamnă a ierta.

Dar, a ierta mereu greşeala, eroarea, a ABSOLVI greşitul de efectele greşelilor sale, conduce la imposibilitatea conştientizării greşelii, de fapt.

De aceea, în viziunea mea, Divinitatea a ales cea mai bună cale: a trasat regulile jocului vieţii în aşa fel, încât fiecare om să fie recompensat şi pedepsit în mod automat, de Legile Naturii, fără a (mai) fi nevoie de vreo intervenţie... divină în acest sens.
Cu alte cuvinte, privind din alt punct de vedere, în acest mod fiecare om poate evolua dând singur cu capul, pe propria piele, prin propria experienţă, prin testare, prin încercare, în mod empiric.

Astfel, Dumnezeu este bun, căci a creat o lume bună, condiţii variate, diversificate, oportunităţi minunate, şi este drept, deoarece legile divine (ale naturii) nu favorizează şi nici nu defavorizează pe nimeni, căci toţi sunt... EGALI ÎN FAŢA LEGII...

Dumnezeu nu a pedepsit, în mod personal, pe nimeni, nici nu a recompensat, ci mereu au existat... îngeri care au servit drept mesageri, şi au pus în aplicare legile. 

Altfel spus, mereu au existat entităţi şi forţe intermediare, care au pus în aplicare efectele, iar Dumnezeu nu s-a implicat niciodată în mod... personal.

Se spune că aceste entităţi au aplicat voinţa (voia) lui Dumnezeu, dar voinţa Sa este, oricum, prezentă în Legile Naturii, de la bunul început al Creaţiei.

Atâta doar că unii conştientizează asta, iar alţii ba...

Cel ce nu conştientizează determinismul cauzal legic, poate avea impresia că "a fost lovit de soartă", în mod subiectiv, întâmplător, de neînţeles, dar aceasta este impresia celor ce... nu înţeleg Legile Naturii...

Din punctul de vedere al textelor religioase, se vede în toate cazurile, faptul că, deşi Dumnezeu a pedepsit oamenii în mod repetat, el nu a operat niciodată schimbări asupra liberului arbitru, nu a "reprogramat" oamenii, nu i-a schimbat în mod forţat.

A preferat, se spune, să radă oraşe şi popoare, să aducă Potopul şi să radă omenirea, decât să... reprogrameze fiinţele umane care nu respectau normele, în special cele... morale.

Oare, din ce cauză? 

Dacă le reprograma, atunci, în mod clar, liberul arbitru ar fi fost... afectat, nu-i aşa?

Dacă nu ai putea lua anumite decizii, în mod liber, privind actele imorale de exemplu, atunci liberul arbitru ar fi foarte mult... limitat.

Dar tu poţi lua acum decizia de a efectua ceva imoral, fără probleme, dacă vrei.

Ce te opreşte? În principal... teama, frica, dar totodată şi... conduita morală, în cazul persoanelor care au o astfel de conduită dezvoltată.

Deci conduita morală ar putea reprezenta o altă formă de... condiţionare, nu-i aşa ?

Asta deoarece te limitează şi chiar blochează, în mod clar, privind alegerile şi deciziile tale imorale... 

Liberul arbitru este legat de măsura conștientizării propriei libertăți. 
Cine nu conștientizează:
1. câtă libertate are (de manifestare, decizie, acțiune, gândire, influență, etc), și
2. cum și-o poate folosi, este ca și cum ar avea, blocat liberul arbitru, într-o anumită măsură.
Măsura blocării este în relaţie cu măsura conştientizării, fiind direct proporţionale: cu cât mai conştient devii de libertatea pe care o ai, cu atât mai multă libertate efectivă vei avea.
Este ca şi cum libertatea există, dar este... ascunsă oarecum, şi trebuie descoperită, progresiv, şi experimentată progresiv.
Este un fel de lege naturală a evoluţiei.
Nu poţi aplica în practică ceea ce nu cunoşti sau nu înţelegi, nu poţi beneficia de o libertate pe care nu o cunoşti şi nu o înţelegi, iar teama te înfrânează, ca să nu te lansezi în acţiuni în mod necugetat, autodistructiv.
Dacă nu CUNOŞTI și nu ÎNŢELEGI CE poți să faci, și CUM poți să faci, atunci :
- nu vei putea face acele lucruri (acțiuni) necunoscute și neînțelese,  
- nu vei putea alege ceea ce nu conştientizezi că poţi alege, 
- nu vei putea obţine ceea ce nu conştientizezi că poţi obţine...

Experimentele şi întreaga experienţă de viaţă arată că nu există decizii care să nu fie influenţate de nimic, adică fiecare decizie a ta este influenţată de ceva, ca şi cum ar face parte dintr -un lanţ, dintr -un sistem în care se integrează.
Cine nu înţelege asta, de fapt nu cunoaşte modul în care este influenţat, el şi ceilalţi, în fiecare alegere şi decizie.
Că există liber arbitru este cam greu de negat, în mod logic, cu argumente, dar măsura libertăţii acestui arbitru este discutabilă, căci ea este de fapt... fluctuantă.

A fi liber să iei o decizie, are la bază conştientizarea faptului că tu poţi lua o decizie.
Deci măsura conştientizării este direct proporţională cu măsura libertăţii decizionale.
Alegerile şi deciziile, în mod normal, se bazează pe experienţa anterioară, pe PREFERINŢE, pe OBIŞNUINŢE, sunt efectuate oarecum automatizat.
Noile cercetări - vezi Bruce Lipton, afirmă că doar 5% din ceea ce facem, facem conştient, restul de 95% facem automatizat, prin automatismele aflate în subconştient.
Suntem setaţi să funcţionăm pe pilot automat, prin reflexe condiţionate, automatisme, obișnuințe, rutine.
Deci, liberul arbitru nu este în totalitate liber, ci este programat, condiţionat, dar asta nu înseamnă că automatismele nu suferă în permanenţă ajustări, transformări.
Eficienţa activităţii umane se bazează pe decizii ce sunt luate extrem de rapid de subconştient, care analizează cea mai bună variantă de răspuns, conform experienţei anterioare.
Că nu funcţionează perfect, privind "binele personal", este logic, deoarece binele este subiectiv, şi marea majoritate a reacţiilor tale anterioare au fost subiective. 
Deci subconştientul ia în calcul ceea ce tu crezi că este bine pentru tine, deşi aceste credinţe pot fi false.

Mișcarea reprezintă efectul acțiunii. 
Legile fizicii arată că orice corp fizic inert trebuie să primească un impuls, pentru a fi pus în mișcare. 
În cazul deciziei proprii de mișcare a propriului corp fizic inert, impulsul vine dinăuntru, mental, ca motivație a intenției de a acționa într-o anumită direcție și sens.
Dar motivația poate fi și internă și externă, intrinsecă și extrinsecă, la fel ca locul /locusul de control.
Cât de conștient ești privind limitele și capacitățile tale de acțiune, atâta libertate de mișcare ai, în orice plan, fizic sau mental (psihic).
Sfera liberului arbitru a omului cuprinde întreaga libertate de care el s-ar putea folosi, dacă ar fi conștient de ea. 
Deci condiția beneficierii de toate formele de libertate existente, o constituie :
- conștientizarea existenței lor,
- conştientizarea modalităților practice prin care se poate beneficia de ele. 



Sfera conștientizării realității este limitată, la fiecare om, într-o anumită măsură, variabilă de la om la om, de către următorii factori :
- Simțurile corporale ne limitează perceptiv, destul de drastic. 
Percepem o mică parte din tot ce există în realitate. De exemplu, nu percepem decât un domeniu restrâns al câmpurilor energetice, undelor și radiațiilor.
- Interpretarea stimulilor percepuți, atribuirea de sensuri și semnificații, sunt subiective, în sensul că depind de experiența de viață anterioară a fiecărui om.
- Relativitatea percepției: stimulii sunt percepuți în multe situații în mod distorsionat, din cauza unor mulţi factori. 

În mod normal, nici un om nu poate ajunge în situația de a-și conștientiza întreaga sferă a libertății sale, și cu atât mai puțin să și-o poată utiliza, integral.  
Cu toții suntem condiționați să nu putem ajunge la un astfel de nivel, de către corporalitatea noastră materială. 
Spiritul este condiționat prin legarea sa de materialitate, prin intermediul corporalității. 
Spiritul nu poate fi cu totul liber cât timp el este ‘’încătușat‘’ în materie.
Gradele sale de libertate sunt limitate. 
Dar, pentru oamenii care conştientizează cum îşi pot elibera progresiv spiritul de materie, cum pot realiza decondiţionarea, liberul lor arbitru dobândeşte orizonturi noi, extinse, nebănuite...

Cercetările din neuroștiințe par a indica faptul că liberul arbitru este doar o iluzie, deciziile fiind luate de creier, nu de sinele conştient al persoanei.
Tot cercetările par să indice că avem puterea conştientă de a opri deciziile luate de creier.

Psihologul Daniel Kahneman susţine că majoritatea deciziilor oamenilor sunt generate de ceea ce el numeşte sistemul 1 (partea inconştientă a creierului), asupra cărora sistemul 2 (conştiinţa) poate aplica o decizie de veto.
Mulți oameni, în special femei, spun că se bazează mult pe intuiția lor. 
Probabil că cercetările din neuroștiințe au descoperit acest fapt, că avem o decizie de genul ”intuiție” venită din subconștient, înainte de a lua în mod conștient decizia.
Dar, ce este intuiția, de fapt?
Afectează sau nu, Liberul tău arbitru?

Voi analiza și detalia în alt articol. 

Ține legătura, abonează-te la blog, vezi și articolele din linkurile de mai jos.

Lecturarea articolului, inclusă în  playlistul meu "Liberul arbitru, Libertatea individuală" katona nicolae 279 videoclipuri 
Abonează-te la canalul meu youtube să fii la curent cu noutățile din cele peste 150 playlisturi



Alte articole legate de tematica Liberului Arbitru:
- https://loveblog4all.blogspot.com/2018/05/ce-este-si-cum-functioneaza-liberul.html
- http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/iubire-liber-arbitru-si-evolutie.html

- http://loveblog4all.blogspot.com/2016/02/despre-spalarea-pe-creier-libertate-si.html

- Fii tu însuți, dar lasă-i și pe alții să fie...

- http://loveblog4all.blogspot.com/2015/04/6-evolutia-spiritelor-liberul-arbitru.html

- http://loveblog4all.blogspot.com/2015/01/despre-liberul-arbitru-si-deconditionare.html

- https://loveblog4all.blogspot.com/2019/03/autenticitatea-schimbarea-transformarea.html


- https://loveblog4all.blogspot.com/2019/02/despre-separare-si-liber-arbitru.html

- https://loveblog4all.blogspot.com/2017/10/sa-ingradim-sau-ba-libertatea-ta-si.html

Cursuri Online Dezvoltare Personală - LINK

Distribuie dacă ți-a plăcut, mulțumesc! 

Toate blogurile, conturile, paginile și grupurile mele Facebook:

https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE/kato-resurse-utile-dezvoltare-spirituala

Poți susține activitatea mea prin sponsorizare pe platforma  Patreon sau Buy Me A Coffe, și vei beneficia de bonusuri (articole și materiale video destinate sponsorilor): 

https://www.patreon.com/KatoKatonaNicolae

https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE

-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :) 

Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com

Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae

CONTUL MEU PE PLATFORMA BUY ME A COFFE unde cine vrea poate sponsoriza activitatea mea, iar cei ce vor deveni Membri cu sponsorizare lunară au acces la articole și videouri bonus Mulțumesc

Publicată de Katona Nicolae pe Vineri, 11 decembrie 2020

Mulțumesc!

Vizitează Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții NOU creat: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/

APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

FILME DOCUMENTARE, PSIHOLOGICE, SPIRITUALE...

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 

Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole!http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun (dă click pe titluri)
StopMotionCreator
Storyxy 
Promoyze
AscendPages 
Offeo - creezi videoclipuri uimitoare pentru social media
Designrr - Creare ebook-uri
VOOPLAYER - Video Hosting and Marketing Platform for Business
StreamYard - studio emisie live

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...

 

Powered by JVZoo.com