Poți asculta lecturarea articolului, ca podcast:
Există multe îndemnuri la schimbare, adresate de unii altora, chiar tuturor.
Există unii oameni, destul de mulți, care sunt convinși de faptul că alții trebuie să se schimbe, că lumea trebuie să se schimbe, că schimbarea celorlalți este un lucru foarte necesar, chiar obligatoriu, pentru mersul în bine a lucrurilor.
Mereu este vorba de alții, de ceilalți, desigur, este ceva... obsesiv, obsedant, în asta.
Cel ce consideră că el s-a schimbat cu ceva în bine, vede această schimbare ca ceva ce trebuie efectuat și de toți ceilalți, după modelul său personal.
Că nu toți afirmă asta, este vorba de excepții ce întăresc regula.
Insuficiența și excesul sunt dăunătoare, vorba mea, deci să analizăm un pic din prisma asta, în continuare, și din cea a respectării liberului arbitru al fiecăruia.
Cine și când a fost autentic, de unde vine ideea de reîntoarcere la autenticitate?
Cum se pierde autenticitatea, dacă e vorba de a o redobândi, recâștiga?
Și daca cineva a renuntat la autenticitatea sa, oare nu este ceva benefic in aceasta experienta pt el, ceva din care are de fapt de invatat, de asimilat?
Pierderea autenticității este o experiență.... interesantă, ce își are utilitatea sa.
De ce sa schimbam oamenii, drumul lor, de ce sa nu îi sprijinim sa mearga mai departe pe el, sa invete din asta, sa asimileze ce au de asimilat, fiecare, la nivelul lui, pe drumul său personal?
Cu cat inainteaza mai mult, mai repede, cu atat mai rapid vor efectua apoi schimbarile si transformarile pe care EI le vor considera necesare, nu altii pt ei, cand nu e timpul potrivit, si schimbarea ar constitui o fortare de fapt...
A forta schimbarea cuiva nu este ceva benefic, pt nimeni, toate la timpul lor, dar cu sprijin si ajutor timpul poate fi scurtat, fara suferinta suplimentara, in zadar.
Daca ceva nu iti place la altii, cand ii privesti, asta nu reflecta oare ceva probleme... personale, pe care altii ti le oglindesc, de fapt?
Daca nu ai avea nici o problema, ce te-ar mai putea deranja, privind la altii, ce motivatie ai mai avea sa le determini vreo schimbare, transformare?
In viziunea mea, cine doreste schimbarea altora defuleaza de fapt ceea ce a refulat privind propria sa schimbare.
Înteleptul nu vrea sa schimbe nimic, lumea este buna asa cum este, in dualitatea si varietatea sa, care ofera de fapt o mare diversitate, adica oportunitati si ocazii variate, de a observa, studia, analiza, si a trage invataturile necesare.
Totul se transforma, continuu, lumea, viata, oamenii, dar cine poate percepe de fapt asta, daca nu isi percepe propria transformare, in mod adecvat?
Nimic nu e imuabil, neschimbator, in lumea asta, deci nu ar trebui sa ne facem probleme ca lumea nu vrea sa se schimbe, caci nu e dupa ea, nu e nici dupa noi sa o schimbam, noi putem insa oferi modele functionale sau disfunctionale, pentru altii, care le pot fi de folos celor ce doresc sa efectueze in mod constient schimbari in viata lor.
In mod normal, insa, oamenii au teama de schimbare, sunt conservatori, nu dau ceva de pe gard pe ceea ce in mana lor, vor siguranta, in primul rand, certitudini, de aceea manifesta o rezistenta la schimbare, mai ales cand nu inteleg natura ei, mecanismul ei, principiile.
Teama de nou, neprevăzut, nesigur, incert, surprinzător, își are rolul ei, căci așa a supraviețuit specia asta, prin cei mai temători oameni de fapt, cei conservatori, care au avut teamă de schimbare, și nu și-au riscat viața.
Și avem genele lor, căci cei mai curajosi si cutezatori au murit mereu mai repede, riscand si viata lor pentru cate o... schimbare.
Cu cat inainteaza mai mult, mai repede, cu atat mai rapid vor efectua apoi schimbarile si transformarile pe care EI le vor considera necesare, nu altii pt ei, cand nu e timpul potrivit, si schimbarea ar constitui o fortare de fapt...
A forta schimbarea cuiva nu este ceva benefic, pt nimeni, toate la timpul lor, dar cu sprijin si ajutor timpul poate fi scurtat, fara suferinta suplimentara, in zadar.
Daca ceva nu iti place la altii, cand ii privesti, asta nu reflecta oare ceva probleme... personale, pe care altii ti le oglindesc, de fapt?
Daca nu ai avea nici o problema, ce te-ar mai putea deranja, privind la altii, ce motivatie ai mai avea sa le determini vreo schimbare, transformare?
In viziunea mea, cine doreste schimbarea altora defuleaza de fapt ceea ce a refulat privind propria sa schimbare.
Înteleptul nu vrea sa schimbe nimic, lumea este buna asa cum este, in dualitatea si varietatea sa, care ofera de fapt o mare diversitate, adica oportunitati si ocazii variate, de a observa, studia, analiza, si a trage invataturile necesare.
Totul se transforma, continuu, lumea, viata, oamenii, dar cine poate percepe de fapt asta, daca nu isi percepe propria transformare, in mod adecvat?
Nimic nu e imuabil, neschimbator, in lumea asta, deci nu ar trebui sa ne facem probleme ca lumea nu vrea sa se schimbe, caci nu e dupa ea, nu e nici dupa noi sa o schimbam, noi putem insa oferi modele functionale sau disfunctionale, pentru altii, care le pot fi de folos celor ce doresc sa efectueze in mod constient schimbari in viata lor.
In mod normal, insa, oamenii au teama de schimbare, sunt conservatori, nu dau ceva de pe gard pe ceea ce in mana lor, vor siguranta, in primul rand, certitudini, de aceea manifesta o rezistenta la schimbare, mai ales cand nu inteleg natura ei, mecanismul ei, principiile.
Teama de nou, neprevăzut, nesigur, incert, surprinzător, își are rolul ei, căci așa a supraviețuit specia asta, prin cei mai temători oameni de fapt, cei conservatori, care au avut teamă de schimbare, și nu și-au riscat viața.
Și avem genele lor, căci cei mai curajosi si cutezatori au murit mereu mai repede, riscand si viata lor pentru cate o... schimbare.
Multi nu au apucat sa lase urmasi...
Vorba aia: ce e sigur e sigur, ce nu, poate fi letal.
Vorba aia: ce e sigur e sigur, ce nu, poate fi letal.
Nu susțin conservatorismul, nu combat nici fortarea schimbarilor, doar expun niste observatii personale.
Ma bucur de varietatea existenta, de faptul ca avem tot felul de modele, din care fiecare putem invata ceva, caci putem vedea, in mod experimental, pe viu, ce functioneaza in mod real si ce este disfunctional.
Nu am nici credința, nici certitudinea că spiritele noastre au venit în această lume corporală terestră ca să experimenteze autenticitatea, ci mai mult înclin să cred că au venit să experimenteze lipsa de autenticitate, în toate formele ei posibile.
Chiar lipsa de iubire face parte din acest mod de viață omenesc, corporal, separarea, alienarea, înstrăinarea...
Și atunci, rolul mentorilor, în această viziune, care ar fi, de fapt?
Ce ar trebui ei să sprijine?
Daca eu vreau să visez un coșmar, să văd cum e să visezi un coșmar, și în visul meu ar fi unii care s-ar chinui să mă trezească, sau să mă facă să visez frumos, în mod forțat, că așa cred ei că ar fi bine pentru mine, cine e în eroare, de fapt?
Dar dacă eu mă satur de coșmar, la un moment dat, și consider că am experimentat destul, și apelez atunci la cineva din visul meu, ca să mă trezească sau să schimbe natura visului meu, este cu totul altceva, căci se respectă liberul meu arbitru, voința mea, hotărarea mea de a schimba și transforma ceva în visul meu / viața mea de vis.
Ma bucur de varietatea existenta, de faptul ca avem tot felul de modele, din care fiecare putem invata ceva, caci putem vedea, in mod experimental, pe viu, ce functioneaza in mod real si ce este disfunctional.
Nu am nici credința, nici certitudinea că spiritele noastre au venit în această lume corporală terestră ca să experimenteze autenticitatea, ci mai mult înclin să cred că au venit să experimenteze lipsa de autenticitate, în toate formele ei posibile.
Chiar lipsa de iubire face parte din acest mod de viață omenesc, corporal, separarea, alienarea, înstrăinarea...
Și atunci, rolul mentorilor, în această viziune, care ar fi, de fapt?
Ce ar trebui ei să sprijine?
Daca eu vreau să visez un coșmar, să văd cum e să visezi un coșmar, și în visul meu ar fi unii care s-ar chinui să mă trezească, sau să mă facă să visez frumos, în mod forțat, că așa cred ei că ar fi bine pentru mine, cine e în eroare, de fapt?
Dar dacă eu mă satur de coșmar, la un moment dat, și consider că am experimentat destul, și apelez atunci la cineva din visul meu, ca să mă trezească sau să schimbe natura visului meu, este cu totul altceva, căci se respectă liberul meu arbitru, voința mea, hotărarea mea de a schimba și transforma ceva în visul meu / viața mea de vis.
Așadar nu cred că înțeleptul are de ce să își bată capul cu natura vieții altora, în sensul de a o schimba, dacă ei nu își doresc schimbarea, căci ei de fapt au exact ce vor, experimentează ceva necesar lor, în care ei s-au băgat să vadă cum este o astfel de experiență.
Și dacă cineva își dorește cu adevarat o schimbare, atunci mereu are la cine apela, pentru sprijin și ajutor, trebuie doar să își manifesteze cererea.
Cere și ți se va da...
Mereu există cineva care te poate sprijini și ajuta, din lumea asta sau... alta, cea în care jocul vieții este monitorizat.
Mi se părea la început total aiurea când citeam prima dată despre faptul că spiritele, îngerii păzitori, declarau că nu pot interveni în viața cuiva, de capul lor, dacă omul nu cere asta, o schimbare, o intervenție, din partea lor.
Și dacă cineva își dorește cu adevarat o schimbare, atunci mereu are la cine apela, pentru sprijin și ajutor, trebuie doar să își manifesteze cererea.
Cere și ți se va da...
Mereu există cineva care te poate sprijini și ajuta, din lumea asta sau... alta, cea în care jocul vieții este monitorizat.
Mi se părea la început total aiurea când citeam prima dată despre faptul că spiritele, îngerii păzitori, declarau că nu pot interveni în viața cuiva, de capul lor, dacă omul nu cere asta, o schimbare, o intervenție, din partea lor.
Liberul arbitru trebuie respectat, este o regulă generală, se pare, în toate dimensiunile și planurile existenței noastre.
Ce chestie aiurea, să lași omul să sufere, când îi poti veni în ajutor, gândeam inițial.
Dar dacă omul nu vrea, nu cere, așa e jocul vieții, trebuie să respecți dorința și voința sa.
Nici măcar diavolul și alienii care răpesc oamenii (abductions) și le pun implanturi, nu o fac împotriva voinței lor, ci îi... păcălesc, de fapt, să facă o înțelegere, un pact cu ei, spre binele lor, oferind ceva momeală, așa cum pescarul momește peștii cu ceva ce le place lor.
În ședintele de regresie hipnotică ale lui Corrado Malanga, Calogero Grifasi, și alții, și în mituri, apare mereu acest tipar: pactul făcut cândva cu spirite înșelătoare, care se dau drept salvatoare, care ulterior pun stăpânire pe voința omului, și îl manipulează cum vor, deoarece omul și-a dat acceptul, în ignoranța sa, acordul de a colabora, interacționa, relaționa, permisiunea de a se efectua în viața sa... schimbări...
În viziunea mea, personală și subiectivă, desigur, realitatea îmi apare ca fiind bazată pe liberul arbitru, privind schimbarea, la modul în care am primit fiecare ce am cerut/ acceptat, ca destin, în acest joc al vieții, iar schimbări majore nu sunt posibile decât dacă omul își manifestează în mod clar intenția, voința sa, pentru o anumită schimbare.
Ce chestie aiurea, să lași omul să sufere, când îi poti veni în ajutor, gândeam inițial.
Dar dacă omul nu vrea, nu cere, așa e jocul vieții, trebuie să respecți dorința și voința sa.
Nici măcar diavolul și alienii care răpesc oamenii (abductions) și le pun implanturi, nu o fac împotriva voinței lor, ci îi... păcălesc, de fapt, să facă o înțelegere, un pact cu ei, spre binele lor, oferind ceva momeală, așa cum pescarul momește peștii cu ceva ce le place lor.
În viziunea mea, personală și subiectivă, desigur, realitatea îmi apare ca fiind bazată pe liberul arbitru, privind schimbarea, la modul în care am primit fiecare ce am cerut/ acceptat, ca destin, în acest joc al vieții, iar schimbări majore nu sunt posibile decât dacă omul își manifestează în mod clar intenția, voința sa, pentru o anumită schimbare.
Altfel, viața își urmează cursul, conform unui destin prestabilit inițial, acceptat la intrarea în joc.
Pe de altă parte, este un joc în care învățăm să efectuăm schimbări, transformări, să fim creatori, în mod conștient, prin cocrearea colectivă a mediului nostru social, a stilului de viață personal.
Schimbările din viața ta vin continuu, fără oprire, conform cu ceea ce este manifestat continuu în mintea ta, gândirea ta, prin tiparele tale de gândire, preluate prin educație, învățare, cu influențe provenite din personalitatea ta, desigur, deci sunt schimbări ce sunt determinate mai mult în mod subconștient, necontrolate, neconștientizate, privind sursa lor.
95% din ceea ce facem, facem automatizat, pe bază de automatisme, obișnuințe, tipare de gândire și comportament, rutine, deci viața curge în fața noastră în congruență cu modul în care în mentalul nostru curge fluxul gândirii prin noi.
De ceea ce ți-e frică nu scapi, până nu scapi de frică.
De aici faptul că trăiești ceea ce atragi în viața ta, în manifestare, prin fricile tale, cuibărite în mintea ta, ce revin constatant, predominant, în fluxul gândirii tale.
Ce este înăuntru este și afară, în viața ta este ceea ce este în mintea ta, reactualizat în mod predominant.
Ce nu este întărit, prin repetiție, nu are forță de atracție suficientă, nu se poate materializa.
Repetiția este deci cheia succesului, dar și a insuccesului, totodată, căci totul depinde de ceea ce repeți, de fapt, ce reactualizezi în mintea ta: o dorință benefică de a obține ceva, o teamă disfuncțională obsesivă de a pierde ceva...
Deci tu ești cel ce poate face schimbări în viața TA, în prezent, iar această conștientizare este de un mare ajutor, căci îți dă încredere, energie, motivație, de a acționa, fără a mai pierde timpul degeaba, bazându-te pe alții, pe altcineva, altceva.
Schimbările din viața ta vin continuu, fără oprire, conform cu ceea ce este manifestat continuu în mintea ta, gândirea ta, prin tiparele tale de gândire, preluate prin educație, învățare, cu influențe provenite din personalitatea ta, desigur, deci sunt schimbări ce sunt determinate mai mult în mod subconștient, necontrolate, neconștientizate, privind sursa lor.
95% din ceea ce facem, facem automatizat, pe bază de automatisme, obișnuințe, tipare de gândire și comportament, rutine, deci viața curge în fața noastră în congruență cu modul în care în mentalul nostru curge fluxul gândirii prin noi.
De ceea ce ți-e frică nu scapi, până nu scapi de frică.
De aici faptul că trăiești ceea ce atragi în viața ta, în manifestare, prin fricile tale, cuibărite în mintea ta, ce revin constatant, predominant, în fluxul gândirii tale.
Ce este înăuntru este și afară, în viața ta este ceea ce este în mintea ta, reactualizat în mod predominant.
Ce nu este întărit, prin repetiție, nu are forță de atracție suficientă, nu se poate materializa.
Repetiția este deci cheia succesului, dar și a insuccesului, totodată, căci totul depinde de ceea ce repeți, de fapt, ce reactualizezi în mintea ta: o dorință benefică de a obține ceva, o teamă disfuncțională obsesivă de a pierde ceva...
Deci tu ești cel ce poate face schimbări în viața TA, în prezent, iar această conștientizare este de un mare ajutor, căci îți dă încredere, energie, motivație, de a acționa, fără a mai pierde timpul degeaba, bazându-te pe alții, pe altcineva, altceva.
Procesul este simplu, la modul modul teoretic general, dar se arată a fi foarte complicat la aplicarea sa în practică: setezi în mintea ta, imaginativ, exact ce schimbare vrei, îți manifești clar voința de a realiza acea schimbare, o enunți, o declari, și apoi o repeți continuu, zilnic, de mai multe ori.
Repetiția are și rolul de arăta în mod clar că nu te-ai răzgândit, nu ai revenit asupra deciziei tale, fiecare reconfirmare întărind efectul manifestat.
Voința este susținută sau sabotată de trăirea emoțională asociată: dacă simți o plăcere, o bucurie, gândindu-te la acea schimbare, ești motivat, energizat, dar dacă nu simți plăcere, ci chiar ceva teamă, atunci este necesar să cauți să vezi de unde provine acea teamă care va sabota continuu procesul, și de ce nu simți nici o plăcere, nici o bucurie, căci este posibil să constați că de fapt nu vrei acea schimbare, doar o considerai ceva necesar, în mod fals.
Reîntorcându-ne la autenticitate, autenticitatea ta, aș spune că este utopic și inutil să cauți să obții așa ceva, căci dacă nu știi cum arată ea, vei căuta ceva ce nu știi cum arată, toată viața ta, așa cum ai vrea să ajungi undeva unde nu știi ce este acolo de fapt.
Aș spune că nu există o autenticitate a ta, omenească, ci ea este creată de tine de fapt, continuu, și este în transformare continuă, ca ființă omenească.
Reîntorcându-ne la autenticitate, autenticitatea ta, aș spune că este utopic și inutil să cauți să obții așa ceva, căci dacă nu știi cum arată ea, vei căuta ceva ce nu știi cum arată, toată viața ta, așa cum ai vrea să ajungi undeva unde nu știi ce este acolo de fapt.
Aș spune că nu există o autenticitate a ta, omenească, ci ea este creată de tine de fapt, continuu, și este în transformare continuă, ca ființă omenească.
Tu o poți modela, prin voința ta, și asta este ceva cu adevărat minunat.
Dar mulți oameni, în special tinerii adolescenți care caută să își formeze o identitate proprie, cred că trebuie să pară a fi unici, originali, și caută să iasă în evidență, să se remarce, prin ”originalitatea” lor forțată, văzută de ei ca ceva ce nu se încadrează în comun, în tipare, în normalitate, în uzual.
Dacă vrei să îți (re)găsești autenticitatea, să vezi cum arată ea, în perspectiva rolului pe care îl joci acum de ființă omenească, hai să vedem cum este definită autenticitatea întâi:
Autenticitatea = Faptul sau însușirea de a fi autentic.
Dar mulți oameni, în special tinerii adolescenți care caută să își formeze o identitate proprie, cred că trebuie să pară a fi unici, originali, și caută să iasă în evidență, să se remarce, prin ”originalitatea” lor forțată, văzută de ei ca ceva ce nu se încadrează în comun, în tipare, în normalitate, în uzual.
Dacă vrei să îți (re)găsești autenticitatea, să vezi cum arată ea, în perspectiva rolului pe care îl joci acum de ființă omenească, hai să vedem cum este definită autenticitatea întâi:
Autenticitatea = Faptul sau însușirea de a fi autentic.
Autentic = Care este conform cu adevărul, a cărui realitate nu poate fi pusă la îndoială; recunoscut ca propriu unui autor sau unei epoci. Real, veridic, original, necontrafăcut.
Deci autenticitatea ta ar fi în opoziție cu tendința și încercarea de a părea altceva decât ești cu adevărat, iar a manifesta autenticitatea ta, ar însemna să elimini din manifestările tale tot ceea ce este fals, neadevărat.
Lucru foarte dificil de realizat, deoarece nu te cunoști îndeajuns de bine pe tine însuți, și, în plus, așa cum ai calitățile tale, ai și defecte, și nimeni nu este dispus să își afișeze și defectele, toți oamenii tind să le ascundă, să le mascheze, iar asta afectează autenticitatea ta.
Și nu este vorba doar de faptul că oamenii vor să pară mai buni decât sunt în mod real, ci vor să devină mai buni, mai capabili, vor să se dezvolte și să evolueze, și în acest scop își fixează modele de succes, tipare de succes, pe care încearcă să le urmeze, să le copieze, să se modeleze la ele, etc, ceea ce îi scoate, de fapt, din autenticitatea lor.
Aș spune că modul tău autentic de a fi, a gândi și a te comporta, este manifestat cel mai bine în familie, acolo unde nu ai rețineri să spui ce gândești și să faci ceea ce vrei, cum vrei.
Asta în cazul ai libertatea necesară de exprimare, manifestare.
Alt mediu propice este cercul intim de prieteni, care pentru unii oameni este mai puțin restrictiv decât mediul familial.
Cu cât este mai permisiv mediul, mai familiar, cu atât mai mult îți permite să te amnifestezi așa cum ești tu, cu adevărat.
Ce înseamnă a fi tu cu adevărat: a fi congruent privind ceea ce gândești, spui, și faci.
Doar în acest caz simți că ești tu cu adevărat, că ești în echilibru și armonie cu tine și mediul, când ceea ce gândești spui, ceea ce spui faci, și nu ai probleme privind faptul că ai ceva de ascuns, de mascat, de falsificat.
Dar teama de tot felul de reacții negative din partea celor din jur te face să spui întotdeauna ce gândești, să nu faci întotdeauna ce spui sau gândești, să gândești ceva dar să spui altceva, să faci ceva dar să spui sau să gândești altceva, deci în aceste cazuri nu mai ești congruent, și ai adus falsul, neadevărul, în manifestare, în viața ta, deci neautenticitatea.
Autenticitatea este totuși un concept relativ, căci depinde din ce sistem de referință ne raportăm la ea, de exemplu, dacă un copil este mincinos de felul lui, din obișnuința de a minți continuu pe ceilalți, a se căzni să fie sincer cu ceva ar putea fi interpretat drept dovadă că nu este autentic, nu-i așa?
Dar dacă studiem și nalizăm de ce minte el de fapt, continuu, și de la ce vârstă a început să mintă în mod obișnuit, am putea constata, de exemplu, faptul că a fost cumva forțat să își mintă un părintem, sau chiar pe amândoi, ca să scape de pedeapsă, ceartă, reproșuri, având părinți mai punitivi (pedepsitori) decât în mod normal.
Deci copilul a preluat minciuna ca un mecanism util de protecție a sa, care i se pare foarte benefic, deoarece îl ajută să scape de pedeapsă, judecare și condamnare.
Și atunci ne putem întreba dacă obișnuințele acestea preluate, învățate, fac sau nu parte din autenticitatea noastră?
Cu toții avem un sistem de credințe și convingeri, preluate prin educație, învățare, de la alții - familie, prieteni, rude, educatori, învățători, profesori, etc, care deci nu sunt ”ale noastre” dar ni le-am însușit, le-am împrumutat, ca să zicem așa, și fac cumva parte din personalitatea noastră, căci de multe dintre el nu mai scăpăm toată viața.
De aceea, a-ți căuta autenticitatea, este un proces foarte anevoios și dificil, și probabil nu vei ști niciodată în mod sigur cum este să îți dobândești autenticitatea, la modul absolut, ci doar să îți formezi o imagine, o părere, o viziune personală, despre asta.
A fi autentic presupune a nu te forța să pari a fi ceva ce nu ești, privind modul tău de gândire și comportament.
Conștientizarea autenticității tale, presupune, deci, să fii sincer cu tine, ca să poți să te înțelegi și să te accepți așa cum ești, în mod real, nu cum ai vrea să fii, să devii.
A vrea să devii cumva, altcumva, înseamnă că vezi o schimbare necesară privind ceea ce ești, sau poate privind ceea ce ai, privind autenticitatea ta.
Autenticitatea ar fi, deci, ceva ce nu se schimbă cu timpul, care cumva s-ar modela doar, s-ar adapta la noile condiții de viață.
Și este bine de înțeles faptul că totul se transformă, evoluează, și că a te bloca în niște tipare, în ideea de a-ți defini o anumită personalitate, nu este ceva benefic și util, ci ceva disfuncțional.
Dar revin la ideea că insuficiența și excesul sunt dăunătoare, deci nu afirm că este dăunător să încerci să te încadrezi în anumite tipare, deoarece asta este o lecție utilă de viață, de experimentat, din care ai ceva de învățat, fii însă conștient de faptul că excesul de încadrare, care te bloca în acele tipare, te va conduce inevitabil la suferință, în mod direct proporțional.
Deci aș spune că a jongla cu tiparele, a experimenta, a te juca cu asta, poate fi ceva util, creativ, benefic, căci vei asimila cu siguranță ceva din asta, ce va servi conștientizării și discriminării mai bune, apoi, a adevărului de fals.
Privind aspectul autenticității spirituale, a esenței spirituale, aici este vorba de o esență mai profundă a ființei noastre, care este cea mai puțin schimbătoare parte, în decursul unei vieți omenești: spiritul care face experiența corporală în acest plan terestru, prin încorporare, preluarea unui avatar corporal, un rol de ființă omenească în mediul terestru.
Autenticitate spiritului este foarte dificil de regăsit, de accesat, regulile jocului ne împiedecă constant să accesăm asta, pentru a rămâne focusați doar pe joc, pe rolul preluat, pe mediul de joc, sarcinile din joc, dar o vei regăsi la ieșirea din jocul vieții omenești, prin decorporalizare, și o poți resimți acum ca o nostalgie a unui ”paradis pierdut”, a unui alt plan existențial, din care ”ai coborât” să experimentezi jocul vieții în planul terestru, prin corporalitatea umană.
Întoarcerea la autenticitate, de fapt este echivalentă cu moartea corporală, eliberarea de ”masca” corporală, de rol, de identificarea cu corporalitatea, de iluzia de a trăi în joc.
Nu recomand oricui experiența întoarcerii la autenticitate, deoarece ea poate conduce la alienare, pierderea interesului pentru viață, și în final suicid, văzut ca soluție de eliberare finală, pentru regăsirea, redobândirea autenticității...
Există diverse sisteme spirituale care au elaborat metode și tehnici de accesare a esenței spirituale, a lumii spirituale, dar nu vei putea avea niciodată certitudinea faptului că ceea ce ai accesat este ceva real sau face parte tot din joc, ca un fel de ”nivel superior” al jocului, care îți dă impresia că ai ieșit din joc deoarece poți percepe un alt plan, alt nivel, altă lume, alte dimensiuni existențiale, etc.
Nu este necesar să te focusezi mult pe asta, nu în mod excesiv, în orice caz, este mai util să te focusezi pe jocul pe care ai venit să îl joci, să îți creezi paradisul tău aici, învățând să fii un creator conștient al vieții tale, să îți modelezi viața după dorința, intenția și voința ta.
Noi nu am intrat în jocul vieții ca să ieșim din el, ci să îl jucăm, să ne bucurăm de acest joc, să ne testăm, să exerimentăm acest mediu de joc, ce pare a fi un joc multiplayer (cu mai mulți jucători).
Dar, în același timp, acceptă și faptul că unii poate au venit aici să experimenteze cum este să își creeze un... iad, un infern, o viață de coșmar, să vadă cât și ce pot suporta, testând astfel limitele lor, pentru a se... cunoaște mai bine pe sine.
Este greu de înțeles așa ceva, dar nu peste mult timp vor apărea jocurile de realitate virtuală de acest gen, cu senzori prin care poți simți și durerea fizică, apoi și suferința psihică, și mulți oameni vor considera că este atractiv și interesant să joci un astfel de joc, să îți testezi limitele, capacitatea de a rezista, suporta, nu doar să experimentezi continuu plăcere, bucurie, fericire, într-un joc ce oferă o stare paradisiacă...
A fi autentic presupune a nu te forța să pari a fi ceva ce nu ești, privind modul tău de gândire și comportament.
Conștientizarea autenticității tale, presupune, deci, să fii sincer cu tine, ca să poți să te înțelegi și să te accepți așa cum ești, în mod real, nu cum ai vrea să fii, să devii.
A vrea să devii cumva, altcumva, înseamnă că vezi o schimbare necesară privind ceea ce ești, sau poate privind ceea ce ai, privind autenticitatea ta.
Autenticitatea ar fi, deci, ceva ce nu se schimbă cu timpul, care cumva s-ar modela doar, s-ar adapta la noile condiții de viață.
Și este bine de înțeles faptul că totul se transformă, evoluează, și că a te bloca în niște tipare, în ideea de a-ți defini o anumită personalitate, nu este ceva benefic și util, ci ceva disfuncțional.
Dar revin la ideea că insuficiența și excesul sunt dăunătoare, deci nu afirm că este dăunător să încerci să te încadrezi în anumite tipare, deoarece asta este o lecție utilă de viață, de experimentat, din care ai ceva de învățat, fii însă conștient de faptul că excesul de încadrare, care te bloca în acele tipare, te va conduce inevitabil la suferință, în mod direct proporțional.
Deci aș spune că a jongla cu tiparele, a experimenta, a te juca cu asta, poate fi ceva util, creativ, benefic, căci vei asimila cu siguranță ceva din asta, ce va servi conștientizării și discriminării mai bune, apoi, a adevărului de fals.
Privind aspectul autenticității spirituale, a esenței spirituale, aici este vorba de o esență mai profundă a ființei noastre, care este cea mai puțin schimbătoare parte, în decursul unei vieți omenești: spiritul care face experiența corporală în acest plan terestru, prin încorporare, preluarea unui avatar corporal, un rol de ființă omenească în mediul terestru.
Autenticitate spiritului este foarte dificil de regăsit, de accesat, regulile jocului ne împiedecă constant să accesăm asta, pentru a rămâne focusați doar pe joc, pe rolul preluat, pe mediul de joc, sarcinile din joc, dar o vei regăsi la ieșirea din jocul vieții omenești, prin decorporalizare, și o poți resimți acum ca o nostalgie a unui ”paradis pierdut”, a unui alt plan existențial, din care ”ai coborât” să experimentezi jocul vieții în planul terestru, prin corporalitatea umană.
Întoarcerea la autenticitate, de fapt este echivalentă cu moartea corporală, eliberarea de ”masca” corporală, de rol, de identificarea cu corporalitatea, de iluzia de a trăi în joc.
Nu recomand oricui experiența întoarcerii la autenticitate, deoarece ea poate conduce la alienare, pierderea interesului pentru viață, și în final suicid, văzut ca soluție de eliberare finală, pentru regăsirea, redobândirea autenticității...
Există diverse sisteme spirituale care au elaborat metode și tehnici de accesare a esenței spirituale, a lumii spirituale, dar nu vei putea avea niciodată certitudinea faptului că ceea ce ai accesat este ceva real sau face parte tot din joc, ca un fel de ”nivel superior” al jocului, care îți dă impresia că ai ieșit din joc deoarece poți percepe un alt plan, alt nivel, altă lume, alte dimensiuni existențiale, etc.
Nu este necesar să te focusezi mult pe asta, nu în mod excesiv, în orice caz, este mai util să te focusezi pe jocul pe care ai venit să îl joci, să îți creezi paradisul tău aici, învățând să fii un creator conștient al vieții tale, să îți modelezi viața după dorința, intenția și voința ta.
Noi nu am intrat în jocul vieții ca să ieșim din el, ci să îl jucăm, să ne bucurăm de acest joc, să ne testăm, să exerimentăm acest mediu de joc, ce pare a fi un joc multiplayer (cu mai mulți jucători).
Dar, în același timp, acceptă și faptul că unii poate au venit aici să experimenteze cum este să își creeze un... iad, un infern, o viață de coșmar, să vadă cât și ce pot suporta, testând astfel limitele lor, pentru a se... cunoaște mai bine pe sine.
Este greu de înțeles așa ceva, dar nu peste mult timp vor apărea jocurile de realitate virtuală de acest gen, cu senzori prin care poți simți și durerea fizică, apoi și suferința psihică, și mulți oameni vor considera că este atractiv și interesant să joci un astfel de joc, să îți testezi limitele, capacitatea de a rezista, suporta, nu doar să experimentezi continuu plăcere, bucurie, fericire, într-un joc ce oferă o stare paradisiacă...
Întrebare temă de casă: îți dorești, tu, oare, să trăiești acum o stare paradisiacă, în care tot ce vrei să obții, să fie manifestat instant, la cererea ta?
Meditează un pic la asta, înainte de a citi în continuare.
Meditează un pic la asta, înainte de a citi în continuare.
Cazurile de copii a căror părinți foarte bogați le-au oferit tot ce și-au dorit, arată că majoritatea lor au ajuns să nu se mai poată bucura de viață, de lucrurile simple care pe alții îi bucură când le obțin, mai ales prin... efort personal, pe merit.
O elevă ajunsă la majorat se mira de faptul că o colegă de-a sa se bucura ca un copil că a primit un telefon dorit, de majorat.
- Cum de te poți bucura așa de un... telefon? Eu nu m-am putut bucura așa, deși am primit un automobil nou BMW de ziua mea...
Situația în care te afli, când primești sau obții ceva, joacă un rol predominant privind bucuria ta.
Dacă ai obține, la comandă, orice îți dorești să ai, cât timp te-ai putea bucura, prin această metodă, continuu?
Situația în care suntem noi, în această existență omenească terestră, este una în care marea majoritate a oamenilor nu pot obține tot ce vor, orice vor, oricând vor, deși există o abundență de produse în această lume, însă nimic nu este pe gratis. (Excepțiile întăresc regula)
Pe vremuri strămoșii noștri își luau hrana de pe câmp, din copaci, acum totul se plătește, situația s-a schimbat, progresiv, odată cu schimbarea... nivelui de trai.
Ca să ai un nivel de trai mai ridicat, plătești pentru asta, prin munca ta, efortul tău, timpul tău, adică o parte din viața ta...
Excepțiile cum sunt ”copiii de bani gata” nu sunt de invidiat, căci deși au bunuri în exces, nu se pot bucura de ele, de la un moment dat, iar sensul vieții este pentru ei, distorsionat, deformat, de aceea mulți se retrag în droguri, căutând plăcerea de care oarecum au fost privați.
Excepțiile reprezintă cazuri demne de studiat, analizat, pentru a înțelege mai bine rostul și sensul vieții, modul ei de funcționare.
Avem excepțiile privind insuficiența, și excepțiile privind excesul.
Avem dualitatea.
Avem la ce ne raporta, și cum.
Avem o mare diversitate, varietate.
Și toată este pentru noi, pentru conștientizarea noastră.
Vezi și acest articol foarte interesant
Cercetătorul Michael Norton despre metoda ştiinţifică în care poţi să cumperi fericirea, în care Michael Norton împărtăşeşte cercetări fascinate despre cum pot banii cumpăra cu adevărat fericirea - atunci când nu-i cheltui pentru tine, oferind date surprinzătoare despre diverse modalităţi prin care, cheltuind pro-social, îţi poate fi util ţie, muncii tale şi (desigur) altor oameni. (conține material video)
Cercetătorul Michael Norton despre metoda ştiinţifică în care poţi să cumperi fericirea, în care Michael Norton împărtăşeşte cercetări fascinate despre cum pot banii cumpăra cu adevărat fericirea - atunci când nu-i cheltui pentru tine, oferind date surprinzătoare despre diverse modalităţi prin care, cheltuind pro-social, îţi poate fi util ţie, muncii tale şi (desigur) altor oameni. (conține material video)
Lecturarea articolului, inclusă în playlistul meu youtube ”Liberul arbitru, Libertatea individuală” katona nicolae 286 videouri.
Abonează-te la canalul meu să fii la curent cu noutățile din cele peste 150 de playlisturi
Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
Mai multe despre Kato : | Facebook
Resurse utile - Dezvoltare Spirituală : Toate siteurile de mai jos sunt administrate de mine şi vei găsi informaţii utile aici 1. Profil Googl
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Viddipop https://pdctrk.com/a/76d4438c
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu