În anul 1898, E.W. Scripture a publicat, "The New Psychology", în care erau descrise principalele origini ale mesajelor subliminale. (Phenomenology and the Cognitive Science, 3, din 2004).
În 1900, Knight Dunlap, profesor de psihologie din SUA, a organizat un experiment în care a prezentat subiecţilor săi o iluzie de tip Muller Lyer.
În 1900, Knight Dunlap, profesor de psihologie din SUA, a organizat un experiment în care a prezentat subiecţilor săi o iluzie de tip Muller Lyer.
Ea conţinea 2 linii egale ca lungime, ce aveau la capete vârfuri de săgeţi, îndreptate, unele spre interior, celelalte spre exterior<---->, <---->care, aşezate una sub alta, creează iluzia că ar avea dimensiuni diferite.
În timpul prezentării figurii, pe ecran apăreau umbre imperceptibile, pentru câteva milisecunde.
Dunlap a susţinut că umbrele au influenţat subliminal percepţia subiecţilor în legătură cu lungimea liniilor.
Deşi rezultatele nu au fost verificate, psihologul american Harry Levi Hollingsworth a publicat o carte cu texte publicitare, în care a scris că astfel de mesaje subliminale pot fi folosite, şi sunt folosite, doar de cei care lucrează în publicitate.
Interesul major pentru mesajele subliminale a fost declanşat de experimentul efectuat în 1957 de James Vicary, directorul agenţiei de publicitate „Subliminal Projection Company".
El a organizat experimentul într-un cinematograf din oraşul New Jersey, în timpul derulării unui film, folosind un tahitoscop pentru a reda cuvintele „Drink Coca-Cola" şi „Hungry? Eat Popcorn", la interval de 5 secunde.
Interesul major pentru mesajele subliminale a fost declanşat de experimentul efectuat în 1957 de James Vicary, directorul agenţiei de publicitate „Subliminal Projection Company".
El a organizat experimentul într-un cinematograf din oraşul New Jersey, în timpul derulării unui film, folosind un tahitoscop pentru a reda cuvintele „Drink Coca-Cola" şi „Hungry? Eat Popcorn", la interval de 5 secunde.
Aceste cuvinte erau suprapuse imaginilor din film, subliminal.
Vicary a susţinut că pe parcursul derulării filmului, vânzările la Coca Cola şi Popcorn au crescut considerabil, cu 57,8%, respectiv 18,1%.
Experimentul nu a fost publicat în nici un jurnal de specialitate, iar reproducerile experimentale ulterioare au eşuat în reproducerea aceloraşi rezultate.
Experimentul nu a fost publicat în nici un jurnal de specialitate, iar reproducerile experimentale ulterioare au eşuat în reproducerea aceloraşi rezultate.
Din această cauză, concluzia a fost că experimentul lui Vicary a constituit de fapt un fals, o înşelătorie.
Patru ani mai târziu, Vicary a recunoscut că a fost o înşelătorie efectuată în scopul de a-şi salva agenţia publicitară de la faliment.
Însă publicitatea subliminală a fost totuşi interzisă, în Anglia şi Australia.
Însă publicitatea subliminală a fost totuşi interzisă, în Anglia şi Australia.
La sfârşitul anului 1973, în Canada, a fost creată o reclamă pentru un joc danez numit „Husker Du".
În timpul derulării reclamei, pe ecran apărea pentru cateva milisecunde mesajul „Get it!".
Interesul publicului pentru acest produs, cât şi anumite speculaţii referitoare la reclamă, au făcut ca FCC - Comisia Federală de Comunicare, să efectueze cercetări .
În urma investigaţiilor, s-a ajuns la concluzia că reclama a fost contrară interesului manifestat de public, iar publicitatea subliminală a fost interzisă şi în Canada.
Cele mai intense dezbateri privind subiectul mesajelor subliminale, au avut loc în anul 2000, în timpul alegerilor din SUA.
Exista în timpul campaniei electorale o reclamă a republicanilor, ce lua în derâdere propunerea lui Al Gore de a legaliza comercializarea drogurilor, pe bază de reţetă şi prescripţie medicală.
În timp ce spotul publicitar se derula, apărea o bandă pe care scria „Bureaucrats Decide", (Birocraţii decid). Echipa de la postul american de televiziune Fox News, a constatat că înainte de apariţia întregului slogan, apăreau pentru câteva fracţiuni de secundă doar literele din mijloc, respectiv cuvântul „rats" (şobolani).
După această descoperire, şi celelalte posturi de televiziune americane au desfăşurat spotul publicitar, cadru cu cadru, constatând, de asemenea, faptul că apărea întîi doar cuvantul „rats".
După această descoperire, şi celelalte posturi de televiziune americane au desfăşurat spotul publicitar, cadru cu cadru, constatând, de asemenea, faptul că apărea întîi doar cuvantul „rats".
Astăzi, în America şi Europa, reclamele cu mesaj subliminal, şi folosirea tehnicilor subliminale, în radio şi televiziune, sunt interzise, iar folosirea lor este pedepsită prin lege, potrivit Legii Audiovizualului.
Abordarea experimentală a percepţiei subliminale impune obţinerea răspunsurilor la două întrebări:
1. În ce măsură se poate vorbi despre o procesare semantică inconştientă a stimulilor subliminali?,
2. în ce măsură procesările subconştiente au un efect detectabil în sfera comportamentală? (în ce măsură influenţează comportamentul)
Se impune o distincţie între pragul senzorial obiectiv si pragul senzorial subiectiv.
Se impune o distincţie între pragul senzorial obiectiv si pragul senzorial subiectiv.
Pragul senzorial obiectiv reprezintă intensitatea
minimă a unui stimul, necesară pentru ca acesta să fie receptat de analizator, acest prag putând fi determinat cu metode obiective de măsurare.
minimă a unui stimul, necesară pentru ca acesta să fie receptat de analizator, acest prag putând fi determinat cu metode obiective de măsurare.
Pragul senzorial subiectiv reprezintă intensitatea minimă de la care subiectul poate conştientiza prezenţa stimulului, fără să poată încă oferi informaţii despre natura şi semnificaţia lui.
Dacă echivalăm conştiinţa cu capacitatea subiectului de a alege răspunsuri în mod conştient, atunci ceea ce percepe subiectul în manieră subiectivă este o percepţie inconştientă.
Dacă echivalăm conştiinţa cu capacitatea subiectului de a alege răspunsuri în mod conştient, atunci ceea ce percepe subiectul în manieră subiectivă este o percepţie inconştientă.
Aşadar, pragul senzorial subiectiv constituie un indice al percepţiei subliminale.
În ceea ce priveşte răspunsul la prima întrebare, Wakins a realizat în anul 1973 un experiment în care stimulul subliminal era mesajul "Drink Coke". Subiecţii au fost solicitaţi să-şi autoevalueze
pe o scală nivelul lor de însetare, dar şi să-şi exprime preferinţa pentru Coca-Cola dintr-o listă de băuturi răcoritoare.
În ceea ce priveşte răspunsul la prima întrebare, Wakins a realizat în anul 1973 un experiment în care stimulul subliminal era mesajul "Drink Coke". Subiecţii au fost solicitaţi să-şi autoevalueze
pe o scală nivelul lor de însetare, dar şi să-şi exprime preferinţa pentru Coca-Cola dintr-o listă de băuturi răcoritoare.
În raport cu lotul de control, senzaţia de sete a subiecţilor a fost de două ori mai puternică, dar nu s-a remarcat o înclinaţie deosebită pentru Coca-Cola.
Prin urmare, experimentul pune la îndoială existenţa unei procesări semantice.
R. Fowler (1981) a evidenţiat un anumit nivel de procesare semantică prin context.
R. Fowler (1981) a evidenţiat un anumit nivel de procesare semantică prin context.
El a prezentat mesajul subliminal alcătuit dintr-un singur cuvînt, lodge (locuinţă, adăpost), apoi a prezentat la tahistoscop grupuri de câte două cuvinte (de exemplu: hotel, book ), solicitând subiecţilor să spună care dintre cele două cuvinte este similar ca semnificaţie cu mesajul subliminal anterior.
Circa 95% dintre subiecţi au dat răspunsuri corecte.
În concluzie, se pare ca există o procesare semantică parţială a mesajului subliminal, aceasta vizând, în special, categoria semantică din care face parte stimulul.
În ceea ce priveşte percepţia subliminală auditivă, s-au încercat experimente care să o dovedească, dar au fost nerelevante.
De ce nu este eficientă percepţia subliminală auditivă?
În ceea ce priveşte percepţia subliminală auditivă, s-au încercat experimente care să o dovedească, dar au fost nerelevante.
De ce nu este eficientă percepţia subliminală auditivă?
Posibile răspunsuri:
- Complexitatea analizatorului vizual: ochiul uman preia o cantitate enormă de informaţie brută, în raport cu cea selectată pentru acţiunea conştientă (1/100.000);
- Reprezentările vizuale sunt mult mai diverse şi mai bogate în conţinut decât reprezentările auditive, şi astfel prilejuiesc procesări prin context.
- Analizatorul auditiv este marcat de principiul vizualizării, care guvernează funcţionarea tuturor analizatorilor. Acest principiu postulează ca informaţia parvenită pe alte căi decât cea vizuală tinde să fie vizualizată, transpusă într-o imagine mentală cu atribute vizuale.
În ceea ce priveşte întrebarea a doua (în ce măsură
comportamentul poate fi influenţat prin mesaje subliminale), procesarea semnalelor subliminale vizuale vizează, în cel mai bun caz, familia semantică de care aparţine mesajul respectiv si nu semnificaţia individuală a stimulului în cauză.
- Complexitatea analizatorului vizual: ochiul uman preia o cantitate enormă de informaţie brută, în raport cu cea selectată pentru acţiunea conştientă (1/100.000);
- Reprezentările vizuale sunt mult mai diverse şi mai bogate în conţinut decât reprezentările auditive, şi astfel prilejuiesc procesări prin context.
- Analizatorul auditiv este marcat de principiul vizualizării, care guvernează funcţionarea tuturor analizatorilor. Acest principiu postulează ca informaţia parvenită pe alte căi decât cea vizuală tinde să fie vizualizată, transpusă într-o imagine mentală cu atribute vizuale.
În ceea ce priveşte întrebarea a doua (în ce măsură
comportamentul poate fi influenţat prin mesaje subliminale), procesarea semnalelor subliminale vizuale vizează, în cel mai bun caz, familia semantică de care aparţine mesajul respectiv si nu semnificaţia individuală a stimulului în cauză.
În aceste condiţii, se poate afirma că mesajele subliminale vizează o clasă de comportamente, dar nu pot induce un comportament specific.
O explicaţie este aceea că, o dată cu mesajele subliminale, subiectul este stimulat şi cu multiple mesaje puternice supraliminale.
O procesare descendentă, de tipul top-down , poate inhiba mesajul subliminal sau îl poate favoriza.
Ca urmare, mesajul subliminal are şanse să producă efecte vizibile în comportament în măsura în care el se înscrie în setul de aşteptări, obiceiuri, experienţe, dorinţe şi înclinaţii ale subiectului.
Metode de obiectivare a percepţiei subliminale :
1. Cea mai veche este introspecţia, sau raportul verbal, considerată însă o metodă cu grad mare de subiectivism.
2. Evidenţierea indicatorilor comportamentali.
Metode de obiectivare a percepţiei subliminale :
1. Cea mai veche este introspecţia, sau raportul verbal, considerată însă o metodă cu grad mare de subiectivism.
2. Evidenţierea indicatorilor comportamentali.
Un experiment realizat de K. Wilson şi Zajonc, în 1980, a încercat să demonstreze că stimulii percepuţi inconştient influenţează reacţiile conştiente.
În prima etapă, subiecţilor li s-au prezentat zece forme geometrice neregulate, fără semnificaţie, timp de o miime de secundă.
Nici un subiect nu a raportat că ar fi perceput ceva.
În etapa a doua, percepţia figurilor a fost evaluată printr-o sarcină de recunoaştere forţată, ca indicator al conştientizării, şi printr-o sarcină de preferinţă forţată, ca indicator al percepţiei subliminale.
Pentru fiecare sarcină s-au folosit zece perechi de figuri, una din setul vechi, şi una nouă.
Pentru fiecare sarcină s-au folosit zece perechi de figuri, una din setul vechi, şi una nouă.
Prima sarcină a constat în cerinţa ca subiecţii să aleagă, din fiecare pereche, figura prezentată în etapa întâi a experimentului.
Sarcina a doua a constat în cerinţa ca subiecţii să selecteze, din fiecare pereche, figura preferată.
Răspunsurile pentru prima sarcină au fost corecte în proporţie de 50 %, iar pentru a doua, în proporţie de 60 %.
Sarcina a doua a constat în cerinţa ca subiecţii să selecteze, din fiecare pereche, figura preferată.
Răspunsurile pentru prima sarcină au fost corecte în proporţie de 50 %, iar pentru a doua, în proporţie de 60 %.
3. Evidenţierea indicatorilor afectivi .
Zajonc şi Murphy au realizat următorul experiment, (1993) : au prezentat subiecţilor un set de ideograme chinezeşti, şi le-au cerut să evalueze, pe o scală de cinci puncte, dacă ele reprezintă ceva rău sau bun.
Pe această bază, subiecţii au fost împărţiţi în două grupe, şi apoi s-a reluat prezentarea ideogramelor.
Pentru prima grupă, dupa fiecare ideogramă s-a prezentat, timp de patru miimi de secundă, o figură umană zâmbitoare, sau o figură umană înfricoşătoare.
Pentru grupa a doua, subiecţilor li s-a prezentat o figură umană zâmbitoare sau înfricoşătoare, după fiecare ideogramă, dar supraliminal, şi cu instructajul de a o ignora.
S-a constatat că subiecţii din prima grupa au atribuit adjectivul de bun sau rău în funcţie de imagini, iar pentru cei din grupa a doua, imaginile nu au avut nici o influenţă.
Aşadar, percepţia subliminală are o influenţă calitativă importantă asupra reacţiilor afective, mult mai mare decât percepţia conştientă.
(Personal consider a doua parte a afirmaţiei concluzive ca fiind eronată : "mult mai mare decât percepţia conştientă", deoarece a existat instructajul de a ignora, ceea ce subiecţii au şi făcut, în mod conştient : au ignorat conştient influenţa - Kato.)
4. Îndeplinirea unor instructaje specifice sau sarcini specifice.
4. Îndeplinirea unor instructaje specifice sau sarcini specifice.
Un experiment efectuat de Merikle şi Jordans (1997), a presupus prezentarea la tahistoscop a unui singur cuvânt, a cărui calitate perceptivă era controlată prin timpul de expunere (50 miimi de secundă).
În majoritatea cazurilor, cuvântul a fost perceput inconştient.
Într-o altă situaţie experimentală, se prezenta tot un singur cuvânt, cu durata de expunere mai lungă (150 milisecunde) şi, deci, era perceput conştient.
După fiecare cuvânt s-a aplicat un test de memorie : erau afişate primele trei litere ale cuvântului, subiectul având cerinţa de a completa, aşa încât să obţină orice cuvânt, cu excepţia celui prezentat anterior.
Subiecţii au avut mari dificultăţi de a urma instrucţiunile, când stimulul fusese prezentat subliminal.
5. Evidenţierea influenţei contextului.
5. Evidenţierea influenţei contextului.
Percepţia subliminală poate fi mai uşor obiectivată prin contextul perceptiv, prin cuvinte referitoare la context.
Durata influenţei stimulilor percepuţi subliminal :
- Fenomenul Poetzl.
- Fenomenul Poetzl.
Poetzl a studiat, în anii '60 - '70, impactul percepţiei subliminale asupra conţinutului manifest al viselor.
El a prezentat subiecţilor, timp de 100 milisecunde, fişe complexe, care reprezentau scene naturale.
A măsurat reconstrucţia conştientă a acestor scene, cerând subiecţilor să descrie sau să deseneze ce au văzut.
Apoi subiecţilor li s-a cerut să-şi noteze detaliat visele din timpul nopţii respective, iar a doua zi şi-au prezentat visele.
S-a constatat că aceste descrieri conţineau foarte multe dintre scenele percepute subliminal.
Acest experiment are însă un viciu, anume faptul că, prin conştientizare şi prin descrierea imaginilor prezentate subliminal, imediat după perceperea lor s-a produs şi fixarea lor în memorie, astfel că prezenţa acelor scene în vise putea să fie tocmai rezultatul acestui proces.
- Memorarea evenimentelor din timpul anesteziei. Există o dovadă certă a memorării informaţiilor prezentate în timpul anesteziei.
- Memorarea evenimentelor din timpul anesteziei. Există o dovadă certă a memorării informaţiilor prezentate în timpul anesteziei.
Informaţiile percepute la nivel inconştient sunt păstrate pentru mai mult de 24 ore.
Există un singur experiment care afirmă că stimulii cu un grad mare de relevanţă personală au impact pe o perioadă de timp considerabil.
Autorul lui, Levinson (1965), în timpul unor intervenţii chirurgicale, a simulat o situaţie de criză, afirmând că pacientul nu mai are oxigen, nu mai respiră, nu îi mai bate inima, etc.
O lună mai tîrziu, patru dintre pacienţii-subiecţi îşi aminteau foarte bine incidentul, iar alţi patru îşi mai aminteau câte ceva.
EFECTUL SIMPLEI EXPUNERI
Experienţa cotidiană ne face să observăm faptul că oamenii au anumite preferinţe pentru o anumită melodie pe care o aud FRECVENT, pentru anumite emisiuni urmărite DES, o anumită haină pe care ajung să o poarte zilnic.
Experienţa cotidiană ne face să observăm faptul că oamenii au anumite preferinţe pentru o anumită melodie pe care o aud FRECVENT, pentru anumite emisiuni urmărite DES, o anumită haină pe care ajung să o poarte zilnic.
Zajonc afirma : „EXPUNEREA REPETATĂ A UNUI INDIVID LA UN STIMUL, ÎI VA SPORI ATITUDINEA POZITIVĂ FAŢĂ DE ACEASTA".
Astfel, cu cât o persoană va fi expusă unor anumiţi stimuli de mai multe ori, cu atât mai mult ea va ajunge să dezvolte o preferinţă pentru acei stimuli, ce pot fi reprezentaţi de reclame, produse, locuri, sau chiar oameni.
Cel care a făcut referire pentru prima oară la efectul simplei expuneri, a fost filosoful, fizicianul şi psihologul german Gustav Theodor Fechner, în „Manual de Estetică", fiind urmat de psihologul american William James, care a discutat despre acest efect în „Principiile Psihologiei".
Cel care a făcut însă investigaţii şi studii referitoare la simpla expunere, a fost psihologul Robert Zajonc.
Cel care a făcut referire pentru prima oară la efectul simplei expuneri, a fost filosoful, fizicianul şi psihologul german Gustav Theodor Fechner, în „Manual de Estetică", fiind urmat de psihologul american William James, care a discutat despre acest efect în „Principiile Psihologiei".
Cel care a făcut însă investigaţii şi studii referitoare la simpla expunere, a fost psihologul Robert Zajonc.
In 1968, Zajonc a fcut un experiment în care a prezentat unor studenţi de la Universitatea din Michigan, anumite cuvinte ca „saricik, nansoma, ikitaf", presupuse a fi cuvinte turceşti.
În urma acestui experiment, Zajonc a observat că pentru acele cuvinte care fuseseră afişate mai des, studenţii au avut o înclinaţie spre a le prefera.
Zajonc a repetat experimentul 2 ani mai târziu, singura deosebire constând în înlocuirea cuvintelor cu idiograme chinezeşti.
Zajonc a repetat experimentul 2 ani mai târziu, singura deosebire constând în înlocuirea cuvintelor cu idiograme chinezeşti.
Le-a arătat participanţilor aceste idiograme de 25 de ori, cerându-le să ghicească semnificaţia lor.
Cu cât vedeau o idiogramă de mai multe ori, cu atât mai mult înclinau să îi acorde o semnificaţie pozitivă.
De asemenea conform cercetărilor, literele frecvent utilizate în vorbirea de zi cu zi, în special vocalele, sunt mai preferate decât literele ce sunt utilizate mai rar în vorbire, ca de exemplu literele „w, y".
La fel se întâmplă şi cu acele cuvinte pe care le folosim foarte des.
O altă teorie a lui Zajonc susţine că înclinăm să avem o preferinţă pentru cuvintele familiare, decât pentru cele pe care le folosim mai rar, pentru simplul motiv că suntem mai expuşi la ele.
Studii au arătat că efectul simplei expuneri are loc chiar şi atunci „când oamenii nu ştiu că au fost expuşi unui stimul" (Keiko Ishii – Does mere exposure enhance positive evaluation, Independent of Stimulus recognition).
O altă teorie a lui Zajonc susţine că înclinăm să avem o preferinţă pentru cuvintele familiare, decât pentru cele pe care le folosim mai rar, pentru simplul motiv că suntem mai expuşi la ele.
Studii au arătat că efectul simplei expuneri are loc chiar şi atunci „când oamenii nu ştiu că au fost expuşi unui stimul" (Keiko Ishii – Does mere exposure enhance positive evaluation, Independent of Stimulus recognition).
Într-un studiu efectuat de Moreland şi Zajonc, participanţilor li s-au arătat idiograme japoneze cu 5 frecvenţe : 0,1,3,9,27 milisecunde, urmând apoi ca fiecare participant să afirme gradul de plăcere şi recunoaştere.
Rezultatele au arătat o intensificare, atât a plăcerii, cât şi a recunoaşterii, cu cât expunerea la stimul a fost mai mare.
Un alt studiu legat de efectul simplei expuneri a fost facut de Mata, Dermer şi Knight.
Un alt studiu legat de efectul simplei expuneri a fost facut de Mata, Dermer şi Knight.
Studiul a constat în fotografierea unor studente de la o universitate din America, de la bust în sus.
Aceste fotografii le-au fost apoi arătate, fiecărei studente, propria fotografie, împreună cu propria lor imagine reflectată în oglindă.
Întrebate de către experimentatori care imagine o preferă, majoritatea a ales imaginea din oglindă în locul fotografiei.
Acest lucru demonstrează tocmai obişnuinţa fiecărei studente de a-şi vedea chipul în oglindă, nu în fotografii.
De asemenea, prietenii studentelor, la întrebările celor care au condus studiul, au preferat imaginea din
fotografie.
De obicei, cei care lucrează în publicitate folosesc acest tip de expunere în clipurile publicitare.
fotografie.
De obicei, cei care lucrează în publicitate folosesc acest tip de expunere în clipurile publicitare.
Prin repetare, cei care văd reclamele la televizor ajung treptat să aibă preferinţă pentru un produs, fără ca măcar să-l fi încercat.
Este posibil, de asemenea, ca expunerea repetată pe o perioadă îndelungată de timp să ducă la SATURARE.
Este posibil, de asemenea, ca expunerea repetată pe o perioadă îndelungată de timp să ducă la SATURARE.
Acesta este unul din motivele principale pentru care reclamele pentru un produs cunoscut, sunt schimbate periodic, la anumite interval de timp.
Faptul că subiectul manifestă o serie de reacţii la un stimul, chiar şi atunci când nu este capabil să-1
denumească, a fost demonstrat experimental.
denumească, a fost demonstrat experimental.
Doi cercetători francezi, Noizet şi Brouchon (1967), au înregistrat răspunsurile electro-dermale (RED) ale unor subiecţi în timpul prezentării subliminale la tahistoscop a 12 cuvinte (unele afectogene, altele neutre).
S-a constatat că subiecţii au reacţionat electrodermal la ambele categorii de cuvinte, dar mai puternic la cele afectogene.
Acest experiment demonstrează faptul că mesajele senzoriale sunt încadrate psihic chiar dacă subiectul nu are conştiinţa acţiunii lor.
În vederea susţinerii existenţei percepţiei subliminale au fost folosite mai multe modalităţi experimentale.
Una dintre ele constă în înregistrarea undelor electrice din creier în timpul prezentării rapide, sub pragul
absolut, a unor cuvinte.
absolut, a unor cuvinte.
Deşi cuvintele prezentate nu pot fi denumite, în
zona proiecţiei corticale a analizatorului excitat în experiment (vizual sau auditiv) se constată o activare a undelor electrice.
zona proiecţiei corticale a analizatorului excitat în experiment (vizual sau auditiv) se constată o activare a undelor electrice.
Dacă într-o fază ulterioară cuvintele iniţiale sunt prezentate amestecate cu altele, ele sunt mai uşor recunoscute.
Se probează astfel că informaţia vizuală sau auditivă a fost procesată de creier chiar şi atunci când ea a acţionat subliminal asupra subiectului (Ghevrin, 1975).
O altă modalitate prin intermediul căreia se demonstrează existenţa acestei forme de perceptie
o constituie sensibilizarea subliminală a subiectului pentru anumiţi excitanţi, care, mai apoi, tocmai datorită acestei sensibilizări, sunt percepuţi mult mai usor.
o constituie sensibilizarea subliminală a subiectului pentru anumiţi excitanţi, care, mai apoi, tocmai datorită acestei sensibilizări, sunt percepuţi mult mai usor.
Un experiment interesant în acest sens a fost imaginat de Corteen şi Dunn (1974).
Ei au sensibilizat subiecţii la unele cuvinte prin şoc electric.
Mai apoi, subiectului îi este prezentat un set de cuvinte la o ureche şi un alt set la cealaltă ureche, el trebuind să fie atent numai la cele care i se prezintă la o singură ureche.
În mod normal, cuvintele transmise "urechii neatente" n-ar trebui să fie procesate.
S-a descoperit însă că informaţia este procesată de creier, evident la un anumit nivel, chiar şi atunci când cuvintele sunt adresate urechii neatente.
În acest din urma caz, arousal-ul fiziologic era mai ridicat la cuvintele pentru care subiectul fusese sensibilizat prin şoc electric, decât la cele neutre.
Zajonc (1980) a prezentat unor subiecţi, pentru un timp extrem de scurt, poligoane de forme variate.
Apoi, aceleaşi poligoane amestecate cu altele au fost prezentate atât timp cât era nevoie pentru a putea fi recunoscute.
Mulţi subiecţi recunoşteau şi denumeau mai uşor şi mai rapid poligoanele prezentate subliminal, chiar dacă nu puteau face conştient distincţia dintre cele "vechi" şi cele "noi".
Toate aceste experimente au dovedit existenţa percepţiei subliminale.
Una este însă să constaţi existenţa unui fenomen, şi cu totul alta să susţii şi să demonstrezi influenţa fenomenului respectiv asupra comportamentului, aşa încât cercetătorii s-au orientat spre imaginarea unor experimente care să evidenţieze efectele percepţiei subliminale asupra diverselor tipuri de conduite ale omului.
Toate aceste experimente au dovedit existenţa percepţiei subliminale.
Una este însă să constaţi existenţa unui fenomen, şi cu totul alta să susţii şi să demonstrezi influenţa fenomenului respectiv asupra comportamentului, aşa încât cercetătorii s-au orientat spre imaginarea unor experimente care să evidenţieze efectele percepţiei subliminale asupra diverselor tipuri de conduite ale omului.
Zuckerman (1960) a proiectat 30 de tablouri, pornind de la două grupuri de subiecti (unul experimental si unul de control) care trebuiau să redacteze povestiri
descriptive.
descriptive.
La început, cele două grupuri (cel experimental şi cel
de control) au fost tratate similar, lucrând după aceeaşi procedură: mai întâi avea loc prezentarea tabloului, apoi descrierea lui.
de control) au fost tratate similar, lucrând după aceeaşi procedură: mai întâi avea loc prezentarea tabloului, apoi descrierea lui.
S-a constatat că lungimea poveştilor redactate de subiecţi celor două grupuri nu era semnificativ diferenţiată.
Următoarele zece tablouri sunt însoţite la grupul
experimental de mesajul subliminal "scrie mai mult".
Tot la grupul experimental prezentarea a încă zece tablouri a fost însoţită de mesajul subliminal "scrie mai puţin". experimental de mesajul subliminal "scrie mai mult".
S-a constatat, în final, variaţia conduitei subiecţilor din grupul experimental tocmai în funcţie de conţinutul mesajului subliminal.
Se demonstrează, în felul acesta, că percepţia subliminală este capabilă de a induce anumite conduite subiecţilor, fără ca aceştia să fie conştienţi de un asemenea fapt.
Nu toţi cercetătorii sunt însă de acord cu o asemenea concluzie.
Dimpotrivă, mulţi dintre ei consideră că mesajele subliminale sunt incapabile să influenţeze comportamentul.
"Nu există nici o dovadă practică în stare să probeze teoria efectelor subliminale de genul inducerii unui comportament particular sau schimbării motivaţiei.
Mai mult, aceste enunţuri sunt în contradicţie cu majoritatea cercetărilor şi incompatibile cu conceptele fundamentale experimentale ale procesării şi învăţării informaţiei şi ale motivaţiei" (Moore, 1992, Corsini, 1994, vol. III, p. 485).
S-a reproşat cercetărilor referitoare la influenţa mesajelor subliminale asupra comportamentului că nu se supun replicabilităţii, pe care orice experiment o cere.
De asemenea, faptul că pretenţiile unor cercetători de a fi descoperit influenţele subliminale nu sunt altceva decât un deficit metodologic.
Nu se poate determina cu precizie dacă o serie de "efecte comportamentale" apar datorită stimulului subliminal sau datorită altor factori, cu atât mai mult cu cât cercetătorii nu folosesc decât grupuri experimentale, fără grupuri de control.
Unele investigaţii au demonstrat chiar lipsa efectelor mesajelor subliminale asupra comportamentului.
Pratkanis şi alţii au lucrat cu subiecţi ce ascultau casete audio destinate a le îmbunătăţi stima de sine
Unele investigaţii au demonstrat chiar lipsa efectelor mesajelor subliminale asupra comportamentului.
Pratkanis şi alţii au lucrat cu subiecţi ce ascultau casete audio destinate a le îmbunătăţi stima de sine
sau memoria.
Jumătate dintre subiecţi au acceptat ascultarea casetelor fără a cunoaşte eticheta lor (unii credeau că ascultă caseta pentru îmbunătăţirea memoriei când, de fapt, o ascultau pe cea a îmbunătăţirii imaginii de sine; alţii, exact invers, credeau că ascultă caseta pentru îmbunatăţirea imaginii de sine, în realitate ascultând-o pe cea pentru îmbunătăţirea memoriei).
După cinci săptămâni de ascultare, rezultatele au demonstrat că nu a existat nici o îmbunătăţire a stimei de sine sau a abilităţilor mnezice.
La cealaltă jumătate a subiecţilor, care ascultau casetele cunoscând corect eticheta lor, s-au obţinut îmbunătăţiri în ambele sensuri, însă nu susţinute.
Subiecţii din ambele categorii au fost tentaţi, chiar încântaţi să creadă că astfel de îmbunătăţiri s-au obţinut datorită ascultării casetelor.
În realitate, ascultarea casetelor nu a condus nici la îmbunătăţirea imaginii de sine, nici la îmbunătăţirea
abilităţilor memoriei.
Controversa pare a fi nefondată, iar reproşurile mult exagerate.
Se pare că mai aproape de adevăr se află autorii care se referă nuanţat la influenţarea sau schimbarea comportamentului prin utilizarea mesajelor subliminale.
abilităţilor memoriei.
Controversa pare a fi nefondată, iar reproşurile mult exagerate.
Se pare că mai aproape de adevăr se află autorii care se referă nuanţat la influenţarea sau schimbarea comportamentului prin utilizarea mesajelor subliminale.
Este greu de crezut că prin astfel de mesaje s ar putea obţine o schimbare profundă, semnificativă, a atitudinilor, motivaţiilor şi comportamentelor individului, sau că ea ar produce acţiuni şi atitudini specifice.
În schimb, este mai credibilă ideea modificării uşoare, de suprafaţă, tranzitorii, a comportamentului.
La fel, autorii care introduc ideea nivelurilor procesării subliminale se află mai aproape de adevăr.
Se pare că procesarea subliminală are loc mai mult la nivel afectiv, emoţional decât la nivel cognitiv. De exemplu, stimulii subliminali emoţionali negativi sunt mai uşor recunoscuţi decât stimulii emoţionali neutri.
Şi complexitatea stimulilor subliminali pare a fi extrem de importantă, stimulii simpli putând fi uşor procesaţi subliminal, în timp ce stimulii complecşi
neputând fi procesaţi subliminal sau, oricum, procesarea lor fiind mult mai dificilă.
neputând fi procesaţi subliminal sau, oricum, procesarea lor fiind mult mai dificilă.
În principal, prin procesarea subconştientă a informaţiilor, care asigură activări şi relaţionări neobişnuite şi "invizibile".
Apoi, prin însumarea energiei stimulului subliminal la aceea a stimulului perceptibil.
După opinia unor autori, percepţia subliminală poate fi constatată întotdeauna, în ciuda unor rezultate contradictorii.
Situaţiile în care eficienţa subliminală nu apare, s-ar datora "nedeterminării cu precizie a alegerii acelei zone de viabilitate a informaţiei fiziologice subliminale" (Ciofu, 1994, p. 9).
Autorul citat consideră că satisfacerea a două condiţii este absolut necesară:
1 - fixarea unuia dintre nivelurile de intensitate cu care se experimentează, şi nu oricare, din zona subconştientului, aflat între pragul fiziologic şi cel al percepţiei;
2 - luarea în considerare a factorilor care depind de starea subiectului de experimentare (oboseala, prezenţa sau absenţa interesului, a motivaţiei, a anxietăţii, etc).
Fenomenul percepţiei subliminale a fost preluat şi aplicat rapid în practică, în diferite sectoare ale vieţii sociale.
Autorul citat consideră că satisfacerea a două condiţii este absolut necesară:
1 - fixarea unuia dintre nivelurile de intensitate cu care se experimentează, şi nu oricare, din zona subconştientului, aflat între pragul fiziologic şi cel al percepţiei;
2 - luarea în considerare a factorilor care depind de starea subiectului de experimentare (oboseala, prezenţa sau absenţa interesului, a motivaţiei, a anxietăţii, etc).
Fenomenul percepţiei subliminale a fost preluat şi aplicat rapid în practică, în diferite sectoare ale vieţii sociale.
A fost folosit mult în comerţ, ca mijloc de luptă împotriva hoţilor, sau ca mijloc de creştere a vânzărilor.
Înregistrarea pe bandă sonoră cu melodiile transmise în cursul zilei în marile magazine a unor mesaje de tipul "nu voi fura; dacă fur merg la închisoare" ; "cumpăraţi Popcorn" ; "beţi Coca-Cola" etc., s-au soldat cu efecte benefice.
Înregistrarea pe bandă sonoră cu melodiile transmise în cursul zilei în marile magazine a unor mesaje de tipul "nu voi fura; dacă fur merg la închisoare" ; "cumpăraţi Popcorn" ; "beţi Coca-Cola" etc., s-au soldat cu efecte benefice.
Se apreciază chiar că, în urma unei campanii de
publicitate bazată pe stimuli subliminali, vânzările la floricele de porumb au crescut cu 58%, iar la cafea cu 18% (Morse si Steoler, 1982, apud Wortman, Loftus şi Marshall, 1985, p. 97).
publicitate bazată pe stimuli subliminali, vânzările la floricele de porumb au crescut cu 58%, iar la cafea cu 18% (Morse si Steoler, 1982, apud Wortman, Loftus şi Marshall, 1985, p. 97).
Multe alte domenii, cum ar fi cele ale lecturii rapide, încetarea fumatului etc., au intrat în atenţia cercetătorilor şi practicienilor.
S-a pus chiar problema obţinerii scăderii în greutate (slăbirea) pornind de la utilizarea stimulilor subliminali.
De un real folos s-a dovedit a fi tehnica procesării
subliminale a acţiunii stimulilor în vederea obţinerii unor influenţe terapeutice, mai ales în stările de depresie, anxietate, neîncredere în sine, alcoolism etc.
subliminale a acţiunii stimulilor în vederea obţinerii unor influenţe terapeutice, mai ales în stările de depresie, anxietate, neîncredere în sine, alcoolism etc.
Aria de aplicabilitate poate fi extinsă şi mai mult:
mesajele subliminale pot direcţiona derularea unor fenomene cum ar fi visele şi halucinaţiile, ele pot creşte performanţele memoriei şi învăţării.
Prin anii '80-'90 în Statele Unite a apărut o adevărată industrie a benzilor cu mesaje subliminale purificatoare sau menite a îmbunătăţi aproape orice: stima de sine, memoria, relaţiile cu semenii,
excitabilitatea sexuală, scorul la bowling, diminuarea traumelor, etc.
mesajele subliminale pot direcţiona derularea unor fenomene cum ar fi visele şi halucinaţiile, ele pot creşte performanţele memoriei şi învăţării.
Prin anii '80-'90 în Statele Unite a apărut o adevărată industrie a benzilor cu mesaje subliminale purificatoare sau menite a îmbunătăţi aproape orice: stima de sine, memoria, relaţiile cu semenii,
excitabilitatea sexuală, scorul la bowling, diminuarea traumelor, etc.
Se apreciază că de pe urma "ajutorului subliminal" în 1984 americanii au obţinut un beneficiu de peste 55 milioane de dolari.
Uneori practica stimulării subliminale a fost folosită în scopuri nu tocmai corecte.
De exemplu, în S.U.A., radioul a utilizat-o împotriva televiziunii, inserând în transmisiile lui mesajul "Televiziunea este plictisitoare".
Nu de puţine ori această tehnică a fost folosită şi în scopuri politice, mai ales ca mijloc de propagandă electorală.
S-au declanşat chiar si o serie de "scandaluri", muzica rock fiind acuzată că ar conţine mesaje satanice sau că i-ar împinge pe adolescenţi să se sinucidă.
În aceste conditii, atacurile publice şi acţiunile civice n-au întârziat să apară.
În S.U.A., Comisia Federala a Comunicaţiilor a interzis folosirea mesajelor subliminale de către membrii ei.
Aceeaşi interdicţie a fost impusă în Australia şi Anglia.
În ciuda acestei situaţii confuze şi contradictorii, atât în plan teoretico-metodologic, cât şi în plan practic-acţional, percepţia subliminală, ca formă specială de percepţie, atrage atenţia asupra a trei idei:
1 - omul este capabil de a înregistra şi procesa mai multă informaţie decât poate conştientiza;
2 - viaţa şi comportamentul uman pot fi influenţate într-o manieră subtilă, fără ca cel ce suportă o asemenea influenţă să-şi dea seama ;
3 - efectele influenţării subliminale sunt dependente de intenţiile celui care o utilizează.
Atenţia şi coerenţa comportamentului:
Procesarea selectivă a informaţiei este justificată şi de
necesitatea asigurării coerenţei.
În ciuda acestei situaţii confuze şi contradictorii, atât în plan teoretico-metodologic, cât şi în plan practic-acţional, percepţia subliminală, ca formă specială de percepţie, atrage atenţia asupra a trei idei:
1 - omul este capabil de a înregistra şi procesa mai multă informaţie decât poate conştientiza;
2 - viaţa şi comportamentul uman pot fi influenţate într-o manieră subtilă, fără ca cel ce suportă o asemenea influenţă să-şi dea seama ;
3 - efectele influenţării subliminale sunt dependente de intenţiile celui care o utilizează.
Atenţia şi coerenţa comportamentului:
Procesarea selectivă a informaţiei este justificată şi de
necesitatea asigurării coerenţei.
Pentru ca un comportament sau acţiune ghidată de un scop să fie eficace, organismul trebuie să ignore fluxurile informaţiei colaterale.
În acest caz selectivitatea este înţeleasă în două sensuri :
a) ca selecţie a stimulilor sau informaţiei ce urmează a fi procesată ;
b) ca procesare selectivă a informaţiei deja selecţionate.
Realizarea unui comportament coerent, implicit a unui contrast coerent, reclamă ambele tipuri de selectivitate.
CONCLUZIE: procesarea segregaţionistă a informaţiei se va datora necesităţii de a realiza o acţiune eficientă cheltuind minim de resurse pentru maximum de rezultate, deoarece selectivitatea este
determinată în mare parte de necesitatea unor acţiuni adapatative.
Procesarea segreagaţionistă nu este neapărat un semn al incapacităţii noastre de a face faţă unui mediu hipercomplex, ci o strategie adaptativă dobândită de organism, pentru a-şi putea asigura coerenţa şi controlul comportamental.
Consecinţe comportamentale ale procesărilor semantice inconştiente:
Procesarea inconştientă a caracteristicilor fizice ale stimulului efectuată de modulii cognitivi implicaţi în procesarea primară şi secundară a informaţiei este dovedită la întrebările:
1. Există o prelucrare semantică inconştientă sau subinconştientă a stimulilor subliminali?
2. Procesările subconştiente au consecinţe comportamentale vizibile la aceasta?
Nu putem răspunde decât făcând distincţia între:
a) pragul senzorial obiectiv = valoarea minimă pe care trebuie să o aibă un stimul pentru a putea fi recepţionat;
b) pragul senzorial subiectiv = limita de la care subiectul poate conştientiza prezenţa stimulului, dar nu poate oferi verbal nici o altă informaţie.
Studiile au dovedit că la pragul obiectiv nu sunt dovezi nici pro, nici contra, dar la pragul subiectiv există date concludente despre existenţa percepţiilor inconştiente.
În acest caz selectivitatea este înţeleasă în două sensuri :
a) ca selecţie a stimulilor sau informaţiei ce urmează a fi procesată ;
b) ca procesare selectivă a informaţiei deja selecţionate.
Realizarea unui comportament coerent, implicit a unui contrast coerent, reclamă ambele tipuri de selectivitate.
CONCLUZIE: procesarea segregaţionistă a informaţiei se va datora necesităţii de a realiza o acţiune eficientă cheltuind minim de resurse pentru maximum de rezultate, deoarece selectivitatea este
determinată în mare parte de necesitatea unor acţiuni adapatative.
Procesarea segreagaţionistă nu este neapărat un semn al incapacităţii noastre de a face faţă unui mediu hipercomplex, ci o strategie adaptativă dobândită de organism, pentru a-şi putea asigura coerenţa şi controlul comportamental.
Consecinţe comportamentale ale procesărilor semantice inconştiente:
Procesarea inconştientă a caracteristicilor fizice ale stimulului efectuată de modulii cognitivi implicaţi în procesarea primară şi secundară a informaţiei este dovedită la întrebările:
1. Există o prelucrare semantică inconştientă sau subinconştientă a stimulilor subliminali?
2. Procesările subconştiente au consecinţe comportamentale vizibile la aceasta?
Nu putem răspunde decât făcând distincţia între:
a) pragul senzorial obiectiv = valoarea minimă pe care trebuie să o aibă un stimul pentru a putea fi recepţionat;
b) pragul senzorial subiectiv = limita de la care subiectul poate conştientiza prezenţa stimulului, dar nu poate oferi verbal nici o altă informaţie.
Studiile au dovedit că la pragul obiectiv nu sunt dovezi nici pro, nici contra, dar la pragul subiectiv există date concludente despre existenţa percepţiilor inconştiente.
Putem concluziona că mesajele subliminale sunt procesate inclusiv semantic, dar este o procesare incompletă vizând categoria şi nu stimulul propriu-zis.
Nu putem fi manipulaţi prin expunerea sistematică la mesaje subliminale, deoarece ele ţin de familia semantică şi nu semnificaţia individuală a lor, cel mult favorizează o clasă de componente, dar nu pot induce un comportament specific.
CONCLUZIE: selecţia stimulilor ce urmează a fi procesaţi şi caracterul selectiv al prelucrărilor rezidă în volumul limitat al resurselor de calcul de care dispune sistemul cognitiv.
Datele din neurofiziologie arată că:
1. atenţia nu este un mecanism unitar, ci se distribuie pe mai mulţi noduli cognitivi.
2. cu excepţia detectorilor atenţionali, selectivitatea atenţiei se manifestă după constituirea reprezentării tridimensionale.
3. atenţia este rezultatul activării unor cunoştinte şi
mecanisme cognitive, este determinată de caracteristicile stimulului (cea involuntară), de motivaţie şi cunoştinte (cea voluntară) sau de
necesitatea coerenţei comportamentului.
Atenţia nu este o facultate autonomă pe care să o putem manipula, ci este un alt nume pentru cele mai activate unităţi cognitive, iar concentrarea, comutarea, nu sunt decât activări succesive a unor unităţi cognitive sau sporirea activităţii acestora...
Şi încă nu am atins toate aspectele legate de percepţia mesajelor subliminale, şi nu am lămurit încă în mod clar ce este şi ce nu este un mesaj subliminal. Conceptul originar a cam fost extins, în mod progresiv, pătrunzând cam mult în sfera mesajelor sugestive, a sugestiilor, din cauza importanţei excesive acordată acestui unic aspect...
CONCLUZIE: selecţia stimulilor ce urmează a fi procesaţi şi caracterul selectiv al prelucrărilor rezidă în volumul limitat al resurselor de calcul de care dispune sistemul cognitiv.
Datele din neurofiziologie arată că:
1. atenţia nu este un mecanism unitar, ci se distribuie pe mai mulţi noduli cognitivi.
2. cu excepţia detectorilor atenţionali, selectivitatea atenţiei se manifestă după constituirea reprezentării tridimensionale.
3. atenţia este rezultatul activării unor cunoştinte şi
mecanisme cognitive, este determinată de caracteristicile stimulului (cea involuntară), de motivaţie şi cunoştinte (cea voluntară) sau de
necesitatea coerenţei comportamentului.
Atenţia nu este o facultate autonomă pe care să o putem manipula, ci este un alt nume pentru cele mai activate unităţi cognitive, iar concentrarea, comutarea, nu sunt decât activări succesive a unor unităţi cognitive sau sporirea activităţii acestora...
Şi încă nu am atins toate aspectele legate de percepţia mesajelor subliminale, şi nu am lămurit încă în mod clar ce este şi ce nu este un mesaj subliminal. Conceptul originar a cam fost extins, în mod progresiv, pătrunzând cam mult în sfera mesajelor sugestive, a sugestiilor, din cauza importanţei excesive acordată acestui unic aspect...
"Eficacitatea mesajelor subliminale s-a demonstrat pentru răspunsurile individuale primare și stimularea activităţii emoționale ușoare. Cu toate acestea, aplicaţiile, de multe ori se bazează ele însele pe persuasiunea mesajului.
Cercetarea cu privire la aceste pretinse efecte de durată - cum ar fi pierderea în greutate, renunţarea la fumat, modul în care muzica în cultura populară poate corupe ascultătorii, cum poate facilita dorințele inconștiente în psihoterapie, și cum practicienii pieţei pot exploata clienții lor - conclude că nu există nici un efect dincolo de placebo sau de a face persoanele conștiente de starea lor actuală.
Foarte important, cercetarea a arătat că stimulii subliminali pot declanșa numai acele acțiuni pe care o persoană intenționează să le efectueze oricum: numai în cazul în care o persoană are deja intenția specifică de a efectua o anumită acțiune, această acțiune poate să fie declanșată subliminal.
Foarte important, cercetarea a arătat că stimulii subliminali pot declanșa numai acele acțiuni pe care o persoană intenționează să le efectueze oricum: numai în cazul în care o persoană are deja intenția specifică de a efectua o anumită acțiune, această acțiune poate să fie declanșată subliminal.
In order to study the effects of subliminal stimuli, researchers will often prime the participants with specific visual stimuli, often images, and determine if those stimuli elicit different responses.
Subliminal stimuli has mostly been studied in the context of emotion, in particular, researchers have focused a lot of attention to the perception of faces and how subliminal presentation to different
facial expression affects emotion.
Visual subliminal stimuli has also been used to study emotion eliciting stimuli and simple geometric stimuli.
A significant amount of research has been produced throughout the years to demonstrate the effects of subliminal visual stimuli.
Images Attitudes can develop without being aware of its antecedents.
Individuals viewed slides of people performing familiar daily activities after being exposed to either an emotionally positive scene, such as a romantic couple or kittens, or an emotionally negative scene, such as a werewolf or a dead body between each slide.
Images Attitudes can develop without being aware of its antecedents.
Individuals viewed slides of people performing familiar daily activities after being exposed to either an emotionally positive scene, such as a romantic couple or kittens, or an emotionally negative scene, such as a werewolf or a dead body between each slide.
After exposure from which the individuals consciously perceived as a flash of light, the participants gave more positive personality traits to those people whose slides were associated with an emotionally positive scene and vice-versa.
Despite the statistical difference, the subliminal messages had less of an impact on judgment than the slide's inherent level of physical attractiveness. Individuals show right amygdala activity in response to subliminal fear, and greater left amygdala response to supraliminal fear.
People were exposed to a subliminal image flashed for 16.7 milliseconds that could signal a potential threat and again with a supraliminal image flashed for half a second.
Furthermore supraliminal fear showed more sustained cortical activity, suggesting that subliminal fear may not entail conscious surveillance while supraliminal fear entails higher-order processing.
Fear stimuli are processed differently compared to other negative emotional stimuli.
Fear stimuli are processed differently compared to other negative emotional stimuli.
Participants rated the affect of target faces in
an affect appraisal session and the genuineness of target faces in a genuineness appraisal session.
an affect appraisal session and the genuineness of target faces in a genuineness appraisal session.
This study found that when participants were primed with fear stimuli compared to happy stimuli,
the target was rated as more unpleasant and when primed with fear and disgust subliminal stimuli, the participants rated the target as being less genuine.
the target was rated as more unpleasant and when primed with fear and disgust subliminal stimuli, the participants rated the target as being less genuine.
This study also suggests that our emotional
involvement in this case also matters because the subliminal fear stimuli that participants were primed with in the genuineness condition could have invoked feelings of a potential threat; therefore the participant may have been suspicious of the targets and rated
them as less genuine.
Suspicion of a potential of threat affects emotional responses in regards to pain that is perceived in others. [14] Participants were shown neutral and semantic pain expressions that were previously
primed with their own or others' faces in one experiment.
involvement in this case also matters because the subliminal fear stimuli that participants were primed with in the genuineness condition could have invoked feelings of a potential threat; therefore the participant may have been suspicious of the targets and rated
them as less genuine.
Suspicion of a potential of threat affects emotional responses in regards to pain that is perceived in others. [14] Participants were shown neutral and semantic pain expressions that were previously
primed with their own or others' faces in one experiment.
In a second experiment, pictures with pain and neutral scenarios were used in a categorization task.
The pictures were primed with their own or others' faces similar to experiment one.
Results indicate that an early and late cortical response between pain and no-pain were modulated only when the participants experienced subliminal stimuli of others' faces.
These results further support the claim that when negative subliminal stimuli is experienced, the feeling of potential threat arises.
Subliminally primed negative emotions elicit emotional responses that demonstrate negative and defensive effects.
Subliminally primed negative emotions elicit emotional responses that demonstrate negative and defensive effects.
Angry and sad faces were used as primes and were compared based on the effects that each emotion would have on agency appraisals.
When exposed to subliminal angry faces participants appraised negative events as caused by others, and those exposed to subliminal sad faces appraised the same events as caused by situational factors.
These findings supply evidence for subliminal emotion-specific cognitive effects that are not just valence-based effect.
Priming individuals with images flashed for an instant affects experiences of self.
Priming individuals with images flashed for an instant affects experiences of self.
Images of a graduate student's faculty adviser's scowling face or an approving face of another person were presented before the graduate students evaluated their own research ideas.
Participants who were Catholic were asked to evaluate themselves after being flashed a disapproving face of the Pope or another unfamiliar face.
The self-ratings were lower after the presentation of a disapproving face with personal significance;
however there was no effect if the disapproving face was unfamiliar.
Emotion eliciting stimuli
A subliminal sexual stimulus has a different effect on men compared to women.
however there was no effect if the disapproving face was unfamiliar.
A subliminal sexual stimulus has a different effect on men compared to women.
Men and women were subliminally exposed to either a sexual or a neutral picture, and their sexual arousal was recorded.
Researchers examined the accessibility of sex-related thoughts after following the same procedure with either a pictorial judgment task or lexical decision task.
Researchers examined the accessibility of sex-related thoughts after following the same procedure with either a pictorial judgment task or lexical decision task.
The results revealed that the subliminal sexual stimuli did not have an effect on men, but for women, lower levels of sexual arousal were reported.
However, in conditions related to accessibility of sex-related thoughts, the subliminal sexual stimuli ledto higher accessibility for both men and women.Subliminal stimuli have elicit significant emotional changes, but these changes are not valuable for a therapeutic effect.
Spider-fearful and non-fearful undergraduates experienced either a positive, negative, or neutral subliminal prime followed immediately by a picture of a spider or a snake.
Using visual analogue scales, the participants rated the affective quality of the picture.
No evidence was found to support that the unpleasantness of the pictures can be modulated by subliminal priming.
In fact, the non-fearful participants rated the spiders as more frightening after being primed with a negative stimuli, however, for the fearful participants, this effect was not found.
Laboratory research on unconscious perception often employs simple stimuli (e.g., geometric shapes or colors) whose visibility is controlled by visual masking.
Masked stimuli are then used to prime the processing of subsequently presented target stimuli.
For instance, in the Response Priming paradigm, participants have to respond to a target stimulus (e.g., by identifying whether it is a diamond or a square) which is immediately preceded by a masked priming stimulus (also a diamond or a square).
The prime has large effects on responses to the target; it speeds responses when it is consistent with the target, and slows responses when it is inconsistent.
Response priming effects can be dissociated from visual awareness of the prime, such as when prime identification performance is at chance, or when priming effects increase despite decreases in prime
visibility.
The presentation of geometric figures as subliminal stimuli can result in below threshold discriminations.
Response priming effects can be dissociated from visual awareness of the prime, such as when prime identification performance is at chance, or when priming effects increase despite decreases in prime
visibility.
The presentation of geometric figures as subliminal stimuli can result in below threshold discriminations.
The geometric figures were presented on slides of a tachistoscope followed by a supraliminal shock for a given slide every time it appeared.
The shock was administered after a five second interval.
Electrical skin changes of the participants that occurred before the reinforcement (shock) or
non-reinforcement were recorded.
The findings indicate that the proportion of electrical skin changes that occurred following subliminal visual stimuli was significantly greater than expected.In contrast, the proportion of electrical skin changes that occurred in response to the stimuli which were not reinforced was significantly less. non-reinforcement were recorded.
As a whole, participants were able to make below threshold discriminations.
The manpage for the popular sound program SoX . The description of the "reverse" option humorously says "Included for finding satanic subliminals". Backmasking is a recording technique in which a sound or message is recorded backward onto a track that is meant to be played forward.
During the 1970s, media reports raised a series of concerns of its impact on listeners, stating that satanic messages were calling its listeners to commit suicide, murder, abuse drugs, or engage in sex - which were all rising at the time.
However, both of these studies relating heavy metal music to negative outcomes were correlational in nature.
In other words, they did not have random assignment into groups, but rather the groups were pre-selected by participants.
The problem with making assumptions based on thistype of design is that the two related variables (e.g. suicide and listening to heavy metal music) may not have a causal relationship.
So, although the studies show a relationship between certain types of music and suicide, these increases may not be caused by listening to heavy metal music. Empirical studies have researched the issue of backmasking.
As a group, participants report not being able to understand what is said in backward recordings and experimental research has found little evidence that the messages affect participant behavior.
While listening to forward messages produced priming effects, listening to backward messages caused no such effect in the participants.
Participants were able to discern the gender of the speaker and tell him or her apart from a different speaker.
Participants are able to distinguish the language of the message with some degree of accuracy.
But the participants were not able to correctly estimate the number of words in the backwards sentences.
They were also only slightly better than chance (55% accuracy) at determining whether or not a single word was in the backward sentence.
These findings indicate that participants were not able to process much of the meaning of the backward message.
Self-help audiotapes
Some self-help audiotapes claim to work through subliminal messaging.
Some self-help audiotapes claim to work through subliminal messaging.
Subliminal self-help audio tapes do not work, or at least not through subliminal messages.
Subliminal self-help audiotapes produce effects through increasing awareness of the problem or through a person believing they will work. In a study of self-esteem and memory self-help tapes, performance measures increased for both self-esteem and memory tapes, indicating a placebo effect.
However, many participants believed they improved in the measure they thought their self-help tape
covered, regardless of whether the tape covered that measure or not.
Similarly, all groups of participants lost weight during a study when only some of the participants were asked to listen to weight loss tapes.
Similarly, all groups of participants lost weight during a study when only some of the participants were asked to listen to weight loss tapes.
The study contained a control group who did not listen to any tape, a placebo group who listened to a tape unrelated to weight-loss, and an experimental group who listened to the weight loss audiotape.
The results indicate that the effect of audiotapes is
due to awareness of weight rather than a placebo effect or subliminal influence.
due to awareness of weight rather than a placebo effect or subliminal influence.
(A placebo effect would be indicated if the two tape
groups lost weight while the non-tape group lost less or no weight.)
Consumption and television
Some studies have looked at the efficacy of subliminal messaging in television.
groups lost weight while the non-tape group lost less or no weight.)
Consumption and television
Some studies have looked at the efficacy of subliminal messaging in television.
Subliminal messages produce only one-tenth of the effects of detected messages and the findings related the effects of subliminal messaging were relatively ambiguous.
Also, participants’ ratings of positive response to commercials are not affected by subliminal messages in the commercials.
Karremans suggests that subliminal messages have an effect when the messages are goal-relevant.
Subliminally priming a brand name of a drink (Lipton Ice) made those who were thirsty want the Lipton Ice.However, those who were not thirsty were not influenced by the subliminal messages. Karremans suggests that subliminal messages have an effect when the messages are goal-relevant.
Karremans did a study assessing whether subliminal priming of a brand name of a drink would affect a person's choice of drink, and whether this effect is caused by the individual's feelings of being thirsty.
In another study, participant's ratings of thirst were higher after viewing an episode of " The Simpsons " that contained single frames of the word "thirsty" or of a picture of a Coca-Cola can.
Some studies have shown greater effects of subliminal messaging with as high as 80% of participants showing a preference for a particular rum when subliminally primed by the name placed in an ad backward.
Many authors have continued to argue for the effectiveness of subliminal cues in changing consumption behavior, citing environmental cues as a main culprit of behavior change.
Authors who support this line of reasoning cite findings such as the research that showed slow-paced music in a supermarket was associated with more sales and customers moving at a slower pace.
Findings such as these support the notion that external cues can affect behavior, although the stimulus may not fit into a strict definition of subliminal stimuli because although the music may not be attended to or
consciously affecting the customers, they are certainly able to perceive it.
Real-world applications
Academics
Long-term effects of subliminal priming can affect academic performance.
consciously affecting the customers, they are certainly able to perceive it.
Real-world applications
Academics
Long-term effects of subliminal priming can affect academic performance.
Participants were subliminally primed with either
words related or unrelated to intelligence 1 to 4 days before actual course midterms.
words related or unrelated to intelligence 1 to 4 days before actual course midterms.
The participants who were primed with words related to intelligence had increased performance on their midterms compared to the participants who received neutral primes.
These results suggest that subliminal priming may have long-term effects on behavior, especially academic performance.
Smoking
The psychological processes that are used to assess information are considered to occur below threshold and have an impact on behavior
(drug use, smoking).
Smoking
The psychological processes that are used to assess information are considered to occur below threshold and have an impact on behavior
(drug use, smoking).
Because the psychological processes that are tapped into are unavailable to conscious introspection, tobacco dependence could be partially explained by cognitive processing biases towards cues that are smoking-related.
The processing of smoking-related and affective stimuli that were presented subliminally to nonsmokers, smokers deprived from smoking for twelve hours, and nondeprived smokers.
They were presented with a pictorial subliminal prime (smoking-related objects, neutral office supplies,
and happy, angry, and neutral faces) followed by a mask, and then the target.
and happy, angry, and neutral faces) followed by a mask, and then the target.
The task was to identify the target as quickly as possible.
The results indicate that the deprived smokers demonstrated a processing bias for smoking-related stimuli, whereas the nonsmokers and nondeprived smokers did not.
The results indicate that the deprived smokers demonstrated a processing bias for smoking-related stimuli, whereas the nonsmokers and nondeprived smokers did not.
The deprivation of tobacco seemed to increase the subliminal processing of smoking-related stimuli for smokers, but did not influence the subliminal processing of affective stimuli.
Schizophrenia
A high-level origin of visual backmasking deficit exists for schizophrenics.
A high-level origin of visual backmasking deficit exists for schizophrenics.
This backward masking deficit in schizophrenia is
related to a deficit in the late stages of conscious perception, but subliminal processing of the masked stimuli is preserved.
related to a deficit in the late stages of conscious perception, but subliminal processing of the masked stimuli is preserved.
Twenty-eight people with schizophrenia and twenty-eight people who do not have the disease were primed with Arabic digit stimuli, followed by a mask that occurred at different, varying intervals.
Patients with schizophrenia had a much longer threshold delay between the digit and conscious perception of the mask, but the subliminal priming of
masked numbers was effective and had the same effects for both groups.
masked numbers was effective and had the same effects for both groups.
The researchers conclude that schizophrenics access to conscious report is impaired, whereas fast bottom-up design processing of the same stimuli is preserved."
Wikipedia
PATREON - UN SITE UNDE VISELE CREATORILOR SE POT ÎNDEPLINI!
Dacă eşti un creator, prin Patreon poţi avea suport continuu, direct de la fanii tăi.
Prin Patreon, fanii au dat peste 50 de milioane $ la creatori.
Prin Patreon, în fiecare lună, vei putea primi fonduri consistente pentru creațiile tale, de la fanii care te susțin ca patroni.
Creatorii de pe Patreon creează: înregistrări video și filme, jocuri, muzică, podcast-uri, benzi desenate, artă, scrieri, orice altceva.
Pe Patreon ai tot ceea ce ai nevoie ca să creşti și să gestionezi afacerea ta: configurare simplă, instrumente pentru a crește, postare rapidă şi simplă, distribuție de recompense, gestionarea afacerii tale...
Ai detalii utile aici: http://loveblog4all.blogspot.ro/2016/09/patreon-un-mod-de-castig-financiar.html
Poți sprijini activitatea mea Become a Patron!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Vizitează Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții NOU creat: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc!
Poți sprijini activitatea mea Become a Patron!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Viddipop https://pdctrk.com/a/76d4438c
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
Un comentariu:
Ce sunt şi Cum funcţionează Mesajele Subliminale (partea 1): https://loveblog4all.blogspot.com/2016/04/ce-sunt-si-cum-functioneaza-mesajele.html
Trimiteți un comentariu