Conferinţă TED
Filmed February 2012 at TED2012
https://www.ted.com/talks/steven_pinker_and_rebecca_newberger_goldstein_the_long_reach_of_reason?language=ro?utm_source=tedcomshare&utm_medium=referral&utm_campaign=tedspread
În premieră pe TED: un dialog socratic animat!
În premieră pe TED: un dialog socratic animat!
Într-o epocă în care iraţionalitatea pare să conducă atât politica cât şi cultura, şi-a pierdut oare gândirea raţională puterea?
Urmăriţi cum psihologul Steven Pinker este treptat şi strălucit convins de filosoful Rebecca Newberger Goldstein că raţiunea este de fapt cheia progresului moral uman, chiar dacă este nevoie de generaţii întregi ca acesta să fie dezvăluit.
Dialogul a fost înregistrat live pe TED, detaliile fiind animate într-un mod incredibil şi uneori ilar de către Cognitive.
Transcrierea:
0:12 [Rebecca Newberger Goldstein] [Steven Pinker] [„Lunga bătaie a rațiunii”]Taximetrist: 22 dolari. Steven Pinker: Ok. Rebecca Newberger Goldstein: Raţiunea traversează o perioadă de criză: Cultura pop atinge noi profumzimi ale prostiei, iar discursul politic a devenit o cursă spre abis.
Trăim era creaţionismului ştiinţific, a teoriilor conspiraţionale despre 11 septembrie, a liniilor telefonice spiritiste, şi a reînvierii fundamentalismului religios. Oamenii care gândesc prea profund sunt deseori acuzaţi de elitism, şi chiar în mediul academic e atacat logocentrismul, crima de a lăsa logica să domine gândirea.
1:07 SP: Dar este asta neapărat rău? Poate că raţiunea e supraapreciată. Mulţi învăţaţi au argumentat că o inimă bună şi claritatea morala fermă sunt superioare triangulaţiior experților politici super educaţi, chipurile cei mai buni şi străluciţi care ne-au tras în mlaştina Vietnamului.
1:07 SP: Dar este asta neapărat rău? Poate că raţiunea e supraapreciată. Mulţi învăţaţi au argumentat că o inimă bună şi claritatea morala fermă sunt superioare triangulaţiior experților politici super educaţi, chipurile cei mai buni şi străluciţi care ne-au tras în mlaştina Vietnamului.
Şi n-a fost tot raţinuea cea care ne-a dat mijloacele de a despuia planeta şi de a ameninţa specia umană cu arme de distrugere în masă? În acest mod de gândire, ne-au salvat caracterul şi conştiinţa, nu calculele reci. În plus, un om nu e un creier pe băţ. Colegii psihologi au demonstrat că suntem conduşi de propriile corpuri şi emoţii şi ne folosim firava putere a raţiunii mai degrabă pentru a ne scuza instinctele după faptă.
1:51 RNG: Cum poate un argument raţional să atragă logic ineficienţa argumentelor raţionale? Hmm, încerci să ne convingi de neputinţa raţiunii. Nu ne ameninţi şi nu ne mituieşti, sugerând să rezolvăm problema cu un vot cu mâna sus sau cu un concurs de frumuseţe. Prin simplul fapt că încerci să ne convingi cu părerea ta, recunoști puterea raţiunii. Raţiunea nu e opțională. Nu poate fi. Prezentând un asemenea argument deja ai pierdut-o.
2:23 SP: Dar poate raţiunea să ne ducă pe căi bune, decente sau morale? În definitiv, ai subliniat că raţiunea e doar o cale spre un scop, iar scopul depinde de pasiunile gânditorului. Raţiunea arată drumul spre pace şi armonie doar dacă gânditorul le doreşte, dar poate arăta şi drumul spre conflict şi dezbinare dacă asta vrea cel ce raționează. Poate raţiunea să forţeze gânditorul să vrea mai puţină cruzime şi pierdere?
2:50 RNG: Aparent, răspunsul este nu, dar nu trebuie mult pentru a răspunde da. Ai nevoie de două condiţii: Primul e că rațiunii îi pasă doar de propriul bine. Asta e una dintre pasiunile necesare pentru ca raţiunea să funcţioneze, şi evident cu toţii o avem. La toţi ne pasă foarte mult de propriul bine. A doua condiţie e ca gânditorii raționali să fie membrii unei comunitaţi putând înfluenţa binele aproapelui, să facă schimb de idei, şi să înţeleagă modul celuilalt de a gândi. Iar asta sigur se aplică speciei umane vorbărețe și expresive, bine dotate cu un instinct pentru limbaj.
3:33 SP: Sună bine în teorie, dar a funcţionat la fel şi în practică? Poate mai ales să explice accelerata dezvoltare istorică despre care am vorbit acum 5 ani pe TED?Adică, se pare că devenim mai umani. În trecut, strămoşii noştri au ars pisici de viipentru a se distra. Cavalerii se războiau mereu între ei încercând să ucidă cât mai mulţi ţărani din cealaltă tabără. Guvernele executau oameni fără motive serioase,cum ar fi furtul unei verze sau criticarea grădinii regale. Execuţiile trebuiau să fie cât mai lungi şi mai dureroase, cum ar fi crucificarea, eviscerarea sau trasul pe roată.Oamenii respectabili aveau sclavi. În ciuda defectelor noastre, am abandonat aceste practici barbare.
4:16 RNG: Deci crezi că s-a schimbat natura umană?
4:19 SP: Nu chiar. Cred că tot mai avem instincte care pot duce la violenţă, ca tribalismul, răzbunarea, dominarea, sadismul. Dar avem şi instincte care ne pot duce departe, ca empatia, controlul de sine, cinstea, ceea ce Abraham Lincoln numeaîngerii mai buni buni ai naturii umane.
4:37 RNG: Deci dacă nu s-a schimbat natura umană, ce a trezit la viaţă acei îngeri?
4:41 SP: Printre altele, ni s-a extins empatia. În trecut, strămoşii noştri simţeau durere doar pentru familie și oamenii din propriul sat. Odată cu extinderea alfabetizării şi a călătoriilor oamenii au început să empatizeze la scară tot mai largă, incluzând clanul, tribul, naţiunea, rasa, şi poate întreaga umanitate.
5:02 RNG: Poate știința neînduplecată să atribuie o asemenea împortanţă miloasei empatii?
5:07 SP: Poate. Și o face. Neuropsihologii au găsit neuroni cerebrali care răspund la acţiunile celorlalţi în același fel în care răspund la propriile acțiuni. Empatia apare devreme poate chiar la vârsta de un an. Cărțile despre empatie au devenit bestseller, cum ar fi „Civilizaţia empatică" şi „Vârsta empatiei".
5:25 RNG: Sunt de acord cu empatia. Cine n-ar fi? Dar luată separat, e un instrument slab pentru înfăptuirea progresului moral. În primul rând, e firească doar pentru relaţiile de rudenie, pentru copii, pentru animale blânde şi pufoase. Cât priveşte empatia, cei din afară se pot duce naibii. Şi chiar încercările de a dezvolta compasiunea pentru cei cu care nu suntem înrudiţi eşuează, un adevăr trist despre umanitate care a fost evidenţiat de Adam Smith.
5:57 Adam Smith: Să presupunem că Marele Imperiu Chinez a fost înghiţit brusc de un cutermur şi să ne gândim cum ar reacționa pământenii din Europa la primirea știriidespre această calamitate. Prima dată, europenii şi-ar exprima întristarea pentru necazul acelor nefericiţi. Ar face multe referiri melancolice despre precaritatea vieţii umane, şi când toate sentimentele umane au fost amplu exprimate, şi-ar contiuna treburile sau plăcerile cu aceeaşi uşurinţă şi calm ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar dacă ar fi să-şi piardă mâine degetul mic, nu ar dormi noaptea, dar, cu condiția că nu i-ar vedea niciodată, ar sforăi cu acelaşi sentiment de securitate în ciuda morții a sute de milione de fraţi.
6:38 SP: Dar dacă empatia nu e suficientă pentru a ne face mai umani, ce altceva mai poate?
6:43 RNG: Nu ai menţionat care ar putea fi unul dintre cei mai eficienţi îngeri buni: raţiunea. Raţiunea are muşchi. Raţiunea duce la mărirea cercului de empatie. Toate evoluţiile umanitare menţionate îşi au originea în gânditorii care au motivat de ce unele obiceiuri erau nejustificate. Ei au demonstrat că felul cum erau tratate anumite grupuri dinafară era logic incompatibil cu felul în care insistau să fie trataţi ei înșiși.
7:17 SP: Vrei să spui că raţiunea poate schimba părerea oamenilor? Nu se cramponează ei de propria convingere care le serveşte interesele sau care seamănă cu ce sunt ei obișnuiți de mici?
7:27 RNG: Uite un lucru fascinant despre noi: contradicţiile ne deranjează, cel puţin când trebuie să le confruntăm, ceea ce nu e decât un alt mod de a spune că suntem sensibili la raţiune. Şi dacă urmăreşti istoria progresului moral, poţi găsi calea de la argumentele raţionale la schimbările a ceea ce simţim în final. Adesea, un gânditor prezenta un argument despre acțiuni nejustificate, iraţionale şi contradictorii cu valorile deja susţinute. Eseul lor devenea viral, tradus în multe limbi, dezbătut în baruri, cafenele şi saloane, la petreceri, și reușea să influenţeze conducătorii,legiuitorii şi opinia publică. În final, concluziile sunt absorbite de rațiunea bunului-simţ, ştergând urmele argumentului iniţial care ne adusese în acel punct. Puţini dintre noi simt azi nevoia să folosească un argument filosofic riguros să explice de ce sunt greşite sclavia, spanzurâtorile publice sau bătaia copiilor. Acum știm că aceste lucruri nu sunt bune. Dar acele argumente au trebuit formulate, şi au fost, în secolole trecute.
8:45 SP: Vrei să spui că oamenii aveau nevoie de un argument pas cu pas pentru a înţelege de ce un lucru e greşit cum ar fi arderea la stâlp a ereticilor?
8:52 RNG: Da. Teologul francez Sebastian Castellio e un exemplu.
8:58Sebastian Castellio: Calvin spune că e sigur, şi alte secte susţin că ele sunt sigure.Cine să fie judecător? Dacă problema e sigură, cine are dreptate? Calvin? Atunci, de ce scrie atâtea cărţi despre clariatatea adevărului? Prin perspectiva incertitudinii, rezultă că definim ereticii ca pe cei cu care nu suntem de acord. Şi dacă apoi vom ucide ereticii, consecinţa logică va fi războiul de exterminare, din moment ce fiecare e sigur de el.
9:19 SP: Sau pedepsele oribile ca trasul pe roată?
9:22 RNG: Interzicerea prin Constituţie a pedepselor crude și neobişnuite a fost un răspuns la un pamflet din 1764 al juristului italian Cesare Beccaria.
9:34 C. Beccaria: Pe măsură ce pedepsele devin tot mai crude, minţile umane, ca fluidele, se adaptează mereu la nivelul obiectelor care le înconjoară, devenind insensibili, iar după 100 de ani de pedepse crude, trasul pe roată nu mai produce teamă cum produsese iniţial întemniţarea. Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă obiectivul, e nevoie ca răul pe care-l produce să depăşească beneficiul care derivă din crimă, iar în acest calcul trebuie să intre și certitudinea faptei pedepsite şi pierderea bineficiului pe care comisia criminalistică îl va genera. Dincolo de asta totul e superfluu şi deci tiranic.
10:09 SP: Dar cu siguranţă mişcările antirăzboinice au depins de protestele maselor şi de acordul cântăreţilor folk şi de fotografii ale atrocităților de război
10:17 RNG: Fără îndoială, dar mişcările antirăzboinice ating un mare număr de gânditoricare au susţinut de ce trebuie să ne mobilizăm sentimentele împotriva războiului,cum ar fi părintele modernităţii, Erasmus.
10:31 Erasmus: Avantajele derivate din pace se răspândesc singure mai departe,beneficiind mulțimi de oameni, în timp ce în război, dacă totul se termină cu bine,avantajul ricoşează doar la câțiva, iar cei nevrednici de el sunt seceraţi. Siguranţa unui om se datorează distrugerii altui om Câştigul unui om e rezultatul deposedării altuia. Cauza bucuriilor unei părţi e cauza durerii altei părţi. Necazul dintr-un război,oricât de mare e, dinpotrivă, numit noroc, un noroc cumplit şi crud, o fericire meschină derivată din durerea altuia.
11:04 SP: Dar toţi ştiu că mişcarea pentru abolirea sclaviei a depins de credinţă şi sentimente. A fost o mişcare condusă de quakeri, şi a devenit cunoscută când romanul lui Harriet Beecher Stowe „Coliba unchiului Tom" a devenit bestseller.
11:17 RNG: Dar lucrurile se mişcaseră cu un secol înainte. John Locke a învins curentul mileniilor care priviseră sclavia ca pe ceva normal. A susţinut că este incompatibil cu practicile unui guvern raţional.
11:31 John Locke: Libertatea oamenilor sub un guvern e să aibă o regulă fixă comună făcută de legislativ după care să trăiască toţi membrii acelei societăţi, libertatea de a-mi urma voinţa în cazuri în care regula nu o interzice, dar nu supusă la,incertitudinea, necunoscutul, arbitrarul altei persoane, întrucât libertatea naturală e limitată doar de legea naturii.
11:54 SP: Aceste vorbe îmi sunt cunoscute. Unde le-am mai citit? Ah, da.
11:59 Mary Astell: Dacă suveraintatea absolută nu e necesară într-un stat, de ce ar fi în familie? Iar dacă se aplică în familie, de ce nu şi în stat? Întrucât niciun motiv nu poate fi invocat pentru a-l susţine pe celălalt. Dacă toţi oamenii se nasc liberi, cum se face că toate femeile se nasc sclave, din moment ce ele sunt supuse toanelor schimbătoare, imprevizibile, ilogice, arbitrare ale bărbaţilor care-s condiţiile perfecte ale sclaviei?
12:25 RNG: Acest fel de enumerare e rolul misiunii raţiunii. O mişcare pentru extinderea drepturilor inspiră o alta pentru că logica e aceeaşi, şi odată ce ai ciocănit la uşă,devine tot mai incomod să ignori contradicţia. În anii '60, mişcarea pentru drepturile civile a inspirat mişcările pentru drepturile femeilor, ale copiilor, homosexualilor şi animalelor. Dar cu două secole în urmă, gânditorul iluminist Jeremy Bentham a expus neputinţa practicilor obişnuite cum ar fi cruzimea faţă de animale.
13:02 Jeremy Bentham: Întrebarea nu e dacă animalele gândesc, nici dacă vorbesc, ci dacă suferă?
13:08 RNG: Şi persecutarea homosexualilor.
13:11 JB: Ca orice rău primar, e evident că nu produce durere nimănui. Din contră, aduce plăcere. Ambii parteneri vor. Dacă vreunul nu vrea, actul devine o ofensă, total diferită prin natura efectelor ei, o rană personală, un fel de viol. Ca în cazul oricărui pericol exclusiv de durere, pericolul constă în scopul exemplului. Dar care e scopul acestui exemplu? Să se folosească de alţii pentru a-i implica în aceleaşi practici. Dar practica nu produce nicio durere, nimănui.
13:43 SP: Totuşi, în fiecare caz, a fost nevoie de cel puțin un secol pentru ca argumentele acestor mari gânditori să se infiltreze în întreaga populaţie. Te face să te întrebi de epoca noastră. Există activităţi în care ne implicăm unde logica împotriva lor sunt la vedere pentru toţi. Dar totuşi persistăm în ele?
14:00 RNG: Când stră-strănepoţii se vor uita la noi, vor fi ei la fel de consternaţi de obiceiurile noastre, cum am fost noi de cele ale strămoşilor sclavagişti, anti-eretici,violenţi cu soţiile sau homofobi?
14:13 SP: Sunt sigur că am găsi cu toţii un exemplu.
14:16 RNG: Optez împotriva tratamentului crud al animalelor în fermele industriale.
14:20 SP: Închiderea criminalilor drogaţi nonviolenţi şi tolerarea violului în închisorile ţării.
14:24 RNG: Zgârcenia în donaţiile spre fundaţiile de caritate pentru salvarea vieţiilor în ţările sărace.
14:29 SP: Deţinerea de arme nucleare.
14:31 RNG: Apelul la religie pentru a justifica ce nu poate fi altfel motivat, cum ar fi interzicerea contracepţiei.
14:38 SP: Cum rămâne cu credinţa, în general?
14:40 RNG: Eh, n-am mari speranțe să devină rațională.
14:42 SP: Totuşi, m-am convins că raţiunea este opțiunea mai bună care merită cea mai mare încredere pentru progresul moral al speciei noastre şi care deţine cea mai mare speranţă pentru continuarea progresului moral în viitor.
14:55 RNG: Şi dacă, prieteni, găsiţi un defect al acestui argument, amintiți-vă că veți depinde de raţiune să-l identificați.
15:04 Mulţumesc. SP: Mulţumesc
15:07 (Aplauze)
1:51 RNG: Cum poate un argument raţional să atragă logic ineficienţa argumentelor raţionale? Hmm, încerci să ne convingi de neputinţa raţiunii. Nu ne ameninţi şi nu ne mituieşti, sugerând să rezolvăm problema cu un vot cu mâna sus sau cu un concurs de frumuseţe. Prin simplul fapt că încerci să ne convingi cu părerea ta, recunoști puterea raţiunii. Raţiunea nu e opțională. Nu poate fi. Prezentând un asemenea argument deja ai pierdut-o.
2:23 SP: Dar poate raţiunea să ne ducă pe căi bune, decente sau morale? În definitiv, ai subliniat că raţiunea e doar o cale spre un scop, iar scopul depinde de pasiunile gânditorului. Raţiunea arată drumul spre pace şi armonie doar dacă gânditorul le doreşte, dar poate arăta şi drumul spre conflict şi dezbinare dacă asta vrea cel ce raționează. Poate raţiunea să forţeze gânditorul să vrea mai puţină cruzime şi pierdere?
2:50 RNG: Aparent, răspunsul este nu, dar nu trebuie mult pentru a răspunde da. Ai nevoie de două condiţii: Primul e că rațiunii îi pasă doar de propriul bine. Asta e una dintre pasiunile necesare pentru ca raţiunea să funcţioneze, şi evident cu toţii o avem. La toţi ne pasă foarte mult de propriul bine. A doua condiţie e ca gânditorii raționali să fie membrii unei comunitaţi putând înfluenţa binele aproapelui, să facă schimb de idei, şi să înţeleagă modul celuilalt de a gândi. Iar asta sigur se aplică speciei umane vorbărețe și expresive, bine dotate cu un instinct pentru limbaj.
3:33 SP: Sună bine în teorie, dar a funcţionat la fel şi în practică? Poate mai ales să explice accelerata dezvoltare istorică despre care am vorbit acum 5 ani pe TED?Adică, se pare că devenim mai umani. În trecut, strămoşii noştri au ars pisici de viipentru a se distra. Cavalerii se războiau mereu între ei încercând să ucidă cât mai mulţi ţărani din cealaltă tabără. Guvernele executau oameni fără motive serioase,cum ar fi furtul unei verze sau criticarea grădinii regale. Execuţiile trebuiau să fie cât mai lungi şi mai dureroase, cum ar fi crucificarea, eviscerarea sau trasul pe roată.Oamenii respectabili aveau sclavi. În ciuda defectelor noastre, am abandonat aceste practici barbare.
4:16 RNG: Deci crezi că s-a schimbat natura umană?
4:19 SP: Nu chiar. Cred că tot mai avem instincte care pot duce la violenţă, ca tribalismul, răzbunarea, dominarea, sadismul. Dar avem şi instincte care ne pot duce departe, ca empatia, controlul de sine, cinstea, ceea ce Abraham Lincoln numeaîngerii mai buni buni ai naturii umane.
4:37 RNG: Deci dacă nu s-a schimbat natura umană, ce a trezit la viaţă acei îngeri?
4:41 SP: Printre altele, ni s-a extins empatia. În trecut, strămoşii noştri simţeau durere doar pentru familie și oamenii din propriul sat. Odată cu extinderea alfabetizării şi a călătoriilor oamenii au început să empatizeze la scară tot mai largă, incluzând clanul, tribul, naţiunea, rasa, şi poate întreaga umanitate.
5:02 RNG: Poate știința neînduplecată să atribuie o asemenea împortanţă miloasei empatii?
5:07 SP: Poate. Și o face. Neuropsihologii au găsit neuroni cerebrali care răspund la acţiunile celorlalţi în același fel în care răspund la propriile acțiuni. Empatia apare devreme poate chiar la vârsta de un an. Cărțile despre empatie au devenit bestseller, cum ar fi „Civilizaţia empatică" şi „Vârsta empatiei".
5:25 RNG: Sunt de acord cu empatia. Cine n-ar fi? Dar luată separat, e un instrument slab pentru înfăptuirea progresului moral. În primul rând, e firească doar pentru relaţiile de rudenie, pentru copii, pentru animale blânde şi pufoase. Cât priveşte empatia, cei din afară se pot duce naibii. Şi chiar încercările de a dezvolta compasiunea pentru cei cu care nu suntem înrudiţi eşuează, un adevăr trist despre umanitate care a fost evidenţiat de Adam Smith.
5:57 Adam Smith: Să presupunem că Marele Imperiu Chinez a fost înghiţit brusc de un cutermur şi să ne gândim cum ar reacționa pământenii din Europa la primirea știriidespre această calamitate. Prima dată, europenii şi-ar exprima întristarea pentru necazul acelor nefericiţi. Ar face multe referiri melancolice despre precaritatea vieţii umane, şi când toate sentimentele umane au fost amplu exprimate, şi-ar contiuna treburile sau plăcerile cu aceeaşi uşurinţă şi calm ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Dar dacă ar fi să-şi piardă mâine degetul mic, nu ar dormi noaptea, dar, cu condiția că nu i-ar vedea niciodată, ar sforăi cu acelaşi sentiment de securitate în ciuda morții a sute de milione de fraţi.
6:38 SP: Dar dacă empatia nu e suficientă pentru a ne face mai umani, ce altceva mai poate?
6:43 RNG: Nu ai menţionat care ar putea fi unul dintre cei mai eficienţi îngeri buni: raţiunea. Raţiunea are muşchi. Raţiunea duce la mărirea cercului de empatie. Toate evoluţiile umanitare menţionate îşi au originea în gânditorii care au motivat de ce unele obiceiuri erau nejustificate. Ei au demonstrat că felul cum erau tratate anumite grupuri dinafară era logic incompatibil cu felul în care insistau să fie trataţi ei înșiși.
7:17 SP: Vrei să spui că raţiunea poate schimba părerea oamenilor? Nu se cramponează ei de propria convingere care le serveşte interesele sau care seamănă cu ce sunt ei obișnuiți de mici?
7:27 RNG: Uite un lucru fascinant despre noi: contradicţiile ne deranjează, cel puţin când trebuie să le confruntăm, ceea ce nu e decât un alt mod de a spune că suntem sensibili la raţiune. Şi dacă urmăreşti istoria progresului moral, poţi găsi calea de la argumentele raţionale la schimbările a ceea ce simţim în final. Adesea, un gânditor prezenta un argument despre acțiuni nejustificate, iraţionale şi contradictorii cu valorile deja susţinute. Eseul lor devenea viral, tradus în multe limbi, dezbătut în baruri, cafenele şi saloane, la petreceri, și reușea să influenţeze conducătorii,legiuitorii şi opinia publică. În final, concluziile sunt absorbite de rațiunea bunului-simţ, ştergând urmele argumentului iniţial care ne adusese în acel punct. Puţini dintre noi simt azi nevoia să folosească un argument filosofic riguros să explice de ce sunt greşite sclavia, spanzurâtorile publice sau bătaia copiilor. Acum știm că aceste lucruri nu sunt bune. Dar acele argumente au trebuit formulate, şi au fost, în secolole trecute.
8:45 SP: Vrei să spui că oamenii aveau nevoie de un argument pas cu pas pentru a înţelege de ce un lucru e greşit cum ar fi arderea la stâlp a ereticilor?
8:52 RNG: Da. Teologul francez Sebastian Castellio e un exemplu.
8:58Sebastian Castellio: Calvin spune că e sigur, şi alte secte susţin că ele sunt sigure.Cine să fie judecător? Dacă problema e sigură, cine are dreptate? Calvin? Atunci, de ce scrie atâtea cărţi despre clariatatea adevărului? Prin perspectiva incertitudinii, rezultă că definim ereticii ca pe cei cu care nu suntem de acord. Şi dacă apoi vom ucide ereticii, consecinţa logică va fi războiul de exterminare, din moment ce fiecare e sigur de el.
9:19 SP: Sau pedepsele oribile ca trasul pe roată?
9:22 RNG: Interzicerea prin Constituţie a pedepselor crude și neobişnuite a fost un răspuns la un pamflet din 1764 al juristului italian Cesare Beccaria.
9:34 C. Beccaria: Pe măsură ce pedepsele devin tot mai crude, minţile umane, ca fluidele, se adaptează mereu la nivelul obiectelor care le înconjoară, devenind insensibili, iar după 100 de ani de pedepse crude, trasul pe roată nu mai produce teamă cum produsese iniţial întemniţarea. Pentru ca o pedeapsă să-şi atingă obiectivul, e nevoie ca răul pe care-l produce să depăşească beneficiul care derivă din crimă, iar în acest calcul trebuie să intre și certitudinea faptei pedepsite şi pierderea bineficiului pe care comisia criminalistică îl va genera. Dincolo de asta totul e superfluu şi deci tiranic.
10:09 SP: Dar cu siguranţă mişcările antirăzboinice au depins de protestele maselor şi de acordul cântăreţilor folk şi de fotografii ale atrocităților de război
10:17 RNG: Fără îndoială, dar mişcările antirăzboinice ating un mare număr de gânditoricare au susţinut de ce trebuie să ne mobilizăm sentimentele împotriva războiului,cum ar fi părintele modernităţii, Erasmus.
10:31 Erasmus: Avantajele derivate din pace se răspândesc singure mai departe,beneficiind mulțimi de oameni, în timp ce în război, dacă totul se termină cu bine,avantajul ricoşează doar la câțiva, iar cei nevrednici de el sunt seceraţi. Siguranţa unui om se datorează distrugerii altui om Câştigul unui om e rezultatul deposedării altuia. Cauza bucuriilor unei părţi e cauza durerii altei părţi. Necazul dintr-un război,oricât de mare e, dinpotrivă, numit noroc, un noroc cumplit şi crud, o fericire meschină derivată din durerea altuia.
11:04 SP: Dar toţi ştiu că mişcarea pentru abolirea sclaviei a depins de credinţă şi sentimente. A fost o mişcare condusă de quakeri, şi a devenit cunoscută când romanul lui Harriet Beecher Stowe „Coliba unchiului Tom" a devenit bestseller.
11:17 RNG: Dar lucrurile se mişcaseră cu un secol înainte. John Locke a învins curentul mileniilor care priviseră sclavia ca pe ceva normal. A susţinut că este incompatibil cu practicile unui guvern raţional.
11:31 John Locke: Libertatea oamenilor sub un guvern e să aibă o regulă fixă comună făcută de legislativ după care să trăiască toţi membrii acelei societăţi, libertatea de a-mi urma voinţa în cazuri în care regula nu o interzice, dar nu supusă la,incertitudinea, necunoscutul, arbitrarul altei persoane, întrucât libertatea naturală e limitată doar de legea naturii.
11:54 SP: Aceste vorbe îmi sunt cunoscute. Unde le-am mai citit? Ah, da.
11:59 Mary Astell: Dacă suveraintatea absolută nu e necesară într-un stat, de ce ar fi în familie? Iar dacă se aplică în familie, de ce nu şi în stat? Întrucât niciun motiv nu poate fi invocat pentru a-l susţine pe celălalt. Dacă toţi oamenii se nasc liberi, cum se face că toate femeile se nasc sclave, din moment ce ele sunt supuse toanelor schimbătoare, imprevizibile, ilogice, arbitrare ale bărbaţilor care-s condiţiile perfecte ale sclaviei?
12:25 RNG: Acest fel de enumerare e rolul misiunii raţiunii. O mişcare pentru extinderea drepturilor inspiră o alta pentru că logica e aceeaşi, şi odată ce ai ciocănit la uşă,devine tot mai incomod să ignori contradicţia. În anii '60, mişcarea pentru drepturile civile a inspirat mişcările pentru drepturile femeilor, ale copiilor, homosexualilor şi animalelor. Dar cu două secole în urmă, gânditorul iluminist Jeremy Bentham a expus neputinţa practicilor obişnuite cum ar fi cruzimea faţă de animale.
13:02 Jeremy Bentham: Întrebarea nu e dacă animalele gândesc, nici dacă vorbesc, ci dacă suferă?
13:08 RNG: Şi persecutarea homosexualilor.
13:11 JB: Ca orice rău primar, e evident că nu produce durere nimănui. Din contră, aduce plăcere. Ambii parteneri vor. Dacă vreunul nu vrea, actul devine o ofensă, total diferită prin natura efectelor ei, o rană personală, un fel de viol. Ca în cazul oricărui pericol exclusiv de durere, pericolul constă în scopul exemplului. Dar care e scopul acestui exemplu? Să se folosească de alţii pentru a-i implica în aceleaşi practici. Dar practica nu produce nicio durere, nimănui.
13:43 SP: Totuşi, în fiecare caz, a fost nevoie de cel puțin un secol pentru ca argumentele acestor mari gânditori să se infiltreze în întreaga populaţie. Te face să te întrebi de epoca noastră. Există activităţi în care ne implicăm unde logica împotriva lor sunt la vedere pentru toţi. Dar totuşi persistăm în ele?
14:00 RNG: Când stră-strănepoţii se vor uita la noi, vor fi ei la fel de consternaţi de obiceiurile noastre, cum am fost noi de cele ale strămoşilor sclavagişti, anti-eretici,violenţi cu soţiile sau homofobi?
14:13 SP: Sunt sigur că am găsi cu toţii un exemplu.
14:16 RNG: Optez împotriva tratamentului crud al animalelor în fermele industriale.
14:20 SP: Închiderea criminalilor drogaţi nonviolenţi şi tolerarea violului în închisorile ţării.
14:24 RNG: Zgârcenia în donaţiile spre fundaţiile de caritate pentru salvarea vieţiilor în ţările sărace.
14:29 SP: Deţinerea de arme nucleare.
14:31 RNG: Apelul la religie pentru a justifica ce nu poate fi altfel motivat, cum ar fi interzicerea contracepţiei.
14:38 SP: Cum rămâne cu credinţa, în general?
14:40 RNG: Eh, n-am mari speranțe să devină rațională.
14:42 SP: Totuşi, m-am convins că raţiunea este opțiunea mai bună care merită cea mai mare încredere pentru progresul moral al speciei noastre şi care deţine cea mai mare speranţă pentru continuarea progresului moral în viitor.
14:55 RNG: Şi dacă, prieteni, găsiţi un defect al acestui argument, amintiți-vă că veți depinde de raţiune să-l identificați.
15:04 Mulţumesc. SP: Mulţumesc
15:07 (Aplauze)
Despre Rebecca Newberger Goldstein Philosopher and writer: https://www.ted.com/speakers/rebecca_newberger_goldstein ; http://www.rebeccagoldstein.com/
APARAT FIZIOTERAPIE ELECTROSTIMULARE Tens 220V
Cel mai bun raport pret calitate de pe piață!
Aparatul se poate utiliza...
Posted by Katona Nicolae on 8 Ianuarie 2017
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu