Aici poti da o cafea :)”Medicus curat, natura sanat.” Medicul tratează, natura vindecă.
Vreau să schimbăm un pic vechea paradigmă, în care medicul vindecă, medicamentul vindecă, deoarece nu este una... sănătoasă.
Organismul bolnav se vindecă de fapt, dacă i se oferă condițiile necesare, ceea ce privim ca ”tratament”. Dar nu ajunge doar tratamentul, pentru vindecare, căci tratamentul poate însănătoși, nu și vindeca, fiind necesară și înlăturarea cauzei, a condițiilor (factorilor cauzali) care au condus la îmbolnăvire.
Deci, altfel privind, organismul își revine la normal, la starea de sănătate, dacă este eliminată cauza îmbolnăvirii, și este sprijinită prin tratament refacerea sa. Când boala nu este foarte evoluată, este de ajuns eliminarea cauzei, și starea de sănătate este restabilită în mod automat.
Problema principală constă în faptul că oamenii nu conștientizează cauzele, factorii cauzali ai bolilor lor, și tratează simptomele doar, după care recad iar în boală.
Câți psihoterapeuți sunt vindecați, câți au trecut prin experiența de vindecare şi vorbesc din proprie experiență, nu doar din... cărți, manuale, cursuri?
Dar... medici, doctori?
Câți bolnavi îi... tratează pe cei bolnavi, oare?
Trebuie să fii neapărat sănătos tun, sau vindecat, ca să poți trata pe cineva?
Fiecare se vindecă pe el însuşi, sau doar prin altul te poți vindeca, doar dacă ești tratat de altcineva?
Dacă crezi că fiecare se vindecă singur, că se poate trata singur, căci natura sa îl vindecă de fapt, ce ai putea prezenta altora concludent din experiența ta?
Un psihiatru american afirma că dacă nu eşti un pic nebun nu poți fi un psihiatru bun, căci nu poți înțelege ce e cu patologiile astea mentale, şi cu oamenii pe care îi tratezi.
Pe de altă parte, cine se îndreaptă spre domeniul medical, psihoterapie, psihiatrie, şi de ce, de fapt?
Mă uitam zilele trecute la un terapeut care încerca să explice cum funcționează metoda EMDR, şi a recunoscut că nimeni nu ştie de fapt, existând tot felul de ipoteze mai mult sau mai puțin controversate teoretic şi experimental.
”Lucrurile nu le vedem așa cum sunt, ci așa cum suntem.”
Concepţia despre boală privită ca o pedeapsă divină, cât şi cea care vede în boală ceva în mod absolut rău, un duşman, este necesar să se schimbe, să fie transformate, pas cu pas.
Şi asta se poate efectua doar înţelegând natura bolilor, mecanismele lor, rolul lor în viaţa noastră.
Aşa cum teama şi durerea au un rol de semnalizare în scopul realizării unei adaptări mai eficiente, şi apariţia unei boli ar trebui interpretată prin funcţia sa de semnalizare a unui pericol existent în viaţa celui ce se îmbolnăveşte de ceva.
Dacă te doare un dinte asta reprezintă o semnalizare a faptului că dintele are o problemă, că a apărut o carie de exemplu, şi că trebuie să îl tratezi.
Dacă apare o frică de ceva, ea are rolul de a-ţi semnaliza un pericol potenţial.
Durerea şi frica, deci, au rol de semnalizare, avertizare, privind existenţa unei probleme, a unei situaţii care necesită intervenţie din partea noastră, de a ne determina să fim atenţi la ceva şi să facem ceva pentru remedierea problemei.
La fel este şi cu boala, simptomele ne avertizează de faptul că, capacitatea de adaptare a organismului a fost depăşită, şi lucrurile au scăpat de sub control.
Patologia reprezintă ceva scăpat de sub control, ce ajunge să îţi influenţeze negativ calitatea vieţii.
Organismul omenesc are mecanismele sale de apărare, de protecţie, de adaptare, are un sistem imunitar de protecţie, dar stilul de viaţă poate fi neadecvat şi să conducă la o suprasolicitare a organismului, la care acesta nu se mai poate adapta.
Atunci apar simptomele, mesajele de avertizare declanşate de organism, care au rolul de a ne avertiza că este cazul să schimbăm ceva în modul nostru de viaţă, ca să putem reveni la normal, în echilibru funcţional.
Cercetări ştiinţifice recente arată că patologiile pot fi privite ca reacţii desperate ale organismului privind încercarea de a ne determina să nu mai facem ceea ce am făcut şi ne-a condus la acea patologie, încercare de a elimina cauza, sursa. De aceea ești ”pus la pat”, să nu mai faci nimic, decât să faci în continuare ce ai făcut și te-a condus la boală.
Problematica este foarte complexă, desigur, căci reacţiile de adaptare ţin cont de informaţiile primite de la creier, şi, de aceea, blocarea în conflicte conduce la o blocare a mecanismelor de adaptare din corp. Când se realizează deblocarea psiho-afectivă, se deblochează şi mecanismele de adaptare.
Când vorbim de faptul că credinţa stă la baza stării de sănătate şi boală, trebuie înţeles că există credinţe disfuncţionale care conduc la blocaje, în sensul în care raţiunea îţi spune să faci ceva, dar emoţional ceva te împiedecă să faci, şi invers: ai vrea să faci ceva ce simţi că îţi face plăcere (sau să eviți ceva ce îţi provoacă neplăcere), dar raţiunea te împiedecă să o faci, crezând că nu este bine să faci, din diverse puncte de vedere (etic, moral, etc )
Blocajul minte-suflet se reflectă în trup, ca un blocaj somatic, somatizat, care conduce la tulburări, disfuncţii, boală, şi se ajunge la cronicizarea bolii dacă blocajul nu este deblocat.
S-a dovedit experimental faptul că multe boli cronice se pot ameliora şi vindeca prin intervenţia unui psihoterapeut specializat, care poate înţelege şi explica pacientului natura esenţei bolii sale, faptul că boala sa îşi are rădăcinile în mintea şi sufletul său, şi că acolo trebuie lucrat pentru a înlătura cauza, şi că medicamentele lucrează pe simptom.
Natura cancerului s-a dovedit a fi, de asemenea, rezultatul unui conflict nerezolvat ce a condus la un blocaj, iar rezolvarea conflictului poate conduce la remisia bolii. (Vezi NMG)
Desigur, nu vorbesc aici de bolile produse de factori de mediu nocivi, substanţe chimice, radiaţii, alimentaţia incorectă, etc, care pot fi factori favorizatori în diferite boli sau chiar principali cauzali.
Dar, privind la modul general, pacientul trebuie scos din mediul care i-a cauzat boala, trebuie să ţină regim alimentar adecvat, şi să beneficieze atât de atât de ajutor psihoterapeutic specializat cât şi de îngrijirea medicală necesară.
Din timpuri străvechi marii înțelepţi au afirmat că vindecarea unei boli presupune vindecarea trupului, dar şi a sufletului, în acelaşi timp, şi restabilirea echilibrului şi armoniei minte-suflet-corp.
Când mintea trage într-o parte şi sufletul în alta, atunci corpul are de suferit, căci în corp se va somatiza acest conflict.
Am auzit de cineva care voia să facă cancer ca să nu mai meargă la servici, să scape de serviciul său, să stea acasă relaxat, şi a făcut cancer, dar tot a continuat să meargă la servici până a clacat de tot.
Altcineva nu voia să scape de cancer deoarece era înconjurat cu iubire de familie şi partener, şi se simţea iubit aşa cum probabil nu s-a simţit niciodată. Sunt multe cazuri de raţionalizări (credinţe) din acestea disfuncţionale, care îmbolnăvesc oamenii şi îi conduc la moarte.
Şi unii bolnavi chiar mor senini, împăcaţi, deşi pot suferi fizic mult.
Oare poţi vindeca pe cineva care nicicum nu vrea, cu forţa?
Vindeca, cred că nu, eventual doar trata.
Dar... medici, doctori?
Câți bolnavi îi... tratează pe cei bolnavi, oare?
Trebuie să fii neapărat sănătos tun, sau vindecat, ca să poți trata pe cineva?
Fiecare se vindecă pe el însuşi, sau doar prin altul te poți vindeca, doar dacă ești tratat de altcineva?
Dacă crezi că fiecare se vindecă singur, că se poate trata singur, căci natura sa îl vindecă de fapt, ce ai putea prezenta altora concludent din experiența ta?
Un psihiatru american afirma că dacă nu eşti un pic nebun nu poți fi un psihiatru bun, căci nu poți înțelege ce e cu patologiile astea mentale, şi cu oamenii pe care îi tratezi.
Pe de altă parte, cine se îndreaptă spre domeniul medical, psihoterapie, psihiatrie, şi de ce, de fapt?
Caută o... autovindecare, sau altceva?
Ceea ce eu căutam în psihologie nu am găsit în cursurile din facultate, de aceea am fost dezamăgit şi chiar descurajat de către profesori universitari.
Evidence-based, afirmația că trebuie să ne bazăm doar pe ceea ce se poate evidenția, ce a fost evidențiat, este foarte relativă şi limitativă, căci, de exemplu, nici o viziune imaginativă, patologică sau ba, nu se poate evidenția.
E ca și cum percepem și tratăm simptome, căci ele sunt evidente, și dacă scăpăm de ele ne putem considera vindecați. O mare păcăleală, nu-i așa?
Ceea ce "vedem cu ochii minții" rămâne încă o enigmă, nimeni nu ştie cum se produce asta de fapt, şi nici nu poți vedea ce vede altul, altul poate doar relata.
La fel este cu gândurile, ideile care ne trec prin minte. De unde vin și unde merg, nimeni nu știe de fapt, dar se face totul să se scape de cele numite ”disfuncționale”, fiind considerate simptomatice.
Patologia reprezintă ceva scăpat de sub control ce devine disfuncțional, şi mulți terapeuți tratează de fapt ceva ce pur şi simplu nu înțeleg ce este de fapt, empiric, pe baza rezultatelor obținute prin metoda încercare-eroare, selectând metode care au dat rezultatele cele mai bune în timp, testate experimental, oarecum orbeşte. Evidence based, s-au dovedit că funcționează, că dispar simptomele, deci sunt promovate, așa cum sunt.
Evidence-based, afirmația că trebuie să ne bazăm doar pe ceea ce se poate evidenția, ce a fost evidențiat, este foarte relativă şi limitativă, căci, de exemplu, nici o viziune imaginativă, patologică sau ba, nu se poate evidenția.
E ca și cum percepem și tratăm simptome, căci ele sunt evidente, și dacă scăpăm de ele ne putem considera vindecați. O mare păcăleală, nu-i așa?
Ceea ce "vedem cu ochii minții" rămâne încă o enigmă, nimeni nu ştie cum se produce asta de fapt, şi nici nu poți vedea ce vede altul, altul poate doar relata.
La fel este cu gândurile, ideile care ne trec prin minte. De unde vin și unde merg, nimeni nu știe de fapt, dar se face totul să se scape de cele numite ”disfuncționale”, fiind considerate simptomatice.
Patologia reprezintă ceva scăpat de sub control ce devine disfuncțional, şi mulți terapeuți tratează de fapt ceva ce pur şi simplu nu înțeleg ce este de fapt, empiric, pe baza rezultatelor obținute prin metoda încercare-eroare, selectând metode care au dat rezultatele cele mai bune în timp, testate experimental, oarecum orbeşte. Evidence based, s-au dovedit că funcționează, că dispar simptomele, deci sunt promovate, așa cum sunt.
Mă uitam zilele trecute la un terapeut care încerca să explice cum funcționează metoda EMDR, şi a recunoscut că nimeni nu ştie de fapt, existând tot felul de ipoteze mai mult sau mai puțin controversate teoretic şi experimental.
Putem spune că nu ne interesează prea mult de ce şi cum funcționează o metodă terapeutică, dacă ea dă rezultate bune, dar nu există nici o metodă la ora actuală cate să poată oferi garanția 100% a rezultatului scontat - vindecarea, nici la medicamente, desigur, unde mai trebuie precizat că există şi reacții adverse, efecte secundare, crearea de dependențe, şi alte colaterale.
Nimeni nu îți poate garanta 100% ceva în domeniul vindecării, iar procentele reale de vindecare, la fiecare metodă, variază foarte mult, multe situându-se undeva cu puțin deasupra efectului placebo.
Cred că cei ce reuşesc să insufle pacienților încredere, sunt cei mai buni, căci un pacient neîncrezător este mai greu de vindecat, credința în vindecare fiind un atuu important.
Nimeni nu îți poate garanta 100% ceva în domeniul vindecării, iar procentele reale de vindecare, la fiecare metodă, variază foarte mult, multe situându-se undeva cu puțin deasupra efectului placebo.
Cred că cei ce reuşesc să insufle pacienților încredere, sunt cei mai buni, căci un pacient neîncrezător este mai greu de vindecat, credința în vindecare fiind un atuu important.
Da, fiecare interpretează informaţia primită, conform tiparelor lui de interpretare. Iar reacțiile lui vor fi conform interpretărilor sale subiective. La fel și stările emoționale ce vin la pachet cu interpretările, după cum mintea fiecăruia face sens.
Şi, în plus, dacă observatorul influenţează experimentul, aşa cum spun cuanticii mai nou, este de înţeles de ce se validează rezultate experimentale de către cercetătorii care cred că le vor valida, şi se invalidează de către cei ce cred că le vor invalida.
Am citit multe polemici în acest sens, şi discuţii pe tema faptului că rezultatele validate de unii cercetători au fost invalidate de alţii. Este o junglă destul de mare și deasă și în psihologia experimentală.
Interesant privind interpretarea, este că există cercetători care interpretează în mod diferit aceleaşi rezultate experimentale, le atribuie semnificaţii deosebite, cauze deosebite, etc.
Adevărul este că în orice experiment intervin mulţi factori cauzali, şi este foarte dificil să îi ţii sub control şi monitorizare pe toţi, chiar şi să îi identifici pe toţi este ceva ce pare imposibil.
Mă amuză când citesc raţionamente ştiinţifice de felul celui ce a lansat ipoteza existenţei materiei negre (întunecată) (dark matter) ca soluţie la problema evidenţiată de faptul că stelele de la marginea unei galaxii nu se mişcă aşa cum ar trebui faţă de cele aflate aproape de centrul galaxiei, privind viteza lor de rotaţie.
În ştiinţă se lansează o ipoteză, şi apoi se trece la validarea /invalidarea ei în mod experimental.
Dar pur şi simplu multe ipoteze, cum ar cele privind universul, nu se pot verifica experimental, în condiţii de laborator, şi atunci se lucrează cu simulări pe calculator, modele teoretice, şi date culese din observaţii ale telescoapelor, privind "datele de pe teren".
O bună întrebare, chiar amuzantă, ar fi: oamenii care observă universul şi culeg date despre univers prin aparatele lor, pot influenţa ceva, ca observatori, din ceea ce aparatele culeg ca informaţii, sau ba? :)
Altfel spus: se schimbă Universul cu ceva, când îl observăm, sau ba? :)
Care e părerea ta?
Am citit multe polemici în acest sens, şi discuţii pe tema faptului că rezultatele validate de unii cercetători au fost invalidate de alţii. Este o junglă destul de mare și deasă și în psihologia experimentală.
Interesant privind interpretarea, este că există cercetători care interpretează în mod diferit aceleaşi rezultate experimentale, le atribuie semnificaţii deosebite, cauze deosebite, etc.
Adevărul este că în orice experiment intervin mulţi factori cauzali, şi este foarte dificil să îi ţii sub control şi monitorizare pe toţi, chiar şi să îi identifici pe toţi este ceva ce pare imposibil.
Mă amuză când citesc raţionamente ştiinţifice de felul celui ce a lansat ipoteza existenţei materiei negre (întunecată) (dark matter) ca soluţie la problema evidenţiată de faptul că stelele de la marginea unei galaxii nu se mişcă aşa cum ar trebui faţă de cele aflate aproape de centrul galaxiei, privind viteza lor de rotaţie.
În ştiinţă se lansează o ipoteză, şi apoi se trece la validarea /invalidarea ei în mod experimental.
Dar pur şi simplu multe ipoteze, cum ar cele privind universul, nu se pot verifica experimental, în condiţii de laborator, şi atunci se lucrează cu simulări pe calculator, modele teoretice, şi date culese din observaţii ale telescoapelor, privind "datele de pe teren".
O bună întrebare, chiar amuzantă, ar fi: oamenii care observă universul şi culeg date despre univers prin aparatele lor, pot influenţa ceva, ca observatori, din ceea ce aparatele culeg ca informaţii, sau ba? :)
Altfel spus: se schimbă Universul cu ceva, când îl observăm, sau ba? :)
Care e părerea ta?
Şi asta se poate efectua doar înţelegând natura bolilor, mecanismele lor, rolul lor în viaţa noastră.
Aşa cum teama şi durerea au un rol de semnalizare în scopul realizării unei adaptări mai eficiente, şi apariţia unei boli ar trebui interpretată prin funcţia sa de semnalizare a unui pericol existent în viaţa celui ce se îmbolnăveşte de ceva.
Dacă te doare un dinte asta reprezintă o semnalizare a faptului că dintele are o problemă, că a apărut o carie de exemplu, şi că trebuie să îl tratezi.
Dacă apare o frică de ceva, ea are rolul de a-ţi semnaliza un pericol potenţial.
Durerea şi frica, deci, au rol de semnalizare, avertizare, privind existenţa unei probleme, a unei situaţii care necesită intervenţie din partea noastră, de a ne determina să fim atenţi la ceva şi să facem ceva pentru remedierea problemei.
La fel este şi cu boala, simptomele ne avertizează de faptul că, capacitatea de adaptare a organismului a fost depăşită, şi lucrurile au scăpat de sub control.
Patologia reprezintă ceva scăpat de sub control, ce ajunge să îţi influenţeze negativ calitatea vieţii.
Organismul omenesc are mecanismele sale de apărare, de protecţie, de adaptare, are un sistem imunitar de protecţie, dar stilul de viaţă poate fi neadecvat şi să conducă la o suprasolicitare a organismului, la care acesta nu se mai poate adapta.
Atunci apar simptomele, mesajele de avertizare declanşate de organism, care au rolul de a ne avertiza că este cazul să schimbăm ceva în modul nostru de viaţă, ca să putem reveni la normal, în echilibru funcţional.
Cercetări ştiinţifice recente arată că patologiile pot fi privite ca reacţii desperate ale organismului privind încercarea de a ne determina să nu mai facem ceea ce am făcut şi ne-a condus la acea patologie, încercare de a elimina cauza, sursa. De aceea ești ”pus la pat”, să nu mai faci nimic, decât să faci în continuare ce ai făcut și te-a condus la boală.
Problematica este foarte complexă, desigur, căci reacţiile de adaptare ţin cont de informaţiile primite de la creier, şi, de aceea, blocarea în conflicte conduce la o blocare a mecanismelor de adaptare din corp. Când se realizează deblocarea psiho-afectivă, se deblochează şi mecanismele de adaptare.
Când vorbim de faptul că credinţa stă la baza stării de sănătate şi boală, trebuie înţeles că există credinţe disfuncţionale care conduc la blocaje, în sensul în care raţiunea îţi spune să faci ceva, dar emoţional ceva te împiedecă să faci, şi invers: ai vrea să faci ceva ce simţi că îţi face plăcere (sau să eviți ceva ce îţi provoacă neplăcere), dar raţiunea te împiedecă să o faci, crezând că nu este bine să faci, din diverse puncte de vedere (etic, moral, etc )
Blocajul minte-suflet se reflectă în trup, ca un blocaj somatic, somatizat, care conduce la tulburări, disfuncţii, boală, şi se ajunge la cronicizarea bolii dacă blocajul nu este deblocat.
S-a dovedit experimental faptul că multe boli cronice se pot ameliora şi vindeca prin intervenţia unui psihoterapeut specializat, care poate înţelege şi explica pacientului natura esenţei bolii sale, faptul că boala sa îşi are rădăcinile în mintea şi sufletul său, şi că acolo trebuie lucrat pentru a înlătura cauza, şi că medicamentele lucrează pe simptom.
Natura cancerului s-a dovedit a fi, de asemenea, rezultatul unui conflict nerezolvat ce a condus la un blocaj, iar rezolvarea conflictului poate conduce la remisia bolii. (Vezi NMG)
Desigur, nu vorbesc aici de bolile produse de factori de mediu nocivi, substanţe chimice, radiaţii, alimentaţia incorectă, etc, care pot fi factori favorizatori în diferite boli sau chiar principali cauzali.
Dar, privind la modul general, pacientul trebuie scos din mediul care i-a cauzat boala, trebuie să ţină regim alimentar adecvat, şi să beneficieze atât de atât de ajutor psihoterapeutic specializat cât şi de îngrijirea medicală necesară.
Din timpuri străvechi marii înțelepţi au afirmat că vindecarea unei boli presupune vindecarea trupului, dar şi a sufletului, în acelaşi timp, şi restabilirea echilibrului şi armoniei minte-suflet-corp.
Când mintea trage într-o parte şi sufletul în alta, atunci corpul are de suferit, căci în corp se va somatiza acest conflict.
Isus a spus: ”Credința ta te-a vindecat”, noi știm că există efectul placebo, deci există o vindecare prin credință proprie, credința în vindecare acționând ca un mecanism eliberator.
Dar, dacă trecutul nu este vindecat, dacă nu ai iertat ceea ce era de iertat, atunci înseamnă că nu te-ai eliberat, și poți fi însănătoșit dar nu și vindecat, iar boala poate remite ulterior, când te întorci la același scenariu care a cauzat îmbolnăvirea.
Am putea afirma că cel ce se îmbolnăvește de fapt atrage bola prin credinţa sa disfuncţională.Am auzit de cineva care voia să facă cancer ca să nu mai meargă la servici, să scape de serviciul său, să stea acasă relaxat, şi a făcut cancer, dar tot a continuat să meargă la servici până a clacat de tot.
Altcineva nu voia să scape de cancer deoarece era înconjurat cu iubire de familie şi partener, şi se simţea iubit aşa cum probabil nu s-a simţit niciodată. Sunt multe cazuri de raţionalizări (credinţe) din acestea disfuncţionale, care îmbolnăvesc oamenii şi îi conduc la moarte.
Şi unii bolnavi chiar mor senini, împăcaţi, deşi pot suferi fizic mult.
Senin și împăcat este ceva relativ, căci conflictul întreținut nu permite o seninătate și împăcare globală, absolută, ci doar din anumite puncte de vedere, un anumit domeniu al vieții, care pot fi văzute de bolnav ca fiind esențiale, primordiale pentru el și existența sa.
Bolnavul este conștient, într-o oarecare măsură, că are ceva de plătit, de negociat, și lucrul la care nu poate nicicum renunța, pe care vrea să îl ia cu el dincolo de moarte, îl va băga în groapă.
Oare poţi vindeca pe cineva care nicicum nu vrea, cu forţa?
Vindeca, cred că nu, eventual doar trata.
Și dacă ai putea, ar fi bine să o faci, împotriva voinței sale, sau este mai bine să respecți voința celui ce nu vrea să se trateze, și acceptă chiar să moară, netratat, nevindecat?
”Medicina bazată pe dovezi (acr. MBD, în engleză Evidence-based medicine – EBM), este o concepție medicală apărută prin anii 70' ai secolului trecut, care susține că medicina trebuie să se concentreze pe obiectivitate, pe dovezi, pe meta-analiză, pe folosirea metodică, algoritmică, a totalității ramurilor medicinei (epidemiologie, genetică, bio-statistică, informatică medicală, medicină explorativă și de laborator promptă, precisă și de calitate, etc.) considerând raportul cost - eficiență, sub un control de calitate riguros și permanent, medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de specialiști, cu care se găsește în interreacție.
”Medicina bazată pe dovezi (acr. MBD, în engleză Evidence-based medicine – EBM), este o concepție medicală apărută prin anii 70' ai secolului trecut, care susține că medicina trebuie să se concentreze pe obiectivitate, pe dovezi, pe meta-analiză, pe folosirea metodică, algoritmică, a totalității ramurilor medicinei (epidemiologie, genetică, bio-statistică, informatică medicală, medicină explorativă și de laborator promptă, precisă și de calitate, etc.) considerând raportul cost - eficiență, sub un control de calitate riguros și permanent, medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de specialiști, cu care se găsește în interreacție.
Spre deosebire de MBD, medicina „clasică”, deductivă (engleză Opinion-Based Medicine – OBM) este bazată pe bagajul de cunoștințe acumulat din studiile și experiența personlă, pe tradiționala ars medicae (arta medicală), pe intuiția personală a clinicianului.” Mai mult aici la Sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Medicin%C4%83_bazat%C4%83_pe_dovezi
Lecturarea articolului:
Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)
Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc!
Poți sprijini activitatea mea Become a Patron!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Vizitează Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții NOU creat: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc!
Poți sprijini activitatea mea Become a Patron!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36
Viddipop https://pdctrk.com/a/76d4438c
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
