Importanța Atitudinii - Pesimism și Optimism

Atitudinea - semnnificaţii : 
- un fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare,
- poziția față de un eveniment, de un fapt,
- ţinuta / poziția corpului.  

Pesimism - Tendința de a vedea mai ales latura nefavorabilă a lucrurilor; neîncredere în viitor. 
 Viziune asupra vieții dominată de deznădejde, de neîncredere în viitor și în oameni.
  Predispoziție de a vedea totul într-o lumină sumbră, deprimantă. 
 Stare de spirit a omului care privește viața, viitorul și pe semenii săi cu neîncredere.
(Fil.) Atitudine opusă optimismului și care consideră că nu există niciun temei pentru speranță, iar fericirea se află dincolo de sfera experienței.
 Atitudine a omului care privește cu neîncredere viața și pe semenii săi și care consideră că toate situațiile au un deznodământ fatal.
 Atitudine a omului care privește viața și pe semenii săi cu neîncredere, susținînd că existența omenească este condamnată la suferință, că năzuințele spre bine sînt zadarnice și că viața nu merită să fie trăită.
  Concepție filozofică conform căreia în lume predomină răul ca trăsătură inerentă.
 Sentiment de tristețe, de amărăciune și de neliniște; stare sufletească de deprimare. 
 Stare sufletească de deprimare, de neliniște și amărăciune.
 Concepție filozofică, opusă optimismului, potrivit căreia răul, iluzia, suferința predomina în lume și nu pot fi înlăturate, fiindu-i inerente. 
  Trăsătură caracteristică ideologiei claselor pe cale de dispariție, care susține că viața omenească este iremediabil condamnată la suferință și că ea nu merită să fie trăită.
 Concepție filozofică asemănătoare budismului, promovată de filozoful german Arthur Schopenhauer (1788-1860), care neagă existența lui Dumnezeu și susține că la temelia universală stă o voință oarbă, iar în lume precumpănesc răul și suferința, de care omul nu se poate elibera decât prin renunțarea la orice plăcere și ajungerea în nirvana.  
 Pesimismul este reflectat în :
- tradiția orfico-pitagoreică, unde existența pământească era privită ca o perioadă de penitență.
- în învățăturile unor religii orientale, îndeosebi în budism, care susține renunțarea la dorință și retragerea completă din lume,
- într-o măsură, în creștinism, prin accentuarea păcatului căderii și a osândei veșnice predeterminate,
- în doctrinele filozofice din Europa sec. 19, în special la Shopenhauer, care afirma că viața este suferință fără sfârșit, la Nietzsche, dar și în sec. 20, la filozofi care au ca teme centrale moartea, neantul și angoasa (Heidegger, Sartre).

Optimism (d. lat. óptimus, foarte bun) - Atitudine, concepție a unui om care privește încrezător viața, viitorul.
 Concepție filosofică opusă pesimismului, potrivit căreia lumea existentă este cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, în lume binele precumpănește asupra răului.
 Concepție asupra vieții dominată de încredere în viitor și în oameni. 
 Atitudine a omului care privește cu încredere viața și viitorul. 
 Tendință de a vedea latura bună, favorabilă a lucrurilor, de a vedea părțile pozitive ale oamenilor și ale realității.
 "Optimistul nu vede în lumea morală sau fizică decât un element de ordine universal, și afirmă că, considerînd lumea în total, toate-s bune în raport cu totul. 
 Această doctrină, care la prima observare pare în contrazicere cu faptele, se bazează pe ideea înțelepciunii și bunătății lui Dumnezeu, care n-a putut vrea decât binele, și care de multe ori îl face să iasă chiar din rău. 
 Ea a fost apărată strălucit de Leibnitz, după care „toate merg spre mai bine în tot ce e mai bun din lumile posibile".

"Atitudinea este lucrul acela mic care face o diferență mare” – Winston Churchill

 “Nimic nu poate opri un om care are atitudinea corectă să-și atingă scopul. Nimic pe lumea asta nu poate ajuta omul cu atitudinea greșită” – Thomas Jefferson ” 

Unui om i se poate lua totul, în afară de un singur lucru : cea mai importantă dintre libertăţile omeneşti – aceea de a-şi alege atitudinea în orice împrejurări, de a-şi alege singur calea” – Victor Frankl

 “Nu poți controla ceea ce ți se întâmplă, dar poți controla atitudinea ta față de ce ți se întâmplă” – Brian Tracy 

“Abilitatea este ceea ce știi să faci. Motivația este de ce faci ceea ce faci. Atitudinea determină cât de bine o faci” – Raymond Chandler 

“Caracterul este rezultatul a două lucruri : Atitudinea pe care o ai, și modul în care îți petreci timpul.” – Elbert Hubbard

 “Singurul handicap real în viață este o atitudine greșită” – Scot Hamilton

"Optimistul vede șansele, oportunitățile, pesimistul vede greutățile, dificultățile...
Optimistul se motivează singur, pesimistul se demotivează singur.
De aceea optimistul va avea succese, și pesimistul eșecuri...
Dar, nu uita : OPTIMISMUL EXACERBAT, NEJUSTIFICAT, SE NUMEȘTE... PROSTIE...
Insuficiența și excesul sunt dăunătoare..."
Kato :)

Poveste adaptată de Kato : 
două firme diferite de încălțăminte au trimis fiecare câte un prospector într-o țară din lumea a treia. 
Primul, imediat ce a ajuns, a ieșit în oraș să studieze ce tip de încălțăminte foloseau localnicii. 
Dar majoritatea umblau... desculți. 
Profund dezamăgit, a trimis un email la sediu, în care a scris că se întoarce a doua zi înapoi, deoarece nu există piață de desfacere în acea țară în care majoritatea oamenilor umblă desculți.
Celălalt prospector, văzând mulțimea de oameni desculți umblând pe străzi, s-a entuziasmat rapid, și a trimis un email la sediu în care a explicat că a dat de o... piață virgină, și că rămâne mai mult decât a preconizat, pentru a studia această mare... oportunitate de a încălța o țară întreagă... 
:)

CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

Bruno Groening - unul dintre cei mai mari vindecători spirituali ai omenirii

La toate nivelurile s-a discutat în mod agitat şi controvers despre cazul Bruno Groening. Preoţi, medici, jurnalişti, jurişti, politicieni şi psihologi discutau despre el, iar vindecările lui minunate erau pentru unii cadouri milostive ale unei puteri supreme, pentru alţii şarlatanerie. Realitatea vindecărilor a fost adeverită de consultaţiile medicale efectuate. Ştirile despre vindecările lui magice s-au răspândit în toată lumea, și din toate ţările veneau bolnavi, scrisori de rugăminţi şi oferte. Zeci de mii de oameni suferinzi s-au perindat spre locurile lui de activitate. Părea începutul unei revoluţii în medicină.

DESPRE IERTARE, SĂNĂTATE ŞI BOALĂ Răspunsuri la întrebări, oferite de Kato

Fragmente din răspunsuri personale la întrebările altora : -Totul se plăteşte. Legea compensaţiei acţionează, implacabil. -Dacă totul se plăteşte, iertarea nu mai are nicio valoare ? -Iertarea are întotdeauna o valoare, în orice situaţie de viaţă. Legea Naturală a Compensaţiei nu exclude valoarea iertării. Efectele iertării se supun şi ele Legii Compensării, căci există o "plată compensatorie" pentru manifestarea iertării, inevitabilă, datorită acţiunii legilor naturale ale creaţiei.

Căutarea perfecțiunii - femeia perfectă, bărbatul perfect

CĂUTAREA PERFECȚIUNII - FEMEIA PERFECTĂ, BĂRBATUL PERFECT
Există multe povești și anecdote legate de această temă. 
Mulți masculi visează la femeia perfectă, și multe femele la masculul perfect. 
Am să vă spun vreo două, acum :
Prima este inspirată din spiritualitate, din Legea Atracției, care definește modul în care fiecare om atrage în viața sa lucrurile la care se gândește cel mai mult, mai des, mai profund, și care îi trezesc trăiri emoționale. 
Am citit despre multe metode și tehnici de a atrage ceea ce vrei și a respinge / evita ceea ce nu vrei să experimentezi în viața ta actuală.
O poveste care mi-a dat mult de gândit în perioada inițierii mele, era legată de Feng-Shui, de modul în care energiile ne influențează viața. 
Aceste energii sunt legate de punctele cardinale, căci au o componentă telurică majoră.
Era vorba despre o femeie care a contactat un maestru feng-shui, pentru a-și găsi bărbatul visurilor ei. 
Era singură de mult timp, și nu se profila nimic la orizontul căutărillor ei. 
Maestrul i-a explicat în ce parte a casei ei trebuie aduse anumite modificări și cum, pentru a activa energia relațiilor, a comunicării, a căsniciei, și i-a dat un ritual pe care trebuia să-l urmeze zilnic, când ieșea din casă, înspre o anumită direcție privind punctele cardinale.
Femeia a urmat întocmai indicațiile și, după aproximativ două luni a cunoscut un bărbat care corespundea visurilor ei, și care, culmea, s-a și îndrăgostit de ea la prima vedere. 
Femeia era în culmea fericirii, și nu a mai contactat maestrul o perioadă de câteva luni. 
Însă, după această perioadă s-a prezentat la el, cu o nouă rugăminte, ciudată : i-a cerut un ritual prin care să scape de acel bărbat, în așa fel încât el să nu sufere deloc din cauza despărțirii !  
Maestrul a rămas înmărmurit, neînțelegând care era problema.
 Problema era următoarea : femeia ceruse în mintea ei să se îndrăgostească de ea bărbatul PERFECT, iar acum ea nu mai putea suporta diferența existentă între ei, căci observa mereu cum toată lumea se mira cum de acel bărbat minunat s-a îndrăgostit de o femeie atât de comună, de imperfectă, ca ea. 
Diferențele existente între ei o făceau să se simtă prost, inconfortabil, chiar penibil. 
Lumea vedea că nu se potriveau, și comenta că lui i-ar trebui o femeie mai deșteaptă, mai frumoasă, mai tânără, mai... 
Nu se poate trăi într-o astfel de relație. 
Deși era iubită de el, și nu avea nimic să-i reproșeze, nu mai putea suporta să trăiască lângă el.
Maestrul a înțeles greșeala pe care o făcuse femeia, a început să râdă, și i-a explicat în două cuvinte unde a greșit : trebuia să se gândească la bărbatul PERFECT PENTRU EA, nu la bărbatul perfect ca etalon al perfecțiunii omenești. 
I-a dat ritualul de "dezactivare" și a încurajat-o ca, ulterior, să cheme în viața ei acel bărbat perfect pentru ea.
În scurt timp, bărbatul perfect s-a îndrăgostit de o altă femeie, o femeie cu care se potrivea foarte bine, o femeie perfectă, și a uitat complet de fosta lui parteneră. 
Nu a suferit deloc din cauza despărțirii, pe care credea că el o și provocase. 
Femeia imperfectă a fost uluită, și un pic dezamăgită de faptul că el a putut șterge relația lor atât de simplu, de ușor, de brusc. 
Însă și-a revenit, începând noul ritual, pentru a întâlni bărbatul perfect pentru ea, pe care nici nu știa cum să și-l imagineze. 
În scurt timp însă, l-a întâlnit : un bărbat nu foarte frumos, nu foarte deștept, nu foarte bogat, nu foarte tandru, de care s-a îndrăgostit imediat, deoarece se potriveau și se înțelegeau de minune. 
Se simțeau minunat unul în compania celuilalt, ca două jumătăți ale aceluiași întreg. 
Formau un cuplu echilibrat, armonios. 
S-au căsătorit și au rămas împreună...

Morala : Este destul de simplă, nu ? 
Pentru unii. Pentru alții, nu... 
Cazul este real, este prezentat de maestrul feng-shui în cartea scrisă de el, o carte care am citit-o de mult timp. 
A fost o poveste care pot să spun că m-a marcat, m-a tulburat, din mai multe puncte de vedere.
Principalul aspect cred că ar fi cel legat de ideea de destin, soartă, fatalitate și liber arbitru. 
Femeia, aplicând în practică învățătura maestrului, a reușit să schimbe soarta a doi bărbați, plus soarta ei ! Dacă nu ar fi întâlnit acel maestru, sau nu i-ar fi aplicat în practică învățătura, soarta ei ar fi fost alta. Face parte maestrul din ceea ce putem numi destin programat, implacabil, sau experiența cu maestrul a fost neprogramată, la voia liberului arbitru ? 
Greu de spus... 
Dar, oricum ar fi, femeia a atras atât de puternic pe cei doi bărbați în viața ei, încât nici unul nu a putut rezista acelei... atracții. 
Este greu de explicat cum anume s-a putut îndrăgosti bărbatul perfect de femeia imperfectă. 
L-a atras, l-a atras, bun, pare mai simplu de înțeles, dar cum de s-a îndrăgostit de ea la prima vedere, și cum de această "magie" a ținut, fără să slăbească deloc, câteva luni ? 
Putea ține, probabil, o viață, dacă femeia, mânată de mândria și orgoliul ei, nu ar fi renunțat la acea relație.
M-a uimit, de fapt, cum poate fi un om MANIPULAT atât de ușor ! 
Sau... relativ ușor, căci trebuie să recunosc faptul că femeia a avut o dorință fermă, clară, și o voință pe măsură, privind viața ei, viitorul ei. 
Femeia a efectuat transformările indicate în casă, și ritualul zilnic, zi după zi, fără șovăire, până a obținut ceea ce a vrut. 
Câți oameni sunt în stare de asta ? 
Majoritatea oamenilor vor lua în derâdere și glumă această poveste, considerând-o pură ficțiune, bună de adormit copiii și femeile visătoare.
Morala pe care vreau s-o scot în evidență : ai grijă ce-ți dorești, căci ceea ce-ți dorești cu fermitate și trăire emoțională, zilnic, ți se va împlini, dar este posibil ca această dorință împlinită să-ți aducă neplăcere și suferință, în loc de bucuria la care te-ai așteptat atât de mult. 
Dorește-ți, deci, să obții ceea ce este POTRIVIT PENTRU TINE, mereu, nu ceea ce au alții, ceea ce este potrivit altora. 
Nu visa la bunurile altora, la situația altora, la modul de viață al altora, sau la o perfecțiune care nu poate să te bucure nicicum...

A doua poveste este asemănătoare, dintr-o anumită perspectivă, dar diferită, din alte perspective. 
Este o poveste inspirată din realitate, din experiența mea de viață, dar care se regăsește în viețile foarte multor oameni, sub diferite forme :
În tinerețe am fost un băiat frumos, brunet cu ochi albaștri, sportiv, deștept, spiritual, cu mult simț al umorului, dar nu am avut părinți bogați, și nici nu am fost foarte sociabil. 
Am fost o fire mai retrasă, mai meditativă, nu genul de "one-man-show", care animă atmosfera de grup la întruniri și petreceri. 
Nu am avut niciodată mare tupeu privind femelele, și nu am considerat niciodată cuceririle și sexul a fi nr.1 pe lista mea de priorități. 
Este drept că, fiind în permanență curtat, m-am complăcut în această stare dulce, și nu mi-am dezvoltat deloc instinctul de... vânător, ceea ce probabil s-a transformat într-un...handicap. 
Cu cât eram curtat de mai multe femei de-odată, cu atât mă simțeam mai stresat, deoarece nu am știut să gestionez, din păcate, o astfel de situație, relaxat, în favoarea mea. 
Nu am avut nici un mentor adevărat la care să apelez, nu avea nimeni experiență bogată privind această situație. 
Sfaturile prietenilor erau de multe ori contradictorii. Mulți își doreau să fie în pielea mea, imaginându-și că s-ar fi descurcat foarte bine. :)
Au început să îmi placă fetele deștepte, cu care aveam ce discuta, cu experiență de viață privind relațiile și cu simțul umorului, deoarece ele nu se implicau atât de puternic emoțional, sau reușeau să ascundă mai bine asta. 
Mă simțeam astfel mai liber și mai degajat în prezența lor, căci nu aveau inhibiții, nu criticau, nu le păsa ce cred eu sau alții despre ele, și nu erau artificiale, din această cauză, nu încercau să pară altceva decât erau. În compania fetelor care se simțeau libere, mă simțeam și eu liber. 
În compania fetelor care-și doreau un partener, simțeam că atentau la libertatea mea, încercând să mă facă dependent de ele, să mă lege de ele. 
Mi-a plăcut compania "fetelor  ușoare", deorece ele priveau viața și oamenii mult mai relaxat, mai detașat. Întotdeauna m-am ferit să mă implic sentimental, deoarece am vrut să rămân mereu liber. 
Și nu numai de aceea. 
Mă agasa faptul că, dacă aprofundam o relație cu o fată, ea începea să sufere inevitabil după un timp, deoarece nu îi acordam exclusivitate, fidelitate, unicitate, etc. 
Fetele sunt foarte posesive. 
Cu asta nu m-am putut împăca. 
Nu-mi plac lanțurile legate de gât, și nici să-mi facă altcineva program...
Ieșeam cu cine voiam, când voiam, unde voiam, și era ok. 
Nu invitam o prietenă melancolică la un chef unde știam că ne vom rupe-n figuri, căci nu voiam să mă tragă nimeni de mânecă dacă voiam să mă prostesc sau să mă pilesc. 
Când voiam să mă distrez, să râd și să mă prostesc, știam că am nevoie de o parteneră adecvată, sau mai bine singur decât cu una inadecvată, care să încerce să mă inhibe cu ceva. 
Când voiam să mă duc la un film de dragoste, mă duceam cu o fată mai romantică și visătoare.
Nu prea agream fetele cuminți, căci nu mă puteau înțelege, și nici nu puteau accepta libertatea mea de a ieși când vreau cu cine vreau. 
Am avut destule experiențe neplăcute, și doream să evit repetarea lor. 
În plus, îmi plăcea mult să ies cu băieții, să râdem, să glumim, să bem, să facem sport. 
Poate tocmai din cauză că nu erau așa de... posesivi. :)
Nu am fost un afemeiat. 
Dar mi-au plăcut femeile, în special cele dezinhibate, cu mult simț al umorului. 
Toate femeile-mi sunt dragi, dar știu că nu cu orice femeie aș putea conviețui...
De ce am povestit asta ? 
Pentru a înțelege unde, cum și de ce am greșit. 
Asta este important, pentru tine, nu cine am fost și ce am făcut eu. 
Nu mă laud, nu mă plâng, ci doar am prezentat unele aspecte, pentru a putea înțelege tu despre ce este vorba în această poveste.
Continui : după terminarea liceului, mi s-a înfipt o idee în minte ca un cui bine bătut, pe care nu-l mai poți scoate nici cu cleștele, că nu mai ai de ce apuca - nevasta mea trebuie să fie o femeie cuminte, "de casă", și chiar virgină, dacă se poate. :) 
Cred că această idee am preluat-o de fapt de la fratele meu mai mare. 
Am fost cândva un tânăr ușor influențabil. :) 
Vedeam căsătoria ca fiind ceva serios, foarte serios, mult prea serios... 
Aveam impresia că trebuie "să mă așez la casa mea", să devin un soț serios, părinte serios, responsabil. 
Nimic plăcut, nimic amuzant în acest tipar de gândire limitativ, prost întocmit. 
Cred că, ca toate ideile proaste de acest gen, și aceasta a luat naștere din teamă și frică, din teama de a nu fi înșelat de o femeie care s-a obișnuit să nu aibă un partener stabil, o relație de durată. 
Credeam că o astfel de femeie nu poate fi fidelă unui singur bărbat, și că, cu cât o femeie a avut mai mulți parteneri, cu atât mai probabil îmi va fi infidelă. 
Acest raționament are logica sa, îmi părea corect, valabil. 
Nu am vrut o nevastă perfectă, dar credeam că o astfel de femeie ar fi perfectă pentru mine. 
Și așa m-am căsătorit, cu o femeie cuminte, de casă, gospodină, și... virgină. Iupiiiiii.... :)
Visul meu s-a împlinit ! 
Am obținut ce mi-am dorit. 
Nu a mai contat nimic. 
Nu contau comentariile celor din jur, care încercau să evidențieze nepotrivirile, inadvertențele. 
Eu eram conștient de ele, dar eram CONVINS că viața urmează acest tipar : diferențele se atenuează cu timpul, căci oamenii au o mare capacitate de adaptare, și mereu cel lipsit de experiență va învăța în mod firesc de la cel cu experiență, cel mai puțin inteligent de la cel mai inteligent, și astfel ei vor ajunge să se asemene tot mai mult, și să se deosebească tot mai puțin. 
Eram convins că eu pot să-mi influențez astfel soția, să o modelez după tiparul meu. 
Dar, cine s-a gândit că și ea poate, era convinsă că va putea să mă modeleze după tiparul ei ? :( 
Mare greșeală... 
Mare eroare să crezi, să speri că poți schimba pe cel de lângă tine, așa cum vrei tu... 
Nu a fost nimeni lângă mine care să îmi poată explica logic, rațional, unde greșesc, de ce și cum. 
Visul meu, izvorât din convingerea mea eronată, din teama mea, s-a împlinit, și am fost fericit. 
O perioadă...
Mi-am iubit soția, și o iubesc și acum, la mult timp după divorț. 
Dar asta nu înseamnă că aș fi dispus să trăim iar împreună, deși nu eu am intentat divorțul. 
Eu am înțeles însă că este necesar, că nu ne potrivim, și că nu vom reuși niciodată să ne schimbăm într-atât încât să ajungem să ne asemănăm într-o măsură care ne-ar permite să ne adunăm și să rămânem adunați în mod natural. 
Fiecare am proiectat o anumită imagine a dorințelor personale asupra celuilalt, ca un tipar pe care am crezut că ne vom putea încadra reciproc. 
Fiecare am vrut, chiar de la început cred, să ne transformăm unul pe celălalt, să ne modelăm, inconștienți de inutilitate acestui demers, căci nimeni nu poate schimba pe nimeni, în sensul dorit de el.
Morala : NU TOT CEEA CE ÎȚI DOREȘTI, CREZÂND CĂ AI NEVOIE ȘI ȚI SE POTRIVEȘTE, AI NEVOIE ȘI ȚI SE POTRIVEȘTE CU ADEVĂRAT.

Nu cred că este rău sau greșit să îți dorești ceva, căci din împlinirea dorințelor tale ai mereu ceva nou de învățat. 
Este însă cu adevărat foarte dificil să conștientizezi ce s-ar mula cel mai bine pe nevoile tale, forma și conținutul pe care trebuie să-l aibă soluțiile problemelor tale de viață. 
Căci împlinirea oricărei nevoi este asemănătoare cu rezolvarea unei probleme în care tu trebuie să găsești prin calcule mentale soluția adecvată.
Bineînțeles că totul pleacă de la identificarea corectă a problemei tale, a nevoii tale personale, căci dacă enunțul problemei nu îți este clar, nu poți găsi soluția bună, neînțelegând ce anume trebuie să cauți.
Cine poate ști bine ce fel de partener de viață are nevoie, cum ar trebui să fie acel partener ? 
Doar cine își analizează foarte bine nevoile sale reale, doar cine se cunoaște foarte bine pe el însuși, și este și foarte sincer cu el însuși. 
Când începi să te păcălești pe tine însuți, ești pierdut, căci este ca și cum te-ai trăda, înșela. 
Și asta se plătește. Cu suferință...
Am vrut o soție altfel decât mine, de la început, și asta trebuia să-mi dea de gândit. 
Cine nu se aseamănă nu se adună, și dacă se adună, în mod artificial, forțat, se vor despărți, în mod natural, cu atât mai sigur cu cât diferenţele (neasemănările) sunt mai mari. 
Am luat o decizie motivată de teamă, și nu mi-am dat seama atunci că ea s-a bazat pe teamă, pe teama de a nu pierde. 
De ce ți-e frică nu poți scăpa. 
Amintește-ți : atragi inevitabil lucrurile la care te gândești în mod repetat, și care îți trezesc trăiri emoționale. 
Frica este o trăire emoțională, și teama de a pierde pe cel de lângă, poate deveni obsesivă.
Aceasta este doar o poveste, dar pentru unii dintre cititori este mult mai mult de atât, este o învățătură importantă, din care vor asimila ceva util lor. 
Cine nu poate asimila acum, poate va asimila mai târziu, bucățică cu bucățică, așa cum am făcut și eu. 
Multora le va fi greu să înghită totul, dintr-o dată. 
Și mie mi-a fost. 
Când meditez la poveștile citite de mine în urmă cu mulți ani, realizez că, oricât de bine au  fost ele întocmite, nu am fost capabil să asimilez învățătura lor, complet, atunci când le-am citit. 
Este ca și procesul digestiei : ceea ce ai înghițit acum se va asimila în organismul tău doar după ce alimentele ingerate vor parcurge un lanț întreg de procese metabolice. 
Și asta necesită o anumită perioadă de timp.

Cineva m-a întrebat, după ce a citit rândurile de mai sus, dacă Feng-Shui-ul face minuni.
Da, Feng-Shui face "minuni". 
Căci acest sistem operează cu energiile subtile ale naturii, energiile elementare. 
Există un ciclu constructiv al elementelor - al creației, și unul distructiv - al disoluției, dezmembrării, distrugerii. 
Este vorba de energii, de modul de interacțiune și combinare al energiilor din plan terestru.
Ce este, din această perspectivă, un ritual : o metodă prin care folosești energiile  în mod constructiv, conștient, într-un anumit scop precis, în favoarea ta, spre beneficiul tău. 
Poți folosi ritualul pentru vindecare somato-psihică, vindecarea relațiilor, obținerea prosperității, a echilibrului și armoniei, etc. 
Energiile pot fi folosite în orice scopuri, deci există ritualuri pentru orice vrei să obții.
Discutabil, da, dacă încerci să clasifici aceste operații drept ceva normal sau anormal, benefic sau malefic, bun sau rău, util sau inutil, etc. 
Dacă luăm de exemplu prima clasificare duală : bun - rău, putem afirma că nu are ce să fie rău în executarea unui ritual privind bunăstarea și prosperitatea ta, cât timp nimeni și nimic nu este afectat în mod negativ. Rău ar putea fi, însă, să aplici un ritual în necunoștință de cauză, în mod inconștient, "după ureche", fiind mai mult curios să vezi ce rezultate obții. 
Dacă nu ești specialist în asta, poți face, într-adevăr, mult rău altora, și chiar ție însuți, fără să-ți dai seama, căci procesele energetice subtile nu sunt perceptibile simțurilor, în desfășurarea lor.
Folosirea Feng-shui nu reprezintă o forțare a cursului evenimentelor, ci O SCHIMBARE A CURSULUI EVENIMENTELOR,  O DIRECȚIONARE A LOR, ÎN MOD CONȘTIENT, ÎN DIRECȚIA ÎN CARE TU VREI. 
Însă fără sprijinul unui specialist în domeniu, vei ca un copil care se joacă cu apă, cu pământ, cu metale, cu foc.
Poate fi chiar periculos.
Există, însă, și anumite principii simple, ușor de înțeles și aplicat în viața de zi cu zi.
Nu știu în ce măsură exactă Feng-shui-ul îți poate schimba viața. 
Nu știu dacă este posibil să (re)aduci iubirea în sufletul cuiva, aplicând metode și tehnici Fenng-Shui. Nu sunt un expert. Știu doar că funcționează, așa cum funcționează aragazul, când dau drumul la gaz și aprind focul.
Dacă vrei să te convingi de "puterea magică" a Feng-Shui-ului, să nu crezi că eu te pot convinge. 
Doar tu te poți convinge, studiind Feng-shui-ul, analizând, experimentând, practicând. 
Există multe cărţi Feng-shui pe piață. 
Eu cred că am citit mai mult de zece, plus câteva grămezi de articole de pe internet. 
O recomandare : în Feng-Shui există mai multe școli, dar eu îți recomand să studiezi și să experimentezi Școala Busolei, căci din cercetările și experimentele mele, s-a dovedit singura valabilă. 
Faptul că există mai multe școli, care se contrazic și se bat cap în cap, cred că este ceva intenționat, pentru dezinformarea și confuzarea curioșilor. 
Cine dorește sprijin, mă poate contacta. 
Dar numai după ce citește măcar un manual.
Morala : NU DOAR CEEA CE GÂNDEȘTI TU ȘI CEI DIN JURUL TĂU ÎȚI INFLUENȚEAZĂ VIAȚA, CI, PUR ȘI SIMPLU, FIECARE ELEMENT AL MEDIULUI ÎN CARE TRĂIEȘTI.                    ÎN SPECIAL MEDIUL ÎN CARE STAI CEL MAI MULT - CASA, LOCUL DE MUNCĂ, TE INFLUENȚEAZĂ CEL MAI MULT.
TE INFLUENȚEAZĂ LA TOATE NIVELURILE - CORP, MINTE, SUFLET. 
ÎȚI INFLUENȚEAZĂ SĂNĂTATEA, BUNĂSTAREA, PROSPERITATEA, RELAȚIILE SOCIALE, STAREA AFECTIVĂ, CĂSNICIA, FAIMA, CARIERA, COPIII,... TOTUL.
Dacă admiți valabilitatea sloganurilor de genul "totul este energie", implicit trebuie să admiți și raționamentele de genul : " dacă totul este energie, atunci și mintea mea este energie, și corpul meu este energie, și sufletul meu este energie, și orice energie (lucru) care se află în apropierea mea are capacitatea de a influența energiile ființei mele."
Cam ăsta ar fi și raționamentul de bază în Feng-shui. În plus, chinezii au studiat MATRICEA ENERGETICĂ A PĂMÂNTULUI, ȘI AU DESCOPERIT CĂ EXISTĂ FLUXURI ENERGETICE CONSTANTE, CARE ACȚIONEAZĂ LA SUPRAFAȚA TERREI, PE ANUMITE DIRECȚII ȘI  SENSURI, CARE NE INFLUENȚEAZĂ ÎN PERMANENȚĂ VIAȚA.
ÎN PLUS, FIECARE FORMĂ, CULOARE, SUNET, SUBSTANȚĂ, ALIMENT, ARE UN CORESPONDENT ENERGETIC. 
DECI INTERACȚIUNEA OMULUI CU ORICE ELEMENT STRĂIN DE CORPUL SĂU, CHIAR ȘI DOAR PROXIMITATEA SPAȚIALĂ, INFLUENȚEAZĂ DIAGRAMA ENERGETICĂ PERSONALĂ.
Ai auzit de meloterapie ? 
Dar de cromoterapie ? 
Dar de undele de formă emanate de diferitele forme geometrice, precum este efectul de piramidă ? Cercetările privind undele de formă nu prea au fost date publicității, dar nu de mult timp un savant a reușit să demonstreze matematic că forma este funcție de frecvență ! 
Ce înseamnă asta ? 
Că FORMELE OBIECTELOR DE CARE EȘTI ÎNCONJURAT SUNT GENERATOARE DE CÂMPURI CU FRECVENȚE SPECIFICE ACELOR FORME, ȘI ÎȚI INFLUENȚEAZĂ VIAȚA. 
DE EXEMPLU, FORMA CAMEREI ÎN CARE DORMI, DIMENSIUNILE EI EXACTE, TE INFLUENȚEAZĂ ENERGETIC,  8 ORE PE ZI, CÂT DORMI, FĂRĂ  SĂ ÎȚI DAI SEAMA. EFECTUL CAMEREI ESTE ASEMĂNĂTOR EFECTULUI DE PIRAMIDĂ, DAR ESTE NECUNOSCUT DE CĂTRE TINE.

Unii oameni nu se gândesc deloc la ceea ce s-au gândit înainte de a li se întâmpla ceva, și de aceea nu conștientizează legătura existentă între ceea ce au gândit și ceea ce li s-a întâmplat ulterior. 
Ei cred în haos, în întâmplări întâmplătoare care se întâmplă la voia... întâmplării. 
Adică în ceva lipsit de logică. 
Cum ar putea atunci înțelege logica determinismului cauzal privind ceea ce li se întâmplă, cât timp ei cred că nu există nici o... logică ?






CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. Accesează acest link pt oferta completă de magazine unde găseşti tot ce vrei : https://www.facebook.com/notes/806471976063412/ Mulţumesc !

Sexul în lumina Ştiinţei Spirituale (după Rudolf Steiner)

Ştiinţa spirituală porneşte de la concepţia fundamentală că în dosul tuturor lucrurilor şi fenomenelor vizibil-senzoriale se află ceva de natură sufletesc-spirituală. Astfel, noi trebuie să ne întrebăm: Ce fel de realitate spirituală se află în dosul celor două sexe ? Nu ar trebui să privim doar exteriorul, ci întreaga fiinţă.

Percepe altfel realitatea - mic experiment

Exercițiu practic perceptiv

Dacă ești curios să vezi cum poate fi percepută realitatea, altfel decât ai perceput-o până acum, efectuează exercițiul de mai jos.
Exercițiul necesită însă o introducere teoretică, pentru înțelegerea rolului și scopului său și cum se integrează el funcțional într-o anumită viziune asupra realității.

Am studiat afirmațiile mai multor persoane clarvăzătoare care au afirmat în moduri diferite aceeași idee: " Nu există nimic acolo, afară. Nu există de fapt nici un "afară"."
Ar rezulta, deci, că nu există nici un "înăuntru", de fapt, nu există o dualitate reală interior-exterior, dar avem percepția simțurilor corporale că ar exista.
Există doar interpretarea noastră, privind ceea ce percepem, că ar exista o dualitate de tip înafara și înăuntrul nostru.

Cum este posibil așa ceva ? 

Ne înșelăm toți, și doar câțiva nu ? 

Este dificil de spus dacă este cu adevărat o înșelare, sau înșelăciune, înșelătorie, până nu înțelegem ceea ce unii numesc "adevărata natură a realității".
Pentru început, este bine să acceptăm ideea că este posibil ca, printr-o "translație" a punctului de vedere obișnuit, să putem percepe realitatea... altfel.
Cum? Păi, unele persoane care au fost în moarte clinică, de exemplu, au afirmat că au reușit să înțeleagă anumite lucruri care, deși erau evidente, nu le-au putut înțelege decât în acea stare specială de conștiință, acea detașare de corporalitate, de simțurile corporale care intermediază de fapt percepția realității.

Deci am putea spune că simțurile corporale ne conferă percepția realității, în mod condiționat, căci ele constituie interfața prin care toate informațiile din mediu sunt filtrate, procesate, iar în final se creează o imagine reprezentativă mentală a realității, care reconstituie cumva realitatea în mintea noastră.

Nu percepem realitatea așa cum este ea, ci așa cum ne arată creierul că ar fi realitatea, pe baza informațiilor culese de celulele senzoriale, care au domenii restrânse în care pot recepționa informațiile, energia.

Puțini oameni conștientizează faptul că simțurile noastre senzoriale sunt astfel create încât să perceapă variații, fluctuații energetice, schimbarea, transformarea, fiind axate în principal pe ceea ce se schimbă în mediu, în scopul de a putea reacționa și a ne putea adapta rapid la orice schimbare din mediu.

În condiții de repaus corporal, în inactivitate, în care în organism și în mediu nu sunt schimbări, fluctuații, cădem în reverie, într-o ușoară transă, iar mintea tinde să se focuseze pe altceva decât pe percepția mediului extern.

Un exercițiu util în acest sens, ar fi să observi atent, în această stare, unde îți zboară mintea, pe ce tinde să se focuseze ea, când stai complet inactiv și nu ai nici o sursă de distragere a atenției tale, nici muzică, nici televizor, și nu te miști deloc.

Vei observa cât de rapid ”evadezi” din realitate, mental, în lipsa stimulării senzoriale. 

Asta te ajută, ca prim pas, să conștientizezi faptul că toți suntem ”prinși” în această realitate, senzorial, suntem conectați, cuplați, acaparați, prin simțurile corporale.

Iar detașarea senzorială, de simțuri, de corporalitate, ne transpune rapid într-o stare modificată de conștiință, un fel de ieșire din realitate. 
Cu cât este mai mare detașarea, cu atât starea de conștiință este mai ”alterată”, mai modificată, mai deosebită. 
Putem numi această stare ”transă”, transa având diferite niveluri, adâncimi, profunzimi. 

Reveria, visarea cu ochii deschiși, somnul, transa hipnotică indusă, sunt exemplu elocvente. 

Din timpuri străvechi, oamenii au sesizat faptul că percepția realității este influențată de această detașare senzorială, și așa s-au creat tot felul de sisteme, metode, tehnici de meditație, prin care a fost observată, sondată și studiată starea de transă, și modificările perceptive conferite de ea.

Oamenii au observat că imaginile interioare pot fi percepute mult mai bine în această stare de detașare, cu ochii închiși, și că în transa indusă conștient avem acces la un univers interior, universul mental. 

Iar dacă asociem acest fapt cu afirmațiile de genul: ”Totul este Spirit, Universul este Mental”, atunci ar rezulta că de fapt în transă putem accesa substratul mental pe care se bazează realitatea, universul fizic, perceput a fi material, obiectiv, prin... simțurile noastre corporale. 

Intrând mai în esență, percepem universul a fi fizic doar prin intermediul simțurilor corporale, deoarece corpul are aceeași natură cu universul material, au același substrat energo-informațional, inforenergetic. 
Trupul tău și universul perceput a fi real sunt la fel, constituiți din aceeași esență materială, atomi, substanțe chimice, același grad de condensare energetică, ca să zicem așa.

Dar prin simțurile corporale nu poți percepe tot ceea ce există în Univers, ci doar ceea ce simțurile pot detecta, game foarte restrânse de energie, de informație. 
O altă parte detectăm cu ajutorul tehnologiei, a aparatelor create în acest scop, dar și ele își au limitele lor, desigur. 

Atât corpul material cât și aparatele materiale, nu pot detecta ceva ce se situează în afara materialității.

Iar dacă acceptăm faptul că totul e Spirit și Universul este Mental, o creație mentală (Dumnezeu a creat lumea prin cuvânt), atunci ne putem gândi că tot ce studiem, de fapt, se îndreaptă spre descoperirea a ceea ce este Spiritul și Mentalul, de fapt.

Și, în acest caz, putem considera că Mentalul și Universul pot fi studiate și prin accesarea mentală a Mentalului, iar în acest caz, în care ne situăm în Mental, Universul nu mai este perceput a fi exterior, căci și corpul face pparte din Univers, și putem accesa Universul prin intermediul... corporalității însăși, ca și cum am ”pătrunde” mental în ea.

Deci, Universul nu este afară, ci peste tot, corpul făcând parte integrantă din el, doar simțurile senzoriale ne conferă iluzia perceptivă că avem o interioritate și o exterioritate, ființa spirituală primind aceste informații mediate prin această interfață, care este oarecum asemănătoare cu o interfață de joc, om-mașină, ce îți poate crea iluzia că operezi într-o realitate virtuală, că ești prins în ea, prin intermediul unui... avatar corporal, care îți conferă o individualitate, personalitate, Eu, un rol, un scop, etc.

Corpul tău este similar unui avatar corporal preluat într-un joc de realitate virtuală, și poți juca Jocul Vieții doar dacă operezi prin intermediul acestui avatar, prin informațiile provenite prin el. El pare a fi interfața cu mediul, tu poți opera ceva în mediu doar controlând avatarul tău.

Adevărata interfață de joc, hardware și software, noi nu o putem conștientiza, dar ea este descrisă de subiecții aduși în hipnoză regresivă de Michael Newton, ei descriind-o ca o supertehnologie, mai mult sau mai puțin simbolic.

Cu alte cuvinte, noi fiecare suntem ca actorii care au preluat un rol în Jocul Vieții, și pe care îl jucăm, nu cu corporalitatea noastră reală, ci cu una preluată din cadrul mediului de joc (avatar corporal), care este ca realitatea virtuală pentru realitatea în care ne ducem noi existența de oameni.

Vrei să efectuezi un mic exercițiu, privind realitatea realității? 

Te avertizez că poate fi puțin... șocant, dacă nu ai mai experimentat așa ceva. Te-ar putea bulversa puțin.
Ceea ce faci, faci pe proprie răspundere, să fii conștient de asta. 

Pregătire: ochii tăi sunt într-o permanentă mișcare de scanare a "realității înconjurătoare". Sunt numite "micromișcări oculare". 
Știai ? Și... ce-i cu asta ? :) 
Păi... este ceva... foarte important. 
De ce ? Deoarece realitatea, așa cum o percepi tu de obicei, vizual, îți apare astfel, deoarece ochii ți se mișcă continuu, scanează continuu imaginea.
Ai prins ideea? Dacă vrei să vezi "o altă față a realității", una nevăzută de tine până acum, probabil, niciodată, îți recomand să încetezi scanarea, să... oprești aceste micromișcări oculare... naturale.

Cum să procedezi:
Ia loc pe un scaun, într-o cameră liniștită, unde nu te deranjează nimeni măcar 10-15 minute, stai într-o postură normală, relaxată, preferabil cu spatele drept, capul drept, privirea țintită drept înainte, mîinile și picioarele ușor depărtate (neîncrucișate). 
Privește înainte, într-un punct fix imobil, fără să muți deloc privirea, clipind cât mai rar. 
Trebuie să existe ceva fix, mic, pe perete, mobilă, sau ceea ce există în direcția în care privești înainte, pentru ca să nu-ți fugă privirea din cauza lipsei unui reper fix, neavând pe ce să se fixeze.
Dacă ai un perete complet gol, fă un punct cu un creion pe el, la nivelul ochilor tăi, și menține-ți apoi privirea fixată pe el. 
Recomand, totuși, să privești spre un spațiu care cuprinde câteva obiecte, nu spre un perete complet gol, pentru a sesiza cum obiectele se vor "transforma", fapt pe care nu îl vei putea conștientiza la fel de bine privind un perete gol.

Ce vei percepe:
Dacă vei reuși să nu miști absolut de loc rivirea din punctul imobil fixat, câteva minute, vei percepe faptul că ceea ce vezi începe să sufere o transformare progresivă.
În mod normal, la început vei observa că ceea ce vezi începe să se lumineze, ca și cum s-ar aprinde lumina mai tare, sau ca și cum soarele ar ieși din nori și ar lumina camera mai tare.
Acest efect va progresa până vei percepe că de fapt lumina este emanată din materie, din tot ce vezi, și așa vei înțelege mai bine afirmațiile străvechi care susțin că ”totul este lumină”.
Nu vreau să te sugestionez, să zici că ai văzut ce ți-am sugerat eu să vezi, dar vei putea interpreta și așa. 
Interpretările sunt foarte variate, deşi percepţiile nu variază prea mult de la un dindivid la altul.
Ține-ți privirea complet nemișcată, oprind cu totul procesul de scanare câteva minute, până începi să percepi cum se transformă percepția realității.
Mișcă apoi privirea, să vezi cum încetează manifestarea acelei modalități perceptive, și reia procesul, de două-trei ori, să te convingi că, de fiecare dată, totul se desfășoară la fel, după aceleași legi.
Este important să te oprești dacă simți cumva teamă, frică, neplăcere, deoarece trăirile emoționale vor interfera disfuncțional, și este posibil să percepi apoi și ceea ce am putea numi ”halucinații vizuale” neplăcute, generate de starea ta sufletească. 
Teama poate aduce în câmpul vizual elemente simbolice care au legătură subconștientă cu această trăire emoțională, ca și cum ai da ochi cu fricile tale, manifestate prin elemente care concretizează lucruri de care ți-e frică - monștri, extratereștri, ființe hidoase, etc. 

Exercițiulo cu oglinda - alt mic exercițiu, oarecum asemănător, pentru a observa cum se schimbă percepția în condiții de imobilitate, inactivitate, și fixare a privirii într-un singur punct.
Stai în fața unei oglinzi și fixează-ți privirea pe imaginea ta din oglindă, între sprâncene, un pic mai sus, în centrul frunții. 
Menține privirea complet nemișcată, într-un punct fix (poți trasa cu un pix un punctuleț în centrul frunții) nu mișca nici corpul, stai complet imobil. 
După aproximativ un minut, dacă nu miști deloc corpul și privirea, vei începe să percepi prima dată că fundalul pare că dispare, rămânând doar fața ta în atenție, și ea va începe să sufere transformări care îți pot provoca o stare neplăcută. 
Poți întrerupe exercițiul și să îl reiei, progresiv, până îți învingi teama. 
Unii dintre cei ce au efectuat exercițiul acesta afirmă că și-au văzut astfel chipurile din viețile lor anterioare, căci vei percepe chipuri diferite de femei și bărbați care se transformă continuu unul în altul, unele pot avea plete, barbă, chelie, vârste diferite, etc. 
Îți reamintesc că efectuezi exercițiul pe propria ta răspundere, fiind singurul responsabil de efectele plăcute sau neplăcute pe care le vei resimți, acestea fiind în acord cu tipul tău de personalitate, caracter, temperament. 
De aceea unii vor efcetua cu plăcere aceste exerciții, alții vor fi complet detașați emoțional, alții însă pot simți frică și chiar groază când percep astfel de transformări în câmpul lor perceptiv, căci percepția le scapă de sub control, iar ei nu au mai experimentat asta, și au o teamă față de pierderea controlului.

Te rog postează ceea ce ai experimentat, aici, mai jos, la comentarii, să confruntăm mărturiile privind același experiment experimentat de diferite persoane, să putem analiza un pic rezultatele.
Mulțumesc, experimentare plăcută, ținem legătura, și cu alte experimente.

Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc! 

-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :) 

Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com

Link https://www.paypal.me/KatonaNicolae

Mulțumesc!

APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

FILME DOCUMENTARE, PSIHOLOGICE, SPIRITUALE...

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 

Mulţumesc !

-Aici ai linkul către  CUPRINSUL  blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun
Vinci3D https://pdctrk.com/a/58cc93f9
Explaindio https://pdctrk.com/a/261014d3
StopMotionCreator https://pdctrk.com/a/f7520ab5
UpNextEngage https://pdctrk.com/a/32e6486e
Storyxy https://pdctrk.com/a/5431c4de
Promoyze https://pdctrk.com/a/046bdb94
AscendPages https://pdctrk.com/a/4a3854b7
OptInUp https://pdctrk.com/a/be6f28af
FanInviter https://pdctrk.com/a/d6967d36

Viddipop https://pdctrk.com/a/76d4438c

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...

 

Powered by JVZoo.com 

  

Sinestezia şi percepţia extrasenzorială

Sinestezia şi percepţia extrasenzorială http://en.wikipedia.org/wiki/Synesthesia SINESTEZÍE s. f. 1. percepere simultană pe cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator ; corespondență (II). 2. principiu potrivit căruia senzațiile diverse (coloristice, muzicale, olfactive etc.) își corespund în plan afectiv. tehnică literară în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț.

Psihologul Philip Zimbardo arată cum perspectiva (orientarea) ta temporală îţi influenţează sănătatea, prosperitatea, fericirea

Psihologul Philip Zimbardo, profesor de psihologie socială la Universitatea Stanford, spune că fericirea și succesul își au rădăcinile într-o trăsătură pe care majoritatea o neglijăm: modul în care ne orientăm spre trecut, prezent și viitor. El ne sugerează să ne ajustăm viziunea asupra timpului, ca un prim pas în îmbunătățirea vieții.