Conferinţă TED
Psihologul Philip Zimbardo, profesor de psihologie socială la Universitatea Stanford, spune că fericirea și succesul își au rădăcinile într-o trăsătură pe care majoritatea o neglijăm: modul în care ne orientăm spre trecut, prezent și viitor. El ne sugerează să ne ajustăm viziunea asupra timpului, ca un prim pas în îmbunătățirea vieții.
Philip Zimbardo este un psiholog de la Stanford, cel care a condus celebrul Experiment Stanford (1971 Stanford Prison Experiment), şi autorul cărţii "The Lucifer Effect" (Efectul Lucifer).
Ce ne spune el, pe scurt, în această conferinţă :
Viața înseamnă tentație, iar fericirea şi bunăstarea noastră este în directă relaţie cu slăbiciunea şi rezistența noastră personală, cu impulsivitatea, chibzuința, focalizare asupra prezentului și asupra viitorului. Virtuțile promise cad pradă pasiunilor momentului.
60% dintre adolescentele care au jurat abstinență sexuală și virginitate până la căsătorie au cedat tentațiilor sexuale din primul an. Și cele mai multe nu au folosit metode contraceptive.
Două treimi din copii nu rezistă tentației, nu pot să aștepte.
Cei ce pot, rezistă în fața tentației și amână plăcerea şi satisfacţia ce o pot experimenta în prezent, pentru mai târziu, când ştiu că asta le va aduce o plăcere şi o satisfacţie mai mare, o recompensă în plus.
Există diferențe mari între copiii care rezistă și copiii care cedează, din mai multe puncte de vedere.
Copiii care au rezistat au luat cu 250 de puncte mai mult la examenul SAT.
(SAT reprezintă un examen de evaluare şcolară. Universităţile şi colegiile din SUA, precum și programele de burse folosesc reușita academică, rezultatele testelor, scrisorile de recomandare din partea profesorilor, implicarea în activități extra-curriculare precum și eseurile pentru a determina nivelul de pregătire pentru studii universitare. Rezultatele testelor generale, cum ar fi
SAT I: Test de Rationament si SAT II: Test pe Subiecte, asistă colegiile şi universităţile în compararea reușitelor academice ale studentilor.
SAT I: Teste de Raţionament evaluează capacităţile de raţionare verbală şi matematică a studenţilor, capacităţi obţinute şi dezvoltate în timp.
SAT II: Test pe Subiecte estimează cunoştintele în domenii specifice şi abilitatea studenţilor de a aplica cunoștințele respective.)
Diferenţa este foarte mare, ea arată diferenţe ale coeficientului de inteligență. Copiii care au rezistat au devenit studenți mai buni decât cei ce nu au rezistat, au mai mult succes, au încredere în ei și sunt hotărâți.
Foarte important este faptul că ei SE FOCALIZEAZĂ PE VIITOR, NU PE PREZENT !
Cei focalizaţi pe prezent nu rezistă tentaţiilor.
Perspectiva temporală studiază felul în care indivizii împart cursul experienței umane în zone sau categorii temporale. Oamenii fac această operaţie automat și inconștient. Perspectiva variază în funcție de cultură, țară, individ, clasă socială, educație. Problema e că unele devin majoritare, pentru că înveți să le folosești mai mult decât pe celelalte.
Ce îți influențează deciziile : acţiunile tale se bazează pe deciziile pe care le iei.
1. Pentru oamenii „orientați spre prezent”, focalizați pe prezent, contează doar situația imediată, ce fac alții și ce simt ei.
2. Pentru oamenii „orientați spre trecut”, care se focalizează pe ce a fost, prezentul e irelevant. Pentru ei contează doar : „Cum se compară această situație cu cele din trecut ?” Deciziile lor se bazează pe amintiri.
3. Pentru oamenii „orientați spre viitor”, care se focalizează pe ceea ce va veni, nu contează trecutul și nici prezentul, doar viitorul. Ei anticipează întotdeauna consecințele, şi analizează avantajele și dezavantajele.
Deci, paradoxul temporal, paradoxul perspectivei temporale, e ceva ce îți influențează luarea oricărei decizii, în mod inconștient, cât de mult preferi una din aceste perspective temporale.
Ele sunt în număr de șase, căci poți fi orientat spre prezent, trecut sau viitor, în câte două moduri : pozitiv şi negativ.
Te poți focaliza pe trecutul-pozitiv sau trecutul-negativ. Poți avea un prezent-hedonist, adică să te bucuri de viață, sau un prezent-fatalist.
Viața ta este controlată, este controlabilă, şi o poţi controla conştient, dacă ştii cum. Poți fi orientat spre un viitor mai concret, pentru care ți-ai stabilit țeluri, sau spre unul transcendental : viața de după moarte.
Dezvoltarea flexibilității mentale de a comuta între perspectivele temporale, în funcție de cerințele situației, este ceea ce trebuie să înveți să faci.
Profilul temporal optim : este ridicat la trecutul-pozitiv. Puțin ridicat la viitor. Și moderat la prezentul-hedonist. Și întotdeauna scăzut la trecutul-negativ și prezentul-fatalist.
Combinația temporală optimă e ceea ce obții de la trecut. Trecutul-pozitiv îți dă o bază. Te conectează cu familia și cu identitatea ta. Viitorul îți dă aripi, să zbori spre noi destinații și noi provocări. Ceea ce obții de la prezentul-hedonist e energia de a explora propria persoană, locurile, oamenii, senzualitatea.
Orice perspectivă temporală în exces are mai multe părți negative decât pozitive.
Adepții viitorului îşi sacrifică pentru succes timpul petrecut cu familia și prietenii, sacrifică timpul liber și plăcerile personale, hobby-urile și somnul. Iar asta le afectează sănătatea. Ei trăiesc pentru muncă, performanță și control.
Oamenii trebuie să înveţe să-şi creeze un echilibru privind perspectiva temporală, pentru a putea putea fi sănătoşi, prosperi şi fericiţi.
Teoria poate fi aplicată la multe dintre problemele lumii, învăţând populaţia cum să dobândească şi să menţină echilibrul. Multe probleme sociale ar putea fi diminuate şi chiar anulate astfel, corectând nepotrivirile zonelor temporale. Starea de sănătate a populaţiei s-ar putea ameliora în mod global, căci stresul ar putea fi mult diminuat astfel.
Multe dintre enigmele vieții pot fi rezolvate, înțelegând perspectiva ta și pe a altora asupra timpului. Ideea este simplă, evidentă, iar consecințele pot fi cu adevărat profunde.
Transcrierea conferinţei :
0:11 Vreau să vă împărtășesc câteva idei despre puterea secretă a timpului, într-un timp foarte scurt.
0:18 Video: Bine, porniți numărătoarea inversă. 30 de secunde până la emisie. Liniște, vă rog ! A venit timpul. Încheiați secvența. Dubla unu. 15 secunde până la emisie. Zece, nouă, opt, șapte, șase, cinci, patru, trei, doi...
0:45 Philip Zimbardo: Să începem cu conversația despre principiile ispitirii lui Adam. Haide Adam, nu fi fricos. Ia o mușcătură. Eu așa am făcut. O singură mușcătură, Adam. Nu o abandona pe Eva. Nu știu ce să zic. Nu vreau să am probleme. Bine. O bucățică. Ce naiba ? (Râsete)
1:10 Viața înseamnă tentație. E vorba de slăbiciune, rezistență, da, nu, acum, mai târziu, impulsivitate, chibzuință, focalizare asupra prezentului și asupra viitorului. Virtuțile promise cad pradă pasiunilor momentului.
1:21 Dintre adolescentele care au jurat abstinență sexuală și virginitate până la căsătorie, îți mulțumim George Bush, majoritatea, 60%, au cedat tentațiilor sexuale din primul an. Și cele mai multe nu au folosit metode contraceptive. Promisiuni deșarte.
1:35 Acum să-i tentăm pe copiii de patru ani cu ceva dulce. Ei pot mânca acum o singură bezea. Dar dacă așteaptă până la întoarcerea cercetătorului, ei pot mânca două. Dacă îți plac bezelele, merită să aștepți. Două treimi din copii nu rezistă tentației. Ei nu pot să aștepte. Ceilalți, bineînțeles, pot. Ei rezistă în fața tentației și amână prezentul pentru mai târziu.
1:56 Walter Mischel, colegul meu de la Stanford, s-a întors după 14 ani, ca să descopere ce era diferit la acei copii. Existau diferențe enorme între copiii care au rezistat și copiii care au cedat, din mai multe puncte de vedere. Copiii care au rezistat au luat cu 250 de puncte mai mult la SAT. E enorm. Aveau deja un alt coeficient de inteligență. Nu erau copii-problemă. Erau studenți mai buni. Aveau încredere în ei și erau hotărâți. Ce e important pentru mine, dar și pentru voi, e faptul că se focalizau pe viitor și nu pe prezent.
2:25 Ce este perspectiva temporală ? Despre asta voi vorbi azi. Perspectiva temporală studiază felul în care indivizii împart cursul experienței umane în zone sau categorii temporale. Facem asta automat și inconștient. Acestea variază în funcție de cultură, țară, individ, clasă socială, educație. Problema e că unele devin majoritare, pentru că înveți să le folosești mai mult decât pe celelalte.
2:50 Ce îți influențează deciziile ? Iei o decizie pe care îți vei baza o acțiune. Pentru unii oameni, contează doar situația imediată, ce fac alții și ce simt ei. Pe oamenii care iau decizii după acest format îi vom numi „orientați spre prezent”, pentru că sunt focalizați pe prezent.
3:08 Pentru alții, prezentul e irelevant. Contează doar: „Cum se compară această situație cu cele din trecut ?” Deciziile lor se bazează pe amintiri. Pe aceștia îi vom numi „orientați spre trecut”, pentru că se focalizează pe ce a fost.
3:20 Pentru alții, nu contează nici trecutul și nici prezentul. Doar viitorul. Ei anticipează întotdeauna consecințele. Analizează avantajele și dezavantajele. Pe ei îi vom numi „orientați spre viitor”. Se focalizează pe ceea ce va veni.
3:32 Așa că paradoxul temporal, paradoxul perspectivei temporale, e ceva ce îți influențează luarea oricărei decizii, în mod inconștient. Mai precis, cât de mult preferi una din aceste perspective temporale. Ele sunt în număr de șase. Poți fi orientat spre prezent în două moduri. Tot în două moduri poți fi orientat spre trecut și spre viitor. Te poți focaliza pe trecutul-pozitiv sau trecutul-negativ. Poți avea un prezent-hedonist, adică să te bucuri de viață, sau un prezent-fatalist. Nu contează. Viața ta e controlată. Poți fi orientat spre un viitor pentru care ți-ai stabilit țeluri sau spre unul transcendental: viața începe după moarte. Dezvoltarea flexibilității mentale de a comuta între perspectivele temporale, în funcție de cerințele situației, este ceea ce trebuie să învățați să faceți.
4:15 Care este profilul temporal optim ? Ridicat la trecutul-pozitiv. Puțin ridicat la viitor. Și moderat la prezentul-hedonist. Și întotdeauna scăzut la trecutul-negativ și prezentul-fatalist. Combinația temporală optimă e ceea ce obții de la trecut. Trecutul-pozitiv îți dă o bază. Te conectează cu familia și cu identitatea ta. Viitorul îți dă aripi, să zbori spre noi destinații și noi provocări. Ceea ce obții de la prezentul-hedonist. e energia de a explora propria persoană, locurile, oamenii, senzualitatea.
4:47 Orice perspectivă temporală în exces are mai multe părți negative decât pozitive. Ce sacrifică adepții viitorului pentru succes ? Își sacrifică timpul petrecut cu familia și prietenii. Își sacrifică timpul liber și plăcerile personale. Își sacrifică hobby-urile și somnul. Asta le afectează sănătatea. Ei trăiesc pentru muncă, performanță și control. Sunt sigur că asta rezonează și cu unii membri TED. (Râsete)
5:13 A rezonat și cu mine. Am avut o copilărie săracă, într-un ghetou din sudul Bronxului, într-o familie siciliană. Toți trăiau în trecut și în prezent. Sunt o persoană orientată spre viitor, care a făcut toate aceste sacrificii pentru că profesorii au intervenit și m-au orientat spre viitor. Mi-au spus să nu mănânc bezeaua, pentru că pot primi două dacă aștept, până am învățat să creez un echilibru. Am adăugat prezentul-hedonist și o focalizare pe trecutul-pozitiv. Așa că, la 76 de ani, sunt mai energic ca niciodată, mai productiv și mai fericit decât am fost vreodată.
5:45 Teoria poate fi aplicată la multe dintre problemele lumii, schimbând rata abandonului școlar, luptând cu dependențele, îmbunătățind sănătatea tinerilor, vindecând sindromul post-traumatic cu metafore temporale, făcând vindecări miraculoase, promovând sprijinul și conservarea, reducând reabilitarea fizică acolo unde rata abandonului e de 50%, schimbând viziunea despre teroriștii sinucigași și abordând conflictele familiale ca pe niște nepotriviri ale zonelor temporale.
6:07 În încheiere, vreau să vă spun că multe dintre enigmele vieții pot fi rezolvate, înțelegând perspectiva ta și pe a altora asupra timpului. Iar ideea este atât de simplă, atât de evidentă, dar cred că consecințele ei sunt cu adevărat profunde.
Vă mulțumesc. (Aplauze)
Despre psihologul Philip Zimbardo : https://www.ted.com/speakers/philip_zimbardo
Cărţi de Philip Zimbardo : http://bit.ly/1Omd4Gq ; http://bit.ly/1abycTb ; http://bit.ly/1xPVl81
CĂRŢI UTILE domeniul Psihologie :
- PSIHOLOGIE : http://bit.ly/14LgsLs : http://bit.ly/1ybXri6 ;
- PSIHOLOGIE ŞI PSIHOTERAPIE : http://bit.ly/1DPneLN ; http://bit.ly/1C73VvY
- PSIHOLOGIE PRACTICĂ : http://bit.ly/1ybNPnN
- PARENTING - EDUCAŢIE PSIHOLOGIE : http://bit.ly/1ybN7GQ
- TESTE PSIHOLOGICE (PSIHOMETRICE) : http://bit.ly/1C0Gir7
- COMUNICARE : http://bit.ly/1524kp8 ; http://bit.ly/1ybYwqc
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Apasă
simultan pe tastele Ctrl şi
D,
pentru a adăuga acest site la Favorite
(Bookmarks).
Pentru
a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare"
în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele
asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De
asemenea, consultă marea videotecă
de pe canalul meu youtube (dă
click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :
http://youtube.com/user/katonanicoTe poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Linkul către site : https://katonanico.wordpress.com/
Experimentul Stanford 1971 efectuat de Philip Zimbardo
Experimentul Stanford a fost un experiment psihologic efectuat în anul 1971 de psihologul social american Philip Zimbardo, profesor de psihologie socială la Stanford University (Universitatea Stanford), împreună cu Craig Haney, Curtis Banks şi David Jaffe. Experimentul a tratat fenomenul puterii, atingând şi chestiuni legate de genul de influenţă socială examinat de Milgram.
Philip Zimbardo - Cum devin oamenii obişnuiţi monştri sau eroi
Psihologul Philip Zimbardo a fost conducătorul cunoscutului Experiment Stanford din 1971, "Stanford Prison Experiment", şi un observator expert la Abu Ghraib. Cartea sa "The Lucifer Effect" - "Efectul Lucifer" explorează natura răului. În noile sale cercetări studiază natura eroismului. Philip Zimbardo ştie cât de uşor le este oamenilor normali, simpatici, să devină răi. În această prezentare, el dezvăluie fapte şi imagini necunocute până acum publicului, din conflictele de la Abu Ghraib. El vorbeşte apoi despre cealaltă parte a monedei : cât de uşor este să devii un erou, şi cum putem ajunge să atingem acest statut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu