Kato Live ora 22

Calendar Evenimente Spirituale România de Kato

kato-podcast

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

sâmbătă, aprilie 04, 2015

Mihaly Csikszentmihalyi despre Flux, Curgere (Flow) și Fericire



Motto: ”Nu ceea ce ni se întâmplă ne determină fericirea, ci modul în care interpretăm realitatea.”

Mihaly Csikszentmihalyi este fondatorul Teoriei Fluxului în psihologie, numită și 
experienţa optimăexperiența optimală
Psiholog american de origine
maghiară (născut în 1934, decedat în 2021 în vârstă de 87 de ani), a condus Departamentul de Psihologie de la Universitatea din Chicago şi Departamentul de Sociologie şi Antropologie de la Lake Forest College.
A fost profesor la Claremont Graduate University, director al Centrului de Cercetare a Calităţii Vieţii
(Quality Research Center) de pe lângă Drucker School, şi membru al Academiei Americane de Educaţie (American Academy of Education), al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe (American Academy ofArts and Sciences), şi al Academiei Naţionale de Studiu al Petrecerii Timpului Liber (National Academy of Leisure Sciences).
A făcut parte din mai multe consilii directoare, inclusiv din cel de la Encyclopedia Britannica.
Cercetările pe care le-a iniţiat - referitoare la fericire, creativitate,
optimism, motivaţie, atenţie, bunăstare subiectivă, responsabilitate sau
petrecerea timpului liber - au un mare ecou în demenii foarte variate, fiind unul dintre psihologii contemporani cei
mai citaţi. 
Martin Seligman, fostul preşedinte al Asociaţiei Americane de Psihologie, îl consideră cea mai autorizată voce în domeniul psihologiei pozitive. 
A scris multe cărţi şi peste 120 de articole de specialitate.
Cartea sa ”Flow. The Psychology  of Optimal Experience”, tradusă la noi ca: ”Flux. Psihologia Fericirii”, a fost publicată în mai mult de 20 de limbi.
Carte sintetizează zeci de ani de cercetări despre aspectele pozitive ale experienţei umane: bucuria, creativitatea şi procesul implicării totale în viaţă, pe care l-a numit flux. 
Nu este o lucrare simplă de sfaturi pentru găsirea fericirii, dar încearcă să prezinte câteva principii generale, în paralel cu exemple concrete ale felului în care diferiţi oameni le-au folosit pentru a transforma o viaţă plictisitoare şi lipsită de sens, într-o existenţă plină de bucurie. 
Nu reprezintă calea cea mai scurtă şi directă către obţinerea dezideratului final, dar, pentru cititorii interesaţi de asemenea probleme, sunt furnizate suficiente informaţii pentru a putea
face posibilă tranziţia de la teorie la practică. 

Ce este Fluxul?
Conceptul de Flux a fost numit și elaborat de psihologul Mihály Csíkszentmihályi în 1975.
Este numit astfel deoarece, în timpul interviurilor lui Csíkszentmihályi, mai multe persoane și-au descris experiențele ca o „curgere”, folosind metafora unui curent de apă care le poartă, ca o plutire, ca un flux. 
Potrivit lui, Fluxul este „o componentă crucială a bucuriei” şi reprezintă „senzaţia holistică pe care oamenii o simt atunci când acţionează cu implicare totală”.
Fluxul poate fi descris ca o stare ce este percepută de un individ ca fiind lipsită de efort, în vederea realizării unei acţiuni, şi care oferă sentimentul că experienţa iese în evidenţă ca excepţională, comparativ cu activităţile din viaţa de zi cu zi.
Starea de curgere a fost descrisă de Csikszentmihályi drept „experiența optimă” prin aceea că cineva ajunge la un nivel de gratificare înalt din experiență.
Realizarea acestei experiențe este considerată a fi personală și depinde de capacitatea individului.
Capacitatea și dorința cuiva de a depăși provocările pentru a-și atinge obiectivele finale conduc nu numai la o experiență optimă, ci și la un sentiment de satisfacție generală a vieții.
 
O stare de împlinire.
Fluxul se referă la o anumită stare, şi este o variabilă continuă, în sensul că pot apărea diferite niveluri ale fluxului, variind de la nimic la o stare intensă (sau completă).
În psihologia pozitivă, o stare de flux, cunoscută și ca ”fiind în zonă”, este starea mentală în care o persoană care desfășoară o activitate, este complet cufundată într-un sentiment de concentrare energizată, implicare deplină, și bucurie, în procesul activității.
În esență, fluxul este caracterizat prin absorbția completă în ceea ce facem, și o transformare rezultată în sensul timpului.
În cea mai mare parte (cu excepția sentimentelor corporale de bază, cum ar fi foamea și durerea, care sunt înnăscute), oamenii sunt capabili să decidă pe ce doresc să-și concentreze atenția.
Cu toate acestea, atunci când cineva se află în starea de flux, ei sunt complet absorbiți de singura sarcină la îndemână și, fără a lua decizia conștientă de a face acest lucru, își pierd conștientizarea tuturor celorlalte lucruri: timp, oameni, distrageri, și chiar nevoile corporale de bază.
Potrivit lui Csikszentmihályi, acest eveniment are loc deoarece toată atenția persoanei în starea de flux este fixată asupra sarcinii în cauză, și nu mai este atenție de alocat.
Conceptul a fost menționat pe scară largă într-o varietate de domenii (și este deosebit de bine recunoscut în terapia ocupațională), deși s-a susținut că conceptul a existat de mii de ani sub alte nume. 
În tradițiile yoghine precum Raja Yoga, se face referire la o stare de flux în practica Samyama, o absorbție psihologică în obiectul meditației.

Componente:
Jeanne Nakamura și Csíkszentmihályi au identificat următorii 6 factori ca incluzând o experiență de flux:
1. Concentrare intensă și focusată asupra momentului prezent,
2. Îmbinarea acțiunii și a conștientizării,
3. O pierdere a conștiinței de sine reflexive,
4. Un sentiment de control personal sau de agenție asupra situației sau activității,
5. O distorsiune a experienței temporale, deoarece experiența subiectivă a timpului este modificată,
6. Experiența activității ca fiind intrinsec plină de satisfacții , denumită și experiență autotelică.

Aceste aspecte pot apărea independent unele de altele, dar numai în combinație ele constituie o așa-numită experiență de flux.
În plus, scriitoarea de psihologie Kendra Cherry a menționat alte 3 componente pe care Csíkszentmihályi le enumeră ca fiind parte a experienței fluxului:
1- Feedback imediat,
2- A simți potențialul de a reuși,
3- Te simți atât de absorbit de experiență, încât alte nevoi devin neglijabile.

La fel ca în cazul condițiilor enumerate mai sus, aceste condiții pot fi independente unele de altele.
La locul de muncă, pentru a obține fluxul, Csikszentmihályi stabilește următoarele 3 condiții:
1- Obiectivele sunt clare,
2- Feedback-ul este imediat,
3- Există un echilibru între oportunitate și capacitate.


Fluxul are o componentă cognitivă şi una afectivă. 
Acesta reprezintă experienţa optimă ce derivă din percepţiile oamenilor privind provocările şi abilităţile lor, în situaţii date.
Când ești în stare de flux, te concentrezi pe activitate așa de mult, încât prea puţină atenţie îți mai rămâne pentru a mai lua în considerare orice altceva
Fluxul este distractiv, starea de spirit ce rezultă din atingerea stării de flux este extrem de îmbucurătoare şi automotivantă, și găseşti activitatea ca fiind intrinsec interesantă.
Fluxul este cel mai adesea experimentat în activităţi care îi recompensează pe participanţi, de exemplu, feedback-ul imediat oferit, ce oferă bucurie utilizatorilor unui soft.
Termenul de „flux” a fost adoptat deoarece este folosit în mod repetat de către unii subiecți pentru a descrie senzaţia pe care o experimentează când sunt în mijlocul unei experienţe optime.
Pentru ca o activitate să conducă la starea de flux, ea trebuie să fie o recompensă în sine, subiectul trebuie să fie motivat intrinsec pentru a face acea activitate (să fie autotelică), activitatea fiind practic un scop în sine.
Activitatea trebuie să fie provocatoare şi să necesite abilităţi, o îmbinare a acţiunii şi a conştientizării, să ofere feedback, şi să existe o concentrare deplină a individului asupra sarcinii.
Subiectul trebuie să aibă obiective clare, să simtă că deţine controlul, îşi pierde conştiinţa de sine, şi experimentează un sentiment de distorsiune a timpului (nu simte cum trece timpul).
Aceştia sunt cei mai frecvenţi factori.
Fluxul, definit ca „starea în care oamenii sunt atât de implicaţi într-o activitate, încât nimic altceva nu pare să mai conteze”, reprezintă o experienţă de calitate, memorabilă, extraordinară, captivantă.
Dacă o persoană intră în stare de flux, ea îşi forţează capacităţile astfel încât poate dobândi noi abilităţi, şi poate să-şi sporească stima de sine, dincolo de bucuria pe care i-o provoacă acel moment. Este un proces de creștere și dezvoltare, deci.
Subiecții ce experimentează o stare de flux au un scop clar atunci când întreprind activitatea în care se angajează, şi simt că deţin controlul asupra acelei activităţi, descris ca „sentimentul că poţi face orice”.
Subiecții se concentrează asupra activităţii atât de mult, încât atenţia lor se îngustează, fapt ce conduce la ignorarea sau uitarea împrejurimilor, grijilor, nevoilor psihologice de bază, şi chiar a conştiinţei de sine.
Pot simţi că timpul trece fie prea repede, fie prea încet, şi simt că fuzionează cu activitatea în care se angajează.

Cercetările psihologului Mihaly Csikszentmihalyi privind „experiența optimală“ au arătat că o trăire este cu adevărat satisfăcătoare în prezența unei stări a conștiinței numită flux (flow)
În starea de flux oamenii trăiesc un sentiment profund de bucurie, creativitate și implicare completă. 

Starea fluxului poate fi introdusă în timpul efectuării oricărei activități, deși este mai probabil să apară atunci când sarcina sau activitatea este angajată din toată inima în scopuri intrinseci.
Activitățile pasive, cum ar fi să faci o baie sau chiar să te uiți la televizor, de obicei nu provoacă o experiență de flux, deoarece implicarea activă este o condiție prealabilă pentru a intra în starea de flux.
În timp ce activitățile care induc fluxul variază, și pot fi, probabil, multiple, Csikszentmihályi afirmă că experiența fluxului este similară, indiferent de activitate.
Teoria fluxului postulează că trebuie îndeplinite 3 condiții pentru a obține fluxul:
1 - Activitatea trebuie să aibă obiective și progrese clare. 
Aceasta stabilește structura și direcția.
2 - Sarcina trebuie să ofere un feedback clar și imediat. 
Acest lucru ajută la negocierea oricăror cereri în schimbare și permite ajustarea performanței pentru a menține starea fluxului.
3 - Este necesar un echilibru bun între provocările percepute ale sarcinii și abilitățile percepute. 
Este necesară încrederea în capacitatea de a îndeplini sarcina.
S-a susținut că factorii antecedenti ai fluxului sunt interrelaționați, și, ca atare, un echilibru perceput între provocări și abilități necesită ca obiectivele să fie clare, iar feedback-ul să fie eficient.
Astfel, coordonarea solicitărilor percepute și a abilităților de sarcină poate fi identificată ca precondiția centrală a experienței fluxului.
Fluxul este mai probabil să apară atunci când activitatea este o provocare mai mare decât medie, și individul are abilități peste medie.
Schaffer (2013) a propus 7 condiții de curgere:
1- Să știi ce să faci,
2- Să știi cum să faci,
3- Să știi cât de bine te descurci,
4- Să știi unde să mergi (dacă este implicată navigarea),
5- Provocări ridicate percepute,
6- Abilități înalte percepute,
7- Libertatea de distrageri.
Schaffer a publicat un chestionar privind condiția fluxului (FCQ), pentru a măsura fiecare dintre aceste șapte condiții de flux pentru orice sarcină sau activitate dată.

Provocări pentru menținerea fluxului
Unele dintre provocările pentru a rămâne în flux includ stări de apatie, plictiseală și anxietate.
Starea de apatie se caracterizează prin provocări ușoare și cerințe de nivel scăzut de calificare, rezultând o lipsă generală de interes pentru activitate.
Plictiseala este o stare ușor diferită care apare atunci când provocările sunt puține, dar nivelul de calificare al cuiva depășește acele provocări, ceea ce face ca cineva să caute provocări mai mari.
O stare de anxietate apare atunci când provocările sunt suficient de mari pentru a depăși nivelul perceput de abilități, provocând suferință și neliniște.
Aceste stări în general împiedică realizarea echilibrului necesar curgerii.

Csíkszentmihályi a spus: „Dacă provocările sunt prea scăzute, cineva revine la flux prin creșterea lor. 
Dacă provocările sunt prea mari, se poate reveni la starea de flux prin învățarea de noi abilități”.

Personalitatea autotelică
Csíkszentmihályi a emis ipoteza că oamenii cu anumite trăsături de personalitate pot fi mai capabili să atingă fluxul decât o persoană obișnuită.
Aceste trăsături includ curiozitatea, persistența, egoismul scăzut și o înclinație ridicată de a efectua activități din motive intrinseci.
Se spune că oamenii cu cele mai multe dintre aceste trăsături de personalitate au o personalitate autotelică.
Termenul „autotelic” derivă din două cuvinte grecești, auto, care înseamnă sine și telos, care înseamnă scop.
A fi autotelic înseamnă a avea o activitate de sine stătătoare, fără așteptarea unui beneficiu viitor, ci pur și simplu pentru a fi experimentat.
Există puține cercetări asupra personalității autotelice, dar rezultatele puținelor studii care au fost efectuate sugerează că, într-adevăr, unii oameni au mai multe șanse să experimenteze fluxul decât alții.
Un cercetător (Abuhamdeh, 2000) a descoperit că persoanele cu personalitate autotelică au o preferință mai mare pentru „situațiile de mare acțiune-oportunitate, abilități înalte care îi stimulează și încurajează creșterea” în comparație cu cei fără personalitate autotelică.
În situații atât de dificile, de înalte competențe, oamenii sunt cel mai probabil să experimenteze fluxul.
Dovezile experimentale arată că un echilibru între abilitățile individuale și cerințele sarcinii (comparativ cu plictiseala și supraîncărcarea) provoacă experiența fluxului doar la indivizii care au un loc de control intern sau o orientare obișnuită de acțiune.
Mai multe studii corelaționale au descoperit că nevoia de realizare este o caracteristică personală care favorizează experiențele de flux.
De asemenea, în studii s-a demonstrat că personalitatea autotelică corelează și arată suprapunerea fluxului în viața personală și cele cinci mari trăsături ale personalității: extraversie, agreabilitate, conștiință, nevrotism și deschidere către experiență.
Mai ales trăsăturile de agreabilitate și extraversie.
Studiul personalității autotelice este dificil, deoarece majoritatea studiilor sunt efectuate prin autoevaluare, deoarece observarea unei personalități autotelice este dificil de observat.

Fluxul de Grup
Fluxul de grup (sau fluxul de echipă) este în mod semnificativ diferit de fluxul independent, deoarece este în mod inerent reciproc.
Fluxul de grup este atins atunci când unitatea de performanță este un grup, cum ar fi o echipă sau un grup muzical.
Atunci când grupurile cooperează pentru a conveni asupra obiectivelor și modelelor, fluxul social, cunoscut în mod obișnuit sub numele de coeziune de grup, este mult mai probabil să apară.
Dacă un grup încă nu a intrat în flux, o provocare la nivel de echipă poate stimula grupul să se armonizeze.

Rezultate:
Experiențe pozitive:

Cărțile lui Csikszentmihályi sugerează că sporirea timpului petrecut în flux ne face viața mai fericită și mai de succes.
Se preconizează că experiențele de flux vor duce la un efect pozitiv, precum și la o performanță mai bună.
Oamenii care au experimentat fluxul, descriu următoarele sentimente:
1- Complet implicat în ceea ce facem - concentrat, concentrat.
2- Un sentiment de extaz - de a fi în afara realității cotidiene.
3- O mare claritate interioară - să știm ce trebuie făcut și cât de bine ne descurcăm.
4- Știind că activitatea este realizabilă – că abilitățile noastre sunt adecvate sarcinii.
5- Un sentiment de seninătate - fără griji pentru sine și un sentiment de creștere dincolo de limitele ego-ului.
6- Atemporalitate - atent concentrat pe prezent, orele par să treacă rapid.
7- Motivația intrinsecă - orice produce flux devine propria sa recompensă.
Cu toate acestea, sunt necesare dovezi empirice suplimentare pentru a fundamenta aceste indicații preliminare, deoarece cercetătorii de flux continuă să exploreze problema modului de investigare directă a consecințelor cauzale ale experiențelor de flux, folosind instrumente științifice moderne pentru a observa corelațiile neurofiziologice ale stării de curgere.

Afect pozitiv și satisfacție de viață
Fluxul este o experiență pozitivă înnăscută; se știe că „produce sentimente intense de plăcere”.
O experiență atât de plăcută ar trebui să ducă la un afect pozitiv și la fericire pe termen lung.
De asemenea, Csikszentmihályi a afirmat că fericirea este derivată din dezvoltarea și creșterea personală - iar situațiile de flux permit experiența dezvoltării personale.
Mai multe studii au descoperit că experiențele de flux și afectul pozitiv merg mână în mână, și că provocările și abilitățile peste media individului favorizează afectul pozitiv.
Cu toate acestea, procesele cauzale care stau la baza acelor relații rămân neclare în prezent.

Performanță și învățare
Experiențele de flux implică un principiu de creștere.
Când cineva se află într-o stare de flux, lucrează pentru a stăpâni activitatea în cauză.
Pentru a menține această stare de flux, trebuie să căutați provocări din ce în ce mai mari.
Încercarea acestor noi provocări dificile extinde abilitățile.
Dintr-o astfel de experiență de flux se iese cu puțină creștere personală și „sentimente de competență și eficacitate” mari.
Prin creșterea timpului petrecut în flux, motivația intrinsecă și învățarea autodirijată crește, de asemenea.
Flow are o corelație documentată cu performanța ridicată în domeniile creativității artistice și științifice, predare, învățare, și sport.
Fluxul a fost legat de persistența și reușita în activități, contribuind, de asemenea, la scăderea anxietății în timpul diferitelor activități și la creșterea stimei de sine.
Cu toate acestea, dovezile referitoare la o performanță mai bună în situații de flux sunt mixte.
Cu siguranță, asocierea dintre cele două este una reciprocă.
Adică, experiențele de flux pot favoriza performanțe mai bune, dar, pe de altă parte, performanța bună face ca experiențele de flux să fie mai probabile.
Rezultatele unui studiu longitudinal în context academic indică faptul că efectul cauzal al fluxului asupra performanței este doar de o amploare mică, și relația puternică dintre cele două este determinată de un efect al performanței asupra fluxului.
Pe termen lung, experiențele de flux într-o activitate specifică pot duce la performanțe mai mari în acea activitate, deoarece fluxul este corelat pozitiv cu o motivație ulterioară mai mare de a performa, și de a performa bine.

În cartea sa ”Flux. Psihologia fericirii, Csikszentmihalyi descrie modurile în care poate fi controlată această stare pozitivă, pentru a nu fi lăsată la voia întâmplării. 
Flux: psihologia fericirii ne învață cum, prin ordonarea informației din conștiință, putem descoperi adevărata fericire și putem crește semnificativ calitatea vieții. 
Csikszentmihalyi ajunge la o concluzie pe care o cunoaștem intuitiv cu toții: nu ceea ce ni se întâmplă ne determină fericirea, ci modul în care interpretăm realitatea.

”Fericirea nu este ceva ce apare pe neaşteptate, nu este rezultatul norocului sau al şansei întâmplătoare, nu se poate cumpăra şi nu se comandă, nu depinde de evenimente externe, ci, mai degrabă, de felul în care sunt ele interpretate. Fericirea este o stare care se pregăteşte, se cultivă şi se apără de către fiecare individ în parte.
Cei care învaţă să-şi controleze experienţa interioară vor fi în stare să-şi influenţeze calitatea vieţii şi vor reuşi să se apropie din ce în ce mai mult de ceea ce înseamnă să fii fericit.

Marele filozof englez John Stuart Mill (1806-1873) spunea: „întreabă-te dacă eşti fericit şi vei înceta să mai fii." 
Găsim fericirea prin implicarea totală în fiecare detaliu al vieţii noastre, şi nu căutând-o în mod direct.
Psihologul austriac Viktor Frankl (1905-1997) a rezumat accst lucru în mod remarcabil în prefaţa cărţii sale din 1946, Man s Search for Meaning (Omul în căutarea sensului): „Nu urmări succesul - cu cât tinzi mai mult spre el, cu atât rişti să-1 ratezi. 
Pentru că succesul, ca şi fericirea, nu trebuie urmărit, el survine... ca un efect secundar, neintenţionat, al implicării într-un proiect mai important decât propria noastră persoană."
Cum putem totuşi realiza acest scop, la care nu se ajunge pe o cale directă? Există o posibilitate: este un drum circular care începe cu obţinerea controlului asupra conţinutului conştiinţei.”
Am trăit cu toţii momente în care, în loc să fim în voia unor forțe anonime, am simţit că avem controlul asupra acţiunilor noastre, că suntem stăpâni ai propriului destin, în asemenea rare momente, suntem într-o stare de încântare profundă, a cărei amintire este durabilă şi rămâne un fel de reper a ceea ce ar trebui să fie viaţa.
Vom numi această stare „experienţă optimală".
Asemenea momente, cele mai frumoase din viaţa ta, nu apar când ești pasiv sau în repaos, ci survin când corpul sau mintea ta sunt împinse până la limita lor,
într-un efort deliberat de a realiza ceva dificil şi valoros.
Experienţa optimală este ceva ce faci să se întâmple. 
Pentru fiecare om există mii de posibilităţi și imbolduri de a trăi experienţa optimală.
Aceste experienţe nu sunt neapărat plăcute atunci când se produc, fiind totuşi printre cele mai fericite din viaţa ta.
Controlul propriei vieţi nu este niciodată uşor, poate fi chiar dureros, dar pe termen lung experienţa optimală dă un sentiment de control, un sentiment de participare Ia determinarea conţinutului vieţii, care se apropie, mai mult decât orice altceva, de ceea ce înţelegem în mod obişnuit prin fericire.
MC a dezvoltat teoria experienţei optimale bazată pe conceptul de flux - starea în care persoanele sunt atât de profund implicate într-o activitate, încât nimic altceva nu pare să mai conteze. 
Experienţa în sine este atât de plăcută, încât persoanele ar face-o cu orice preţ, numai pentru plăcerea de a o face.
Cercetările au arătat că experienţele
optimale au fost descrise descrise în acelaşi mod de bărbaţi şi de femei, de tineri şi de bătrâni, indiferent de mediile culturale din care proveneau.


Conceptul de „flux" a fost considerat util de psihologii care studiază fericirea, gradul de satisfacţie şi motivaţia intrinsecă, de sociologii care îl consideră un concept opus celor de anomie şi de alienare, de antropologii interesaţi de fenomenele fervorii colective şi de ritualuri.
Alţi cercetători au extins implicaţiile experienţei optimale la studiile privind evoluţia omenirii şi la analiza fenomenelor religioase.
Teoria a început să fie aplicată în diferite domenii pentru rezolvarea unor
probleme practice.
Când obiectivul propus este îmbunătăţirea calităţii vieţii, teoria experienţei optimale poate indica un drum. 
Ea a fost o sursă de inspiraţie pentru programele şcolare experimentale, pregătirea şi perfecţionarea oamenilor de afaceri, elaborarea unor produse şi servicii destinate petrecerii timpului liber.
Experienţa optimală este folosită pentru a genera idei şi practici în psihoterapia clinică, în reabilitarea delincvenţilor juvenili, în organizarea de activităţi în căminele de bătrâni, în scenografia expoziţiilor şi în terapia ocupaţională pentru persoanele cu handicap.

Când cauţi fericirea, soluţiile parţiale nu sunt eficiente. 
Cărţile nu pot da reţeta fericirii.
Adevărata mulţumire vine din sentimentul profund de a te simţi bine cu tine însuţi.
Experienţa optimală depinde de aptitudinea de a controla ce se întâmplă în conştiinţă clipă de clipă, deci fiecare persoană trebuie să-şi dezvolte această aptitudine, pe baza efortului şi a creativităţii proprii.
O carte poate să prezinte exemple despre cum poate fi făcută mai plăcută viaţa, exemple ordonate în cadrul unei teorii, iar cititorii vor reflecta la ele şi îşi vor formula propriile concluzii practice. 

Poți comanda online cartea  Flux - Psihologia fericirii de Mihaly Csikszentmihalyi aici: Cărturești , Emag , Elefant.ro ,

Mihaly Csikszentmihalyi despre flux
Conferinţă TED

Filmed February 2004 at TED2004 
https://www.ted.com/talks/mihaly_csikszentmihalyi_on_flow?language=ro
 
Mihaly Csikszentmihalyi întreabă "Ce face ca o viaţă să merite să fie trăită?" 
Observând că banii nu ne pot face fericiţi, el se uită la cei care găsesc plăceri şi satisfacţie durabilă în activităţi care îi aduc într-o stare de flux.


Playlistul meu youtube ”Iubire, Fericire” katona nicolae 362 materiale video

Lecturarea articolului, cu comentarii în plus:   https://www.youtube.com/watch?v=q9MNzjDyt6k&t=1813s



Transcrierea conferinţei TED:
0:11 Am crescut în Europa, iar cel de-al doilea Război Mondial m-a prins când eram între 7 şi 10 ani. 
Şi am înţeles cât de puţini dintre adulţii pe care-i cunoşteam au fost în stare să reziste la tragediile aduse de război - cât de puţin din viaţa lor a semănat cu o viaţă normală, plină de conţinut, mulţumitoare, fericită, odată ce munca, căminul, siguranţa lor a fost distrusă de război. Aşa că am devenit interesat să înţeleg ce a contribuit la o viaţă care a meritat trăită. 
Şi am încercat, ca un copil, ca un adolescent, să citesc filozofie şi să fiu implicat în artă, religie şi în multe alte căi pe care le-am putut vedea ca un posibil răspuns la acea întrebare. 
Iar în final am întâlnit psihologia din întâmplare.
1:31 De fapt eram într-o staţiune montană din Elveţia fără nici un ban ca să mă distrez, fiindcă zăpada s-a topit şi era - nu aveam bani de cinema, dar am găsit ceva - am citit în ziare că va fi o prezentare de către cineva într-un loc văzut de mine în centrul Zurich-ului, şi va fi vorba despre farfuriile zburătoare. Şi m-am gândit, păi, devreme ce nu pot merge la cinema, măcar voi auzi gratis despre farfuriile zburătoare. 
Iar omul care a vorbit în acea seară a fost foarte interesant. 
De fapt, în loc să vorbească despre micii oameni verzi, el a vorbit despre cum psihicul europenilor a fost traumatizat de război şi ei proiectează acum farfurii zburătoare pe cer, ca un fel de - el a vorbit despre modul în care desenele vechii religii hinduse ar fi fost proiectate pe cer într-o încercare de a recâştiga puţin sens al ordinii după haosul războiului. 
Iar asta mi s-a părut foarte interesant. 
Şi am început să citesc cărţile lui după acea prezentare. 
Iar acela era Carl Jung, al cărui nume sau operă îmi erau complet necunoscute.
3:09 Apoi am venit în această ţară (SUA) să studiez psihologia şi am început să încerc să înţeleg aceste rădăcini ale fericirii. 

 Acesta este un rezultat tipic pe care mulţi l-au prezentat, şi sunt multe variaţiuni pe această temă. 
Dar asta arată de exemplu că aproximativ 30 la sută din oamenii chestionaţi în SUA începând din 1956 spun că viaţa lor este foarte fericită. 
Iar asta nu s-a schimbat deloc. 
În timp ce venitul personal, pe o scară care a compensat inflaţia, aproape că s-a triplat în acea perioadă. 
Dar găseşti aceleaşi rezultate, adică, după un anumit punct de bază care corespunde mai mult sau mai puţin cu puţin peste 1000 de dolari peste nivelul minim al sărăciei, creşteri în prosperitatea materială nu par să afecteze cât de fericiţi sunt oamenii. 
Şi de fapt găseşti că lipsa resurselor de bază a resurselor materiale, contribuie la nefericire, dar creşterea resurselor materiale nu duce la creşterea fericirii.
4:29 Aşa că cercetarea mea s-a concentrat mai mult pe - după ce am aflat aceste lucruri care chiar au coincis cu propria mea experienţă, am încercat să înţeleg acum, unde în viaţa zilnică, în experienţele noastre normale, ne simţim într-adevăr fericiţi. 
Şi pentru a porni asta - acele studii cu 40 de ani în urmă, am început să mă uit la oameni creativi - întâi artişti şi oameni de ştiinţă - încercând să înţeleg ce i-a făcut să simtă că merită de fapt să-şi cheltuie viaţa lor făcând lucruri pentru care mulţi din ei nu aşteptau faimă sau avere, dar care le-a făcut viaţa plină de înţeles şi a meritat să fie făcută.
5:29 Acesta era unul din compozitorii de frunte ai muzicii americane în anii 70. 
Iar interviul era lung de 40 de pagini. 
Dar acest mic extras este un sumar foarte bun despre ce a spus el pe parcursul interviului. 
Şi descrie cum se simte le când compunerea merge bine. 
Şi o spune descriind-o ca o stare extatică.
5:55 Acum, extaz în greacă înseamnă pur şi simplu să stai lângă ceva. 
Şi apoi a devenit de fapt o analogie pentru o stare mentală în care simţi că nu îţi faci rutinele ordinare zilnice. 
Aşa că extazul este de fapt trecerea într-o realitate alternativă. 
Şi este interesant, dacă te gândeşti la ea, când ne gândim la civilizaţiile la care privim admirativ ca fiind culmi ale realizărilor umane - fie că e China, Grecia, civilizaţia hindusă, sau maiaşii, sau egiptenii - ce ştim despre ei este de fapt despre extaziile lor, nu despre viaţa lor zilnică. 
Cunoaştem templele construite, unde oamenii pot veni să încerce o realitate diferită. 
Ştim despre circurile, arenele, teatrele - acestea sunt rămăşiţele civilizaţiilor şi sunt locurile în care oamenii mergeau să încerce viaţa într-o formă mai concentrată, mai ordonată.
7:13 Acum, acest om nu are nevoie să meargă într-un asemenea loc, care este deasemenea - acest loc, această arenă, care a fost construită ca un amfiteatru grec, este deasemenea un loc pentru extaz. 
Participăm într-o realitate care este diferită de cea din viaţa cotidiană cu care suntem obişnuiţi. 
Dar acest om nu are nevoie să meargă acolo. 
El are nevoie doar de o bucăţică de hârtie unde poate face mici semne, şi în timp ce face asta, el imaginează sunete care nu au existat înainte în acea combinaţie specifică. 
Deci odată ce ajunge la punctul de început a creaţiei - cum a făcut Jennifer în improvizaţia ei - o nouă realitate, acela este un moment de extaz. 
El intră în acea realitate diferită. 
El mai spune că asta este o experienţă atât de intensă, că simte ca şi cum nu ar exista. 
Iar asta sună ca un fel de exagerare romantică. 
Dar de fapt, sistemul nostru nervos este incapabil să proceseze mai mult de 110 biţi de informaţie pe secundă. 
Şi pentru a mă auzi şi a înţelege ce spun voi trebuie să procesaţi cam 60 de biţi pe secundă. 
De asta nu puteţi să ascultaţi mai mult de două persoane. 
Nu puteţi înţelege mai mult de două persoane care vă vorbesc.
8:44 Ei, când sunteţi într-adevăr implicat în acest proces deosebit de frumos de creare a ceva nou, aşa cum face acest om, el nu mai are atenţie destulă rămasă pentru a urmări cum se simte corpul lui, sau problemele lui de acasă. 
El nu poate simţi nici că îi e foame sau că e obosit. 
Corpul lui dispare, identitatea lui dispare din conştiinţa lui, fiindcă nu are destulă atenţie, ca oricare dintre noi, să facă într-adevăr bine ceva care necesită multă concentrare şi în acelaşi timp să simtă că există. 
Aşa că existenţa este temporar suspendată. 
Şi el spune că mâna lui pare să se mişte de la sine. 
Acum, aş putea să mă uit la mâna mea două săptămâni şi nu aş simţi nici veneraţie, nici minune, fiindcă eu nu pot compune.
9:54 Aşa vă spune asta aici, dar în alte părţi ale interviului este evident că acest proces automatic, spontan descris de el se poate întâmpla doar cuiva care este bine pregătit şi a dezvoltat o tehnică. 
Şi a devenit o banalitate în studiul creativităţii că nu poţi crea ceva fără mai puţin de 10 ani de imersie în cunoştinţe tehnice dintr-un anumit domeniu. 
Indiferent că este matematică sau muzică -ia aşa de mult să fii în stare să schimbi ceva într-un mod care este mai bun decât a fost înainte. 
Acum, când se întâmplă asta, el spune că muzica pur şi simplu curge
Şi fiindcă toţi aceşti oameni pe care am început să-i interviez - acesta era un interviu care are peste 30 de ani - aşa de mulţi oameni au descris asta ca pe o curgere spontană încât am numit acest tip de experienţă "experienţa flux". 
Şi se întâmplă în domenii diferite.
11:12 De exemplu un poet o descrie în această formă. 
Acesta este de la un student al meu care a interviat câţiva din scriitorii şi poeţii de frunte din SUA. 
Şi descrie acelaşi sentiment spontan, fără efort, pe care îl ai când intri în această stare extatică. 
Acest poet o descrie ca deschiderea unei uşi care pluteşte sus în ceruri - o descriere similară cu cea dată de Albert Einstein despre cum a imaginat forţele relativităţii când se lupta să înţeleagă cum funcţionau. 
Dar se întâmplă şi în alte activităţi. 
De exemplu, acesta este un alt student al meu, Susan Jackson din Australia, care a lucrat cu unii din atleţii de vârf din lume. 
Şi vedeţi aici în această descriere a unui patinator olimpic în principiu aceeaşi descriere a fenomenului stării interne a persoanei.
Să nu credeţi că se întâmplă automat când vă contopiţi cu muzica, şi aşa mai departe.
12:20 De fapt, se întâmplă şi în cea mai recentă carte pe care am scris-o, numită "Afaceri bune", în care am interviat câţiva directori executivi care au fost numiţi de egalii lor ca având mult succes şi foarte etici, foarte responsabili din punct de vedere social. 
Vedeţi că aceşti oameni definesc succesul ca ceva care ajută pe alţii, şi în acelaşi timp te face fericit în timp ce lucrezi la el. 
Şi aşa cum spun toţi aceşti foarte responsabili şi plin de succes directori executivi, nu poţi avea doar unul din aceste lucruri ca să ai succes. 
Dacă vrei să ai o slujbă plină de înţeles şi de succes - Anita Roddick este o altă directoare pe care am interviat-o. 
Ea a fondat firma Body Shop, de cosmetice, un fel de rege al cosmeticii naturale. 
Este un fel de pasiune care vine când faci ce e cel mai bun şi având "starea de flux" în timp ce lucrezi.
13:21 Acesta este un mic citat din Masaru Ibuka, care a pornit, la vremea lui, compania Sony fără bani, fără un produs - ei nu aveau un produs, nu aveau nimic, dar aveau o idee. 
Iar ideea lui a fost să fondeze un loc de muncă în care inginerii pot simţi bucuria inovaţiei tehnologice, să fie conştienţi de misiunea lor în societate şi să lucreze cât le pofteşte inima. 
Nu aş putea îmbunătăţi acest exemplu despre cum apare fluxul la locul de muncă.
13:56 Când facem studii, am făcut împreună cu colegi din toată lumea, peste 8000 de interviuri cu oameni - de la călugări Dominicani, la călugăriţe oarbe, la căţărători pe Himalaia, la păstori din Navajo - care îşi iubesc munca. 
Şi indiferent de cultură, îndiferent de educaţie sau altceva, sunt 7 condiţii care pare să fie prezentă când o persoană este în flux. 
Este această concentrare, care atunci când devine intensă, duce la o stare de extaz, de claritate, ştii exact ce vrei să faci de la un moment la altul, obţii reacţie imediată. 
Ştii că ceea ce trebuie să faci este posibil de făcut, chiar dacă este dificil, iar simţul timpului dispare, uiţi de tine însuţi, te simţi parte a ceva mai mare. 
Şi odată ce acele condiţii sunt prezente, ceea ce faci merită să fie făcut de dragul lui.
15:02 În studiile noastre, reprezentăm viaţa comună a oamenilor în această schemă simplă. 
Şi putem măsura asta chiar foarte precis, fiindcă le dăm oamenilor pagere electronice care sună de zeci de ori pe zi, şi oriunde sună vei spune ce faci, cum te simţi, unde eşti, la ce te gândeşti. 
Şi două lucruri pe care le măsurăm sunt cantitate de provocare pe care o simt oamenii în acel moment şi cantitatea de pricepere pe care o simt că o au în acel moment. 
Deci pentru fiecare persoană putem stabili o medie, care este centrul diagramei. 
Acesta ar fi nivelul tău mediu de provocări şi de priceperi, care va fi diferit de cel al altora. 
Dar ai un fel de punct fix acolo care va fi în mijloc.
15:50 Dacă ştim care este punctul fix, putem prezice destul de precis când vei fi în flux, şi va fi când provocările tale sunt peste medie şi priceperile tale sunt peste medie. 
Şi poate că faci lucruri foarte diferit de alţi oameni, dar pentru fiecare acel canal de flux, aceea zonă acolo, va fi când faci ceea ce îţi place într-adevăr să faci - cânţi la pian, poate, eşti cu cel mai bun prieten, poate munceşti, dacă munca este cea care îţi asigură fluxul pentru tine. 
Iar celelalte zone devin tot mai puţin pozitive.
16:28 Stimularea este bună fiindcă eşti supra-provocat acolo. 

Priceperile tale nu sunt aşa de înalte cum ar trebui, dar poţi trece în flux foarte uşor prin dezvoltarea unei priceperi puţin mai bune. 
Deci, stimularea este zona din care cei mai mulţi învaţă, fiindcă acolo sunt ei împinşi peste zona lor de comfort şi acolo intră - întorcându-mă la flux - iar apoi îşi dezvoltă priceperi mai bune. 
Control este deasemenea un loc bun, fiindcă acolo te simţi comfortabil, dar nu foarte entuziasmat. 
Nu mai este prea provocator. 
Şi dacă vrei să intri în flux din zona de control, trebuie să creşti provocările. Deci aceste două zone sunt ideale şi complementare din care este uşori să intri în flux.
17:20 Celelalte combinaţii de provocări şi priceperi devin mai puţin optime în mod progresiv. 
Relaxarea este bună - te simţi tot OK. 
Plictisul începe să devină foarte neplăcut iar apatia devine foarte negativă - nu simţi că faci ceva, nu îţi utilizezi priceperea, nu există provocări.
Din păcate, o mulţime de oameni trăiesc apatia.
Cea mai mare sursă unică pentru apatie este urmărirea televizorului, a doua este să stai în baie.
Şi apoi, câteodată, chiar şi privind televizorul cam şapte - opt procente din timp este în flux, dar asta este când alegi un program pe care chiar vrei să-l vezi şi primeşti feedback din el.18:17 Deci întrebarea pe care încercăm să o răspundem - şi am depăşit timpul alocat - este cum să punem tot mai mult din viaţa zilnică în acel canal de flux.
Şi acesta este tipul de provocare pe care încercăm să o înţelegem.
Iar unii din voi ştiu bineînţeles cum să o facă în mod spontan fără nici un sfat, dar din păcate o mulţime de oameni nu ştiu. 
Şi acesta este ceea ce încercăm noi să facem.
În regulă.
18:47 Mulţumesc.
18:48 (Aplauze)


Despre psihologul Mihaly Csikszentmihalyi :
https://www.ted.com/speakers/mihaly_csikszentmihalyi

Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)

Cursuri Online Dezvoltare Personală - LINK

Distribuie dacă ți-a plăcut, mulțumesc! 


Toate blogurile, conturile, paginile și grupurile mele Facebook:

Poți asculta podcasturile mele aici: https://anchor.fm/kato-podcast

Poți susține activitatea mea prin sponsorizare pe platforma Patreon sau Buy Me A Coffe, și vei beneficia de bonusuri importante pentru dezvoltarea ta personală (articole și materiale video destinate sponsorilor - memebership):https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE


-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :) 


Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!

Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢII PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole!   http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun (dă click pe titluri)
StopMotionCreator
Storyxy 
Promoyze
AscendPages 

Offeo - creezi videoclipuri uimitoare pentru social media
Designrr - Creare ebook-uri
VOOPLAYER - Video Hosting and Marketing Platform for Business
StreamYard - studio emisie live


software-deals.rosoftware-deals.ro









Află cum influenţează opţiunile fericirea ta. Barry Schwartz - paradoxul opțiunilor

Psihologul Barry Schwartz are în vizor principiul de bază al societăților occidentale : libertatea de a alege. După părerea lui Schwartz, posibilitatea de a alege nu ne-a făcut mai liberi ci mai încremeniți de spaimă, nu mai fericiți, ci mai nesatisfăcuți.

Niciun comentariu:

(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');