Universul VIU, Credinţă şi Vindecare

Universul VIU, Credinţa şi Vindecarea

Ce este "Universul Viu" ? 
Este concepţia conform căreia tot ceea ce percepem ca fiind "material" reprezintă în fapt EFECTUL ACTIVITĂŢII UNOR ENTITĂŢI SPIRITUALE. 
În spatele tuturor fenomenelor naturale stă activitatea unor "spirite ale naturii" care îşi exercită capacităţile lor naturale. 
Le spunem "forţe ale naturii", deoarece noi percepem doar efectul material, grosier, nu şi cauza subtilă care stă la baza lor. 
Cine meditează puţin la această viziune va înţelege faptul că strămoşii noştri nu erau deloc "naivi", ci au posedat anumite capacităţi, la un moment dat, privind posibilitatea de a percepe lumea spirituală. 
Strămoşii noştri nu adorau Soarele din... ignoranţă, din necunoaştere, din naivitate, ci deoarece ştiau că în spatele manifestării Soarelui stă, din punct de vedere cauzal, o "entitate spirituală solară" foarte evoluată, care are rol în guvernarea Sistemului solar. 
Faptul că viaţa omului este posibilă pe Terra datorită existenţei Soarelui, a căldurii şi luminii emanate de acest astru ceresc, ar trebui să ne confere un anumit SENTIMENT faţă de el, faţă de valoarea şi importanţa sa pentru specia umană şi toate vieţuitoarele terestre...

Dacă nu înţelegi ce vreau să spun, poate vei înţelege mai bine dacă efectuezi un mic exerciţiu meditativ : poţi percepe Soarele cu privirea, cu pielea, dar şi cu... sufletul, ca trăire emoţională. 
Poţi simţi Soarele ca o percepţie exterioară, senzorială, ca lumină, ca şi căldură, dar şi ca trăire interioară, emoţională. 
Închide ochii şi imaginează-ţi că "stai la soare". 
Ai stat de multe ori la soare până acum, aşa că nu va fi dificil să îţi aduci aminte ce ai simţit. 
Închide ochii şi adu-ţi aminte cum este să simţi Soarele. 
Adu-ţi aminte de senzaţia plăcută de căldură şi lumină care te învăluia... 
Ţine ochii închişi şi încearcă să simţi trăirea sufletească evocată de faptul de a te gândi la Soare. 
Încearcă să defineşti această trăire, fără preconcepţii şi prejudecăţi, exact aşa cum o simţi. 
Stai câteva minute în această stare... 
Când vei putea, repetă micul experiment stând la soare, cu ochii închişi. 
Gândeşte-te la Soare, şi lasă să se dezvolte trăirea sufletească în sufletul tău, fără să o influenţezi în vreun fel. 
În câteva minute vei simţi destul de bine această trăire, ca o stare emoţională. 
Poţi repeta experimentul de mai multe ori. 
De cîte ori vrei. 
Nu îţi voi spune eu ce trebuie să simţi, nu vreau să te influenţez. 
Poate vei vrea să împărtăşeşti ce ai simţit, mai jos, la comentarii. 
Cum doreşti...


Concentrarea asupra trăirii sufleteşti, când experimentezi ceva, sau când te gândeşti la ceva, reprezintă cheia care îţi va deschide poarta lumii spirituale. 
Căci ceea ce vei percepe va fi resimţit ca trăire interioară, iar exerciţiul de mai sus constituie un exerciţiu de antrenare a unei capacităţi perceptive. 
Universul este viu. 
Universul poate fi privit ca o fiinţă gigantică vie. 
Dumnezeu poate fi privit ca fiind Spiritul Suprem (Spiritus Sancti) al acestei fiinţe universale. 
Iar corpul omenesc poate fi privit ca un univers în miniatură. 
Ce este înăuntru este şi în afară... 
Universul holografic... 
Omul oglindeşte holografic universul... 
După chipul şi asemănarea întregului... 
Aşa cum în corpul omenesc se manifestă viaţa, continuu, în tot Universul se manifestă viaţa, clipă de clipă, neîncetat. 
Aşa cum în organism totul se transformă, neîncetat, aşa şi în Univers totul se transformă, neîncetat, dar la altă scară a timpului şi spaţiului...
Terra poate fi considerată, din anumite puncte de vedere, a fi vie. 
Un sistem ierarhic de entităţi spirituale, viu. 
Aşa cum în spatele fiecărei celule umane stă activitatea unor entităţi spirituale, care se nasc şi mor corporal prin aceste celule, în spatele fiecărei manifestări terestre naturale stau entităţi spirituale care acţionează în colaborare la manifestarea acestei capodopere planetare care găzduieşte viaţa fiinţelor terestre. 
În spatele fiecărei manifestări naturale se află un principiu inteligent. 
Şi asta este valabil şi pentru manifestările deosebit de complexe care au loc în interiorul "micului univers" reprezentat de organismul omenesc...

Playlistul "Vindecarea prin Credinţa în vindecare" katona nicolae 87 de videoclipuri iunie 2016


Postarea Facebook



Cum este clasificată această concepţie "primitivă" la ora actuală ? Cam aşa : 
"Animismul - (latină anima „spirit” apoi „suflet”) este rezultatul gândirii omului primitiv din stadiul prereligios timpuriu, manifestat prin personificarea obiectelor și a fenomenelor naturii, precum și prin investirea acestora cu atribute umane. 
Termenul de animism a fost introdus de etnograful englez Edward Burnett Tylor într-un studiu apărut in anul 1871, Primitive Culture, pentru a desemna primul stadiu religios, un „minim de religie”, având ca sursă dorința omului de a-și explica fenomene enigmatice din propria viață (somnul, visele, halucinațiile, bolile) sau credința că orice om are un suflet autonom care-l poate părăsi temporar (în somn sau în leșin) sau definitiv (prin moarte).
Animismul este o formă de religie care atribuie un suflet animalelor, fenomenelor și obiectelor naturale.
Animismul este prezent, într-o varietate de forme de expresie și manifestare, la mai toate popoarele tribale ale lumii și influențează mult hinduismul popular și Islamul, dar și creștinismul. 
Cei mai mulți practicanți ai animismului (sau tradițiilor religioase tribale) consideră că există un Dumnezeu creator care a întocmit universul în trecutul mitic. 
El este undeva departe și nu are nimic de-a face cu oamenii. 
În orice caz, există întotdeauna vreun fel de legendă sau promisiune că ei vor fi aduși, în vreun fel sau altul, înapoi la Dumnezeu. 
Practic vorbind, spiritele sunt cele mai importante realități ale acestor oameni în viețile lor mundane și de aceea sunt și numiți „animiști”, ceea ce înseamnă închinători la spirite.
Există trei feluri de spirite în animism:
1. Ancestrale: spiritele strămoșilor morți, despre care se crede că sunt prezenți și se preocupă de binele respectivului trib sau familie în vreun fel.
2. Spirite ale naturii: asociate cu fenomenele naturii (tunete, furtuni, secete sau altele asemenea) și cu obiectele neînsuflețite (cum ar fi stânci, râuri, copaci etc.).
3. Animale: ei consideră că orice animal are un spirit.

Frica pătrunde și poate controla, pe întreaga durată a vieții cuiva, chiar și viețile oamenilor educați, fiindcă aproape orice poate aduce mânia vreunui spirit asupra unei persoane. 
Aceste spirite trebuie mereu îmblânzite pentru a nu se mânia, dar mai sunt chemate și pentru a aduce bunăstarea sau blestemul asupra cuiva. 
Deoarece spiritele pot "locui" și obiectele neînsuflețite, deseori ceea ce pare inocent, cum ar fi un cuțit găsit în apropierea casei cuiva, poate provoca teamă. 
Ar putea însemna că persoana a fost blestemată. 
Oamenii caută protecție prin brățări speciale sau alte obiecte, numite fetișuri, primite de la un vraci. 
Mulți animiști care devin creștini continuă să cheme spiritele pentru a obține ajutor practic fiindcă uneori misionarii occidentali i-au lăsat cu impresia că Dumnezeul din Biblie oferă doar mântuire spirituală într-o altă lume. 
Atunci când se îmbolnăvesc, misionarii îi trimit la doctor; pentru problemele agricole sau cu vitele sunt trimiși la fermier. 
Dar ei se duc la vraci și la spiritele lor pentru a primi ajutor practic...

Păcatul și vina sunt înțelese ca aspecte sociale și ceremoniale și sunt asociate cu răspunderile pe care le au oamenii în trib sau cu spiritele. 
Omul este văzut ca o parte a ciclului vieții și este o verigă a întregii creații, nu un administrator al creației așa cum învață creștinismul. 
Acest ciclu al vieții se întinde până la zeii ancestrali, care pot fi oamenii din mitologie ce au luat forma diverselor animale. 
Există deseori un animal-totem sau un obiect special al unui trib sau familii care este sacru pentru acel zeu.
Războinicii, genealogiile și familia sunt foarte prețuite în aceste societăți. 
Ei consideră foarte important să ai copii astfel încât spiritul tău să devină un strămoș care să fie venerat și căruia să i se aducă jertfe (de obicei mâncare, pentru a nu înfometa).
Evanghelizarea triburilor animiste :
Deseori aceste grupuri tribale primesc cel mai bine Evanghelia. 
Religia lor constă dintr-o sumă de tradiții preluate de la generațiile anterioare, deci nu este un set de convingeri trăite cu strictețe, cum se întâmplă în religiile mai sus amintite. 
Spre deosebire de cele trei religii de mai sus, la religia animistă am putea spune că este un vid conceptual (sistemul teologic / filozofic lipsește). 
Tocmai de aceea tribalii sunt mai ușor de abordat, având în vedere și natura lor ospitalieră (în cele mai multe cazuri) și curioasă. 
În India, de exemplu, tribalii vin la Domnul Isus în număr mare. 
Tocmai de aceea creștinismul este numit religia robilor, a săracilor, a celor excluși din societate. 
Tribalii sunt în afara castelor recunoscute (harijen - denumire dată de Gandhi acestora, care înseamnă „fiii lui Dumnezeu”)
Omonimie în medicina secolului al XVIII-lea: 
Nu trebuie să apară confuzia dintre termenul animism, care este o formă de "religie", pe care îl analizează articolul de față și termenul animism, care este o "doctrină fiziologico-medicală a lui Stahl, care explică faptele vitale prin intervenția sufletului; vitalism". 
Cei mai importanți filozofi care au avut concepții animiste sunt:
Platon (c. 427 - c. 347 i.Hr.)
Aristotel (384 - 322 i.Hr.)
Georg Ernst Stahl (1659 - 1734)
Friedrich Schelling (1775 - 1854).

Definiția animismului cf. „Dicționar Enciclopedic”, vol. I (A-C), Editura Enciclopedică, București, 1993, p. 76: 
„Credință în duhuri, spirite, suflete, ca realități distincte de corp, în genere în imagini supranaturale, suprasenzoriale, reprezentate în conștiința religioasă ca agenți acționând în întreaga natură și diriguind obiectele și fenomenele lumii materiale, inclusiv omul. 
Animismul este prezent ca element component în toate religiile”.  
Noul Dicționar Universal al Limbii Române oferă următoarea definiție: 
„3. Credință a oamenilor primitivi și a copiilor în existența vieții și la lucrurile neînsuflețite: prin animism, adică prin tendința primitivului de a însufleți lucrurile. 
BL. [Lucian Blaga]; animismul e factorul creator al mitologiilor și al superstițiilor: natura moartă înviază și respiră, munți, izvoare și păduri sînt locuite de spirite, de zei și zîne”.
Sursa : Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Animism
În limba engleză este ceva mai detaliat şi mai cuprinzător : http://en.wikipedia.org/wiki/Animism

Există ceva "magic" în concepţia Universului Viu, şi a Animismului. 
Ceva atât de magic, încât... ne însoţeşte de-a lungul istoriei, în permanenţă. :) 
Poveşti şi legende cu zei, zâne, balauri, pitici, îngeri, draci, monştri, stafii, fiinţe fantastice, au existat din totdeauna, la TOATE populaţiile, în toate culturile. 
Folclorul nostru popular a conservat şi el ceva material în acest sens. 
Au dispărut, însă aceste "fiinţe" ? 
Sau a dispărut capacitatea oamenilor de a le mai percepe ? 
Dacă vei urmări materialul de mai jos, vei fi probabil puţin şocat, aşa cum am fost şi eu când l-am vizionat prima dată : 




Mulţi oameni afirmă că sunt credincioşi. 
Dar, când îi întrebi care este opinia lor despre Dumnezeu şi modul său de implicare în creaţie, în viaţa oamenilor, vei observa că părerile lor pot fi foarte... diferite. 
Se dovedeşte astfel că oamenii, deşi spun că cred în Dumnezeu, de fapt nu cred în ACELAŞI DUMNEZEU cu toţii, căci chiar şi membri aceleiaşi religii au OPINII DIFERITE despre Dumnezeu. 
Există pe internet grupuri sociale de tip religios, înfiinţate de membri diferitelor culte religioase, pe care, dacă intraţi să citiţi, veţi observa că părerile sunt foarte... împărţite. 
De aceea consider utilă adăugarea ideilor de mai jos, pentru ca fiecare cititor să aibă ocazia de a medita puţin asupra propriilor sale opinii, propriei sale credinţe :

"Teismul, in sensul cel mai larg, este credința că cel puțin o zeitate există. 
Într-un sens mai specific, teismul poate fi o doctrină preocupată cu natura unui Dumnezeu monoteist și relația dintre Dumnezeu și univers.
Teismul, în acest sens specific, îl consideră pe Dumnezeu ca fiind personal, prezent și activ în guvernarea și organizarea lumii și a universului. 
Astfel, teismul descrie concepția clasică despre Dumnezeu care este întâlnită în creștinism, iudaism, islam și unele forme ale hinduismului. 
Utilizarea cuvântului teism pentru a indica această formă clasică de monoteism a început în timpul revoluției științifice din secolul al XVII-lea, cu scopul de a-l diferenția de concepția deistă care apărea în acea perioadă și care susținea că Dumnezeu, deși transcendent și suprem, nu intervine în lumea naturală și poate fi cunoscut rațional si nu prin revelație. 
Termenul teism derivă din grecescul theos însemnând „zeu”. Termenul teism a fost utilizat pentru prima oară de către Ralph Cudworth (1617–88).
Tipuri : 
Monoteismul este credința din teologie conform căreia există o singură zeitate. 
Printre religiile monoteiste moderne se numără creștinismul, islamul, iudaismul și unele forme ale budismului și hinduismului.
Politeism - În timp ce o definiție specifică a teismului ar putea exclude politeismul, acesta este inclus în definiția cea mai largă. 
Politeismul este credința că există mai mult de o zeitate. 
În practică, politeismul nu este doar credința în existența mai multor zei; de obicei include credința în existența unui panteon specific de zeități distincte. 

Panteism și Panenteism - În timp ce o definiție specifică a teismului ar putea exclude panteismul, acesta este inclus în definiția cea mai largă. 
Panteismul: credința că universul fizic este echivalent unuia sau mai multor zei și că nu există separare între un Creator și substanța creației sale. 
Printre exemple se numără multe forme ale saivismului.
Panenteismul: ca și panteismul, credința că universul fizic este asociat unuia sau mai multor zei. 
Cu toate acestea, consideră că unul sau mai mulți zei sunt superiori universului material. 
Exemplele includ majoritatea formelor de vaishnavism.
Deism - În timp ce o definiție specifică a teismului ar putea exclude deismul, acesta este inclus ca formă a teismului de către definiția cea mai largă dată mai sus.
Deismul este credința că cel puțin o zeitate există și a creat lumea. dar aceasta/acestea nu intervin în univers.
Deismul respinge de obicei evenimentele supranaturale (cum ar fi profețiile, miracolele și revelațiile divine) predominante în religia organizată. Conform deismului, credința religioasă trebuie să se bazeze pe rațiune și observarea lumii naturale, aceste surse dezvăluind existența unei ființe supreme drept creator.
Autoteism - În timp ce o definiție specifică a teismului ar putea exclude autoteismul, acesta este inclus în definiția cea mai largă. 
Autoteismul este punctul de vedere potrivit căruia, indiferent dacă divinitatea este sau nu externă, ea exista și în interiorul "sinelui", iar individul are datoria de a deveni perfect (divin) în mod egoist sau altruist, urmând învățăturile atribuite liderilor religioși (cum ar fi Iisus).
În contextul subiectivismului, autoteismul se poate referi de asemenea la credința conform căreia sinele individual este o zeitate (adesea unica zeitate). Aceasta este totuși o versiune extremă a subiectivismului.
Teisme cu judecată a valorii :
Euteismul este credința potrivit căreia o zeitate este omnibenevolentă.
Disteismul este credința potrivit căreia o zeitate nu este în totalitate binevoitoare, ci este posibil răuvoitoare.
Malteismul este credința potrivit căreia o zeitate există, dar este în totalitate malevolentă." Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Teism


"Monoteismul (din grecescul μόνος, monos, „singur” și θεός, theos, „zeu”) este credința în existența unui zeu sau în unitatea lui Dumnezeu. Monoteismul este caracteristic religiilor avraamice (iudaism, majoritatea denominatiilor creștinismului, islam, sabianism) și poate fi de asemenea recunoscut în numeroase alte religii, precum în Zoroastrism, Credința Bahá'í, Sikhism, chiar și în Hinduism.
Definiție și tipuri :
Monoteismul este credința într-un singur zeu, în contrast cu politeismul, credința în zeități multiple. Cu toate acestea, politeismul este compatibil cu monoteismul inclusiv sau alte forme ale monismului, iar distincția dintre monoteism și politeism nu este foarte clară sau obiectivă.
Unele religii monoteiste atribuie conotații "personale" propriului dumnezeu, pentru a-l diferenția de alți Dumnezei, despre care ei susțin că ar fi ori simple creații omenești (monoteismul exclusiv), ori alte forme ale Dumnezeului lor (monoteismul inclusiv).
În anumite cazuri se poate detecta o evoluție de la un cult enoteist, în care credincioșii acceptă existența unor divinități inferioare celei principale, pe care ei o venerează ca fiind adevăratul lor dumnezeu, la cultul monoteist.
Iudaismul a fost prima religie monoteistă de succes (care a supraviețuit fondatorului și vremii), deși unii susțin că însuși animismul ar fi o formă de monoteism. Poporul Israel se consideră de la un anumit moment al istoriei sale "poporul ales al singurului Dumnezeu", acel Dumnezeu care le-a revelat cartea sfântă - Biblia.
În creștinism, unicitatea lui Dumnezeu include divinitatea Fiului său și divinitatea Duhului Sfânt, aspect exprimat în doctrina trinitară, definită ca atare în secolul IV, în urma controverselor cu arianismul. 
Viziunea trinitară nu o întâlnim la mormoni și la Martorii lui Iehova, care au doctrine diferite: în cazul mormonilor triteismul, în timp ce Martorii lui Iehova susțin că Isus Cristos este inferior Dumnezeului Tată Iehova. Cu toate aceste diferențe, toate aceste culte susțin că ele însele sunt creștine, dar nu le recunosc și pe celelalte biserici ca atare. Cu toate că creștinismul consideră venerarea trinității ca pe o formă de monoteism, iudaismul o consideră idolatrie totală.
Islamul a preluat și adaptat multe elemente din iudaism și creștinism. La fel ca evreii, musulmanii practică un monoteism radical, considerându-l pe Isus Cristos un profet, și nu Fiul lui Dumnezeu. Musulmanii, ca și evreii, îi consideră pe creștini politeiști.
Cât despre zoroastrism și credința Bahá'í, religii practicate la granița dintre Orient și Occident - de exemplu în Iran și Pakistan - ele sunt caracterizate printr-un anumit grad de sincretism." Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Monoteism

"Politeism este un termen care provine din limba greacă (πολυθεός , format din πολύς "mulți" și θεός "zeu") însemnând "mulți zei" sau "mulți dumnezei". Sunt considerate politeiste acele religii care nu sunt monoteiste.
Termenul "politeism" s-a născut în lumea iudeo-creștină, fiind folosit pentru prima oara de Filon din Alexandria, pentru a descrie religia grecilor în comparație cu cea iudeo-creștină. O dată cu răspândirea creștinismului în bazinul mediteranean și în Europa, non-creștinii și non-iudeii erau incluși în termenul "neamuri", termen folosit la început de către iudei pentru a-i desemna pe non-iudei. 
Jean Bodin relansează în anul 1580 folosirea termenului.
Unii politeiști susțin că zeii sau dumnezeii sunt ființe distincte și separate, dar se poate crede într-un principiu unficator, aici fiind inclus acel principiu "unul" al platoniștilor. 
Alți politeiști consideră multitudinea divinităților lor ca fiind o reprezentare a unei mai mari unități divine; nu un dumnezeu personal, ca în religiile monoteiste, ci o realitate pluralistă a divinului.
Religiile politeiste nu își pun problema originii lumii și a creației; lumea, în cea mai mare parte a ei, este eternă, avându-și, probabil, originea într-un haos primordial, prin intervenția mai mult sau mai puțin evidentă a zeilor ea ajungând să arate așa cum este astăzi.
Între religiile politeiste de astăzi este inclus șintoismul, dar și unele religii neopăgâne și afroamericane. Budismul și hinduismul sunt politeiste în măsura în care practicanții lor apelează la sisteme filozofico-teologice care să îndreptățească această includere. Catolicismul și ortodoxia sunt considerate de unii din afara lor ca fiind cel puțin apropriate de politeism, datorită doctrinei trinitariene și a cultului sfinților." Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Politeism
"Panteismul este o concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga materie și universul. Sau cum spunea Spinoza: Deus sive Natura („Dumnezeu sau Natura”, pentru Spinoza Dumnezeu fiind Natura).
Panteiști de seamă: Platon, Lao Tzu, Plotin, Schelling, Hegel, Giordano Bruno, Ioan Scotus Eriugena, Paul Tillich, Ralph Waldo Emerson, Leibniz, Walt Whitman, D.H. Lawrence și bineînțeles Spinoza.
Atât concepția panteistă cât și cea deistă au în comun crezul în existența divinității, respectiv a lui Dumnezeu, însă concepția panteistă susține că Dumnezeu este prezent în tot, identificându-se cu materia și universul, cu propriile sale creații, fiind schimbător și imperfect, spre deosebire de concepția deistă, care consideră că Dumnezeu a creat lumea, ulterior asistând impasibil la procesul de evoluție al acesteia." Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Panteism

Graniţa dintre monoteism şi politeism este foarte... discutabilă. De ce spun asta ? Să analizăm puţin : întâi defineşte-te pe tine, crezi în monoteism sau politeism ? Reamintesc că "Monoteismul este credința din teologie conform căreia există o singură zeitate." Dar ce este o zeitate ? Sensurile de dicţionar sunt : "Divinitate păgână; zeu, zeiță." " Divinitate păgână; idol. Lat. deus."  Sursa: DEX '09 (2009)Cam neclar... Dacă ne gândim la Satan ca la o zeitate, atunci lucrurile se cam complică, nu-i aşa ?
Ce înseamnă "păgân" ? 
PĂGẤN, -Ă, păgâni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care se închină zeilor sau idolilor; idolatru; p. ext. nume dat de creștini celor care sunt de altă religie; p. restr. turc, mahomedan. 2. S. m. și f. Nume dat de creștini persoanelor care nu au nicio religie, care nu cred în Dumnezeu sau care nu au primit botezul; ateu. 3. Adj. Care aparține cultului idolilor sau zeilor; p. restr. turcesc. 4. S. m. și f. Persoană care se abate de la dogmele religiei (creștine); eretic. 5. S. m. și f. Fig. Om rău la suflet, crud, nemilos.  Adj. Pătimaș, sălbatic, cumplit. – Lat. paganus. Sursa: DEX '09 (2009)
Destul de neclar din punctul de vedere al EXISTENŢEI reale a Zeilor, aceste definiţii... 
"Catolicismul și ortodoxia sunt considerate de unii din afara lor ca fiind cel puțin apropriate de politeism, datorită doctrinei trinitariene și a cultului sfinților." 
Dar eu mă întreb cum stă problema cu Ierarhia Entităţilor spirituale care apar în Biblie : Îngerii, Arhanghelii, Serafimii, Heruvimii, etc ? Ele sunt clar entităţi foarte evoluate, superioare, care intermediază legătura dintre om şi Dumnezeu, nu-i aşa ? Pot fi ele considerate fiinţe divine, un fel de... zeităţi de ordin inferior, sau nu ? 
Şi, dacă ne apropiem mai mult pentru a cerceta rolurile şi funcţiile acestor Entităţi, vom constata faptul că ele GUVERNEAZĂ UNIVERSUL conform voinţei lui Dumnezeu ! 
Şi aici remarcăm asemănarea cu concepţia Universului Viu, în care toate procesele naturale sunt guvernate de Entităţi spirituale !
Ierarhia are 9 trepte / niveluri principale, grupate câte 3 :
1. Prima Ierarhie:
Serafimii (gr. Σεραφείμ)
Heruvimii (gr. Χερουβείμ)
Tronurile (gr. Θρόνους)
2. A doua Ierarhie:
Stăpânirile (gr. Κυριότητες)
Virtuțile (gr. Δυνάμεις)
Puterile (gr. Εξουσίες)
3. A treia Ierarhie:
Principatele (gr. Αρχές)
Arhanghelii (gr. Αρχάγγελους)
Îngerii (gr. Αγγέλους)
Daţi click pe fiecare categorie pentru detalii. Sursa : Orthodoxwiki http://ro.orthodoxwiki.org/%C3%8Engeri
Deci în mod clar, Dumnezeu nu intervine personal şi direct în viaţa oamenilor, ci le influenţează viaţa indirect, prin intermediul Entităţilor Ierarhiei. Acestea, deci, se ocupă şi de starea de sănătate a oamenilor, de bunăstarea lor, etc...

Câteva idei citate din cartea "IOAN AL DOMNULUI" de Heather Cumming şi Karen Leffler :
"Entităţile văd trupul ca pe o hologramă; ele sunt capabile să vadă câmpul nostru energetic şi să aibă acces la întregul nostru trecut karmic (efectele cumulative ale tuturor faptelor noastre). 
În timp ce stăm în faţa Entităţilor şi solicităm vindecarea, trebuie să înţelegem că intrăm într-un parteneriat: colaborăm la realizarea vindecării noastre folosindu-ne liberul arbitru într-un mod pro-activ şi făcând un efort concertat de a ne schimba stilul de viaţă, obiceiurile şi orice alte lucruri care nu ne mai slujesc binele suprem. 
Vindecarea vine sub multe forme; uneori primim vindecare în moduri neaşteptate sau neclare pentru noi. 
Este important să rămânem cât mai deschişi posibil faţă de întregul proces, să ne ascultăm voinţa şi să avem compasiune faţă de noi înşine.”
„Dacă mergeţi în faţa Entităţilor şi le cereţi să vă „repare”, ele vor încerca; cu toate acestea, vor încerca şi să vă facă să conştientizaţi că „reparaţia” nu vă va rezolva cu adevărat karma. 
Termenul de vindecare a fiecărei persoane este diferit. 
Cineva care are cancer e posibil să nu-şi poată permite să aştepte vindecarea fizică. 
Fiecare persoană are liber arbitru.
Starea noastră de bine în plan fizic este alterată de credinţe, de karma la nivel spiritual şi de karma păstrată în trup la nivel celular. 
Vindecarea este rezolvarea acelei alterări, astfel încât trupul să poată primi un mesaj direct de la nivelul divin.
Durerea nu este necesară pentru a învăţa. 
Este necesar să acordăm atenţie.
Entităţile îi vor trece în revistă şi îi vor analiza karma şi profunzimea capacităţii sale de înţelegere. 
Ele vor lucra cu eul lui superior pentru a-i înţelege cea mai profundă intenţie. 
Ele nu manipulează niciodată. 
Nu vor mai păstra durere sau distorsiuni în trup pentru a vă determina să acordaţi atenţie. 
Colaboraţi cu Entităţile la obţinerea propriei vindecări. 
Dacă vreţi într-adevăr să acordaţi atenţie, fiindcă intenţionaţi să rezolvaţi ambele probleme, să vă vindecaţi trupul, dar şi nivelele mai profunde, asta vor face Entităţile, vă vor ajuta să vă vindecaţi trupul şi vor continua să vă sprijine în dobândirea unei vindecări mai profunde.”


Vindecătorul Ioan al Domnului, JOÃO DE DEUS, JOHN OF GOD, este un vindecător spiritual brazilian care a influenţat viaţa a milioane de oameni. Bineînţeles că este controversat, deoarece metoda sa nu este înţeleasă şi acceptată de toţi oamenii, şi deoarece nu a putut vindeca pe toţi bolnavii supuşi tratamentului său. 
Ioan (João, în limba portugheză) este un medium. 
El intră în transă, devine foarte flexibil, şi îşi lasă trupul, cu deplină încredere, să fie "pătruns" de anumite spirite, numite şi Entităţi. 
Procesul este denumit şi "încorporare". 
Acestea sunt spiritele unor oameni deosebiţi care au trăit în lumea terestră, ce sunt capabile să folosească trupul mediumului pentru a realiza vindecări prin operaţii de chirurgie spirituală, vizibile şi invizibile. 
Mediumul Ioan poate fi pătruns de treizeci şi şapte de Entităţi, pe rând, căci dar o singură Entitate se poate încorpora la un moment dat. Entităţile se pot succeda în funcţie de nevoile specifice ale unui anumit pacient. 
Pe lângă aceste Entităţi mai există un grup elevat, numit "falangă", format din mii de spirite, care lucrează asupra unei persoane, în timp ce Entitatea încorporată supraveghează vindecarea.
Spiritele sunt "specializate", ca şi medicii, pe diverse genuri de boli, diabet, în afecţiuni ale inimii, suferinţe emoţionale, etc. 
Entităţile servesc omenirea în vederea diminuării suferinţelor şi necazurilor fiinţelor umane, acest serviciu a lor făcând parte din procesul lor evolutiv. 
Bolnavii care au beneficiat de ajutorul acestor Entităţi sunt călăuziţi şi protejaţi continuu ulterior tratamentului, vieţile lor fiind conectate la curentul de iubire care se revarsă din ele, care le curăţă vieţile precum curăţăm o oglindă pentru a reflecta cât mai corect realitatea. 
Se afirmă că Ioan al Domnului şi-a îndeplinit misiunea ca medium din 1958, şi a contribuit la vindecarea a peste opt milioane de oameni... 



Astfel de vindecători mediumi au existat mulţi de-a lungul istoriei omenirii. 
Oamenii care au colaborat cu Entităţile Ierarhiei sau cu spiritele străbunilor au fost numiţi în diverse feluri : şamani, vraci, vindecători, taumaturgi, vrăjitori, mediumi, sfinţi, clarvăzători, etc.
Metodele şi tehnicile folosite au fost variate, dar, în general, observăm un element comun caracteristic de mare importanţă : TRANSA. 
Cam toţi aceşti intermediari între lumea oamenilor şi cea a Entităţilor spirituale au operat în stare de transă...
În ziua de azi starea de transă este folosită de... medici, psihologi, psihiatri, practicanţi de terapii alternative şi complementare, datorită proprietăţilor ei curative. 
Nu o fac... întâmplător, nu-i aşa ? 
Ceea ce se întâmplă în starea de transă poate fi caracterizat drept... "magic", din punct de vederea al efectelor ce pot fi obţinute prin sugestie şi inducţie...
Vindecătorii spirituali intră în transă, şi vindecă bolnavii care nu este necesar să intre şi ei în transă.
Vindecătorii moderni, însă, nu intră în transă. 
Ei aplică metoda inversă : aduc bolnavii în transă. 
Şi, culmea, am citit multe relatări în care subiecţii aflaţi în transă hipnotică indusă descriu prezenţa unor "fiinţe" în preajma lor. 
Dar... în general, aceste relatări nu sunt luate în considerare, fiind considerate simple... fantezii, produse imaginative de genul halucinaţiilor... 
Unii psihoterapeuţi, însă, precum Michael Newton, au mers pe fir şi au cercetat fenomenul, pe mulţi subiecţi. 
Şi, culmea, că toţi descriu cam aceleaşi lucruri despre "lumea de dincolo", deşi fantezia lor ar trebui să o ia... razna, nu ? :)  
Ai un video despre acest subiect mai jos.
Dacă ar intra şi ei, vindecătorii, în transă, probabil că multe s-ar schimba, din punct de vedere al abordării metodei terapeutice, şi... nu numai... 
De ce oare nu intră şi ei ? :)
Probabil că această abordare, în care vindecătorul va intra în transă odată cu bolnavul, călăuzind de la alt nivel de conştienţă vindecarea, va marca o revoluţie în domeniul medical.
Părerea mea... :) 


BONUS :) : 


CĂRŢI utile :
- Despre Lumea de Dincolo : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
- SPIRITUALITATE, EZOTERISM : http://bit.ly/1yaLTIQ ; http://bit.ly/1C6TBEp
- SPIRITUALITATE MOTIVAŢIONALĂ - DEZVOLTARE SPIRITUALĂ : http://bit.ly/14LeVVJ ; http://bit.ly/1C6TUz8
- PARANORMAL, PARAPSIHOLOGIE : http://bit.ly/1C0NGTx ; http://bit.ly/1ybVTVu
- INTERPRETAREA VISELOR : http://bit.ly/1C0O58n
- RELIGII ORIENTALE : http://bit.ly/1KBCRuX ; http://bit.ly/1C0KW8F
- ŞTIINŢE OCULTE : http://bit.ly/14Lcqmn
- ISTORII SECRETE : http://bit.ly/1522555
- ISTORIA RELIGIILOR : http://bit.ly/1yaMWbQ
10. CREŞTINISM : http://bit.ly/1yaNYEG ; http://bit.ly/151WoUA
- CARTE ORTODOXĂ : http://bit.ly/151WCLt
- RELIGIE - CĂRŢI PT COPII : http://bit.ly/1C0Ln2T

Cărţi despre Meditaţie:  http://bit.ly/1WWvFRT ; http://bit.ly/1WWxcHO ; http://bit.ly/1WWyRNm ; 
http://bit.ly/20RmXD1

Vezi şi Playlistul meu YouTube "Meditaţia"

(229 videoclipuri iunie 2016)

APARATE pentru Relaxare, Protecție Eenergetică, Energizare, pentru starea ta de bine
Vezi și cărțile, sunt interesante:  http://www.aimgroup.ro/116.html

Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect - Elevi, Părinţi, Profesori:http://bit.ly/1RqqtCu

-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

Evenimente generale Cluj Allevents.in:

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/

-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde

-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :

-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

FILME DOCUMENTARE, PSIHOLOGICE, SPIRITUALE...

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial"  - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 

Mulţumesc !

-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole !  http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html

SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...

  

Powered by JVZoo.com 

  

Comunicări prin channeling cu Îngeri şi Arhangheli sau... spiritism ?

Am citit multe texte a căror autori pretind că au fost primite prin channeling. Ce este channelingul ? O denumire mai modernă a comunicărilor spiritiste, a spiritismului. Mediumul nu afirmă că face spiritism, ci chaneling, termen preluat din limba engleză, de la americani de fapt, care desemnează faptul că subiectul (mediumul) devine un canal (channel) prin care o entitate spirituală se exprimă. În esenţă, însă, este o comunicare telepatică care poate evolua până la posedarea subiectului uman, entitatea exprimându-se prin corpul lui, vorbind prin el, preluând controlul corpului.

Vindecare şi ne vindecare spirituală

VV : "Orice vindecare este spirituală, dar și ne-vindecarea este spirituală. Important este să nu ne rupem niciodată de cele două coordonate : Pământul (ancestralitatea) și Dumnezeu-duhul. Vindecați cu adevărat suntem atunci când le primim pe toate cu mare bucurie, orice ar fi." Kato : Mă întreb ce se poate înţelege prin "ne-vindecare", şi cum poate fi "ne-vindecarea" spirituală... În mod logic ar trebui să definim vindecarea, şi apoi ne-vindecarea prin opoziţie, ca ceva complementar ei, nu-i aşa ?

Bruno Groening - unul dintre cei mai mari vindecători spirituali ai omenirii

La toate nivelurile s-a discutat în mod agitat şi controvers despre cazul Bruno Groening. Preoţi, medici, jurnalişti, jurişti, politicieni şi psihologi discutau despre el, iar vindecările lui minunate erau pentru unii cadouri milostive ale unei puteri supreme, pentru alţii şarlatanerie. Realitatea vindecărilor a fost adeverită de consultaţiile medicale efectuate. Ştirile despre vindecările lui magice s-au răspândit în toată lumea, și din toate ţările veneau bolnavi, scrisori de rugăminţi şi oferte. Zeci de mii de oameni suferinzi s-au perindat spre locurile lui de activitate. Părea începutul unei revoluţii în medicină.