După părerea mea, există o singură sursă a vieţii - Viaţa Infinită, Divină şi Atotputernică, a cărei putere creatoare a dat viaţă tuturor fiinţelor vii. Toate făpturile trăiesc în Divin şi vor rămîne în Divin pentru totdeauna. O spun din nou: Această viaţă a creat nenumărate alte vieţi, diferite ca nivel. Privind la diferitele nivele de viaţă, observăm că omul este pe unul dintre acestea, creat după chipul lui Dumnezeu, pentru a rămîne fericit întotdeauna în prezenţa Sa sfîntă, dacă reuşeşte să descopere legătura ce îl uneşte cu Divinitatea.
MOARTEA
Viaţa se poate transforma, dar nu poate fi distrusă niciodată. Deşi trecerea de Ia o formă de existenţă la alta este numită moarte, aceasta nu înseamnă neapărat că moartea pune capăt vieţii, nici măcar că ar adăuga sau ar scădea ceva din importanţa vieţii. Ea doar transformă viaţa dintr-o formă de existenţă în altă formă de existenţă. Un lucru care dispare din vederea noastră nu îşi încetează neapărat existenta. El apare într-o altă formă şi într-o altă stare, care poate fi percepută numai de cel înzestrat cu simţurile necesare, de către înţelepţi sau clarvăzători.
OMUL NU POATE FI DISTRUS NICIODATĂ
În întregul Univers nimic nu a fost distrus vreodată şi nici nu poate fi distrus, pentru că Creatorul, bunul nostru Dumnezeu, nu a creat nimic pentru a fi apoi distrus. Dacă el ar fi dorit să distrugă ceva, nu ar fi creat niciodată acel lucru sau acea fiinţă, pentru că ar fi fost absurd. Şi dacă nimic din creaţia Lui nu poate fi distrus, atunci cum poate fi distrus omul, care este încununarea Creaţiei şi manifestarea Chipului Creatorului său? Poate Dumnezeu să distrugă propriul său chip sau poate vreo altă făptură să facă acest lucru? Niciodată.
Dacă omul nu este distrus după moarte, se ridică întrebarea: "Unde va exista oare omul după moarte şi în ce stare?" Voi încerca să dau o explicaţie scurtă, bazîndu-mă doar pe propriile mele experienţe vizionare, deşi nu este posibil să descriu toate lucrurile pe care le-am perceput în viziunile altor lumi spirituale şi astrale, din cauză că limba lumii noastre obişnuite este neadecvată pentru a exprima realităţile spirituale existente acolo, iar încercarea de a reduce Ia limbajul curent gloria sublimă a lucrurilor văzute poate duce adeseori la o înţelegere greşită. Voi relata doar cîteva situaţii simple şi instructive, care se vor dovedi probabil folositoare pentru toţi, deoarece la un moment sau altul fiecare va trebui să intre în această lume spirituală, nevăzută şi este folositor să ştie încă dinainte, într-o anumită măsură, ce se întîmplă acolo şi să se familiarizeze astfel încă dinainte cu realităţile acestei lumi subtile.
Dacă omul nu este distrus după moarte, se ridică întrebarea: "Unde va exista oare omul după moarte şi în ce stare?" Voi încerca să dau o explicaţie scurtă, bazîndu-mă doar pe propriile mele experienţe vizionare, deşi nu este posibil să descriu toate lucrurile pe care le-am perceput în viziunile altor lumi spirituale şi astrale, din cauză că limba lumii noastre obişnuite este neadecvată pentru a exprima realităţile spirituale existente acolo, iar încercarea de a reduce Ia limbajul curent gloria sublimă a lucrurilor văzute poate duce adeseori la o înţelegere greşită. Voi relata doar cîteva situaţii simple şi instructive, care se vor dovedi probabil folositoare pentru toţi, deoarece la un moment sau altul fiecare va trebui să intre în această lume spirituală, nevăzută şi este folositor să ştie încă dinainte, într-o anumită măsură, ce se întîmplă acolo şi să se familiarizeze astfel încă dinainte cu realităţile acestei lumi subtile.
CE SE ÎNTÎMPLĂ DUPĂ MOARTE?
Într-o zi pe cînd mă rugam singur, m-am văzut deodată înconjurat de o mulţime de fiinţe spirituale. Sau aş putea spune că, îndată ce ochii mei spirituali s-au deschis, m-am găsit în prezenţa multor sfinţi şi îngeri. La început, am fost oarecum descumpănit cînd am văzut starea lor strălucitoare şi glorioasă, faţă de nivelul meu spiritual încă scăzut. Eu avusesem deja experienţa păcii dătătoare de fericire oferită de prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea. Dar comuniunea cu aceşti sfinţi mi-a adus o nouă şi minunată bucurie indescriptibilă. Pe cînd comunicam telepatic cu aceştia, am primit de la ei răspunsuri la multe dintre întrebările mele în legătură cu dificultăţile create de probleme care mă nedumereau. Prima mea întrebare a fost despre ceea ce se întîmplă la moarte şi despre starea sufletului după ceea ce numim moarte sau părăsirea trupului fizic. Am spus: "Noi ştim ce se petrece cu noi din copilărie pînă la bătrîneţe, dar nu ştim nimic din ce se întîmplă la moarte sau dincolo de aşa-zisele porţi ale morţii. Cunoaşterea corectă a acestui lucru este doar în posesia acelora care au atins un grad înalt de clarviziune, a marilor înţelepţi, a marilor yoghini, cît şi a fiinţelor ce se află de cealaltă parte a morţii în lumea spirituală. Puteţi oare să-mi spuneţi unele lucruri despre această stare?"
Unul dintre aceşti sfinţi, al cărui nume nu-l ştiu a răspuns: "Moartea este ca şi somnul. Nu există durere în această trecere, cu excepţia cîtorva boli trupeşti, sau a anumitor suferinţe psihice. Aşa cum un om extenuat este biruit de un somn adînc, tot aşa vine somnul morţii peste om. Moartea vine atît de brusc pentru mulţi, încît cu mare dificultate unii dintre ei îşi dau seama că au părăsit această lume materială şi că au intrat deja în lumea invizibilă a spiritelor. Adeseori, nedumeriţi de multe lucruri pe care le văd în jurul lor, ei îşi imaginează că vizitează vreo ţară sau vreun oraş din lumea fizică pe care nu le-au văzut înainte. Doar atunci cînd ei primesc mai multe instrucţiuni şi cînd îşi dau seama că trupul lor spiritual este diferit de fostul trup, ei acceptă pînă la urmă faptul că, de fapt, au fost translataţi şi transferaţi din lumea materială în domeniul invizibil al spiritelor".
Un alt sfînt care era prezent a dat imediat după aceea următorul răspuns suplimentar la întrebarea mea: "De obicei, în timpul morţii, trupul îşi pierde capacitarea de simţire, de aceea el nu simte durerea ci, în mod simplu, este copleşit de un fel de somnolenţă. Uneori, în cazurile de mare slăbiciune sau accidente, spiritul pleacă în timp ce trupul este încă inconştient. Atunci, spiritele acelora care au trăit fără să se gîndească sau să se pregătească pentru intrarea lor în lumea invizibilă, fiind transferate dintr-o dată, fulgerător în lumea spiritelor, sînt extrem de nedumerite şi într-o stare de mare tristeţe din cauza soartei lor. Aşa că ei rămîn adeseori o perioadă destul de mare în nivelele mai joase şi întunecoase ale stării intermediare, care se află în lumea astrală inferioară. Adesea, spiritele acestor sfere mai joase hăituiesc adeseori foarte rău pe oamenii din acea lume. Însă singurii cărora le pot face rău sînt doar aceia de acelaşi fel cu ele, care din voinţa lor liberă şi-au deschis sufletul şi inima ca să se întreţină cu ele şi astfel, prin frecvenţa lor de vibraţie lăuntrică, au făcut cu putinţă această comuniune. Aceste spirite rele, unindu-se cu alte spirite rele, ar face un imens rău în lume dacă Dumnezeu nu ar fi numit pretutindeni nenumăraţi îngeri şi energii protectoare pentru apărarea şi protejarea aleşilor săi şi a creaţiei sale. Aşa că aleşii săi sînt întotdeauna în siguranţă. Spiritele rele pot face rău doar acelora din lume care sînt de aceeaşi natură cu ele şi care vibrează pe aceeaşi lungime de undă cu ele şi pot să o facă doar într-o măsură limitată, în funcţie de răul pe care acele finţe chinuite l-au făcut cîndva. Niciodată acest rău nu poate să se prelungească mai mult decît ceea ce ele au făcut cîndva şi ceea ce Ii se răsplăteşte acum.
Un alt sfînt care stătea lîngă mine a adăugat ca răspuns la întrebarea mea: "Mulţi a căror viaţă nu a fost închinată Iui Dumnezeu, cînd sînt pe punctul de a muri, par să devină inconştienţi, dar ceea ce se întîmplă de fapt este că, atunci cînd ei văd feţele foarte hidoase ale spiritelor rele care au venit după ei, devin muţi şi paralizaţi de o frică cumplită. Pe de altă parte, moartea unui credincios, a unei fiinţe care în decursul vieţii sale s-a deschis faţă de Divin şi a evoluat, este adesea exact opusul acestei situaţii. El este extrem de fericit, căci el vede îngeri şi spirite sfinte înconjurate de glorie, venind să-i ureze bun venit în noua lume. De asemenea, celor dragi, care au murit înainte, li se permite să participe lîngă patul său de moarte, să-l îmbărbăteze, să-I primească şi să-i conducă sufletul către lumea spirituală unde el are dreptul să intre. Ajungînd în lumea spiritelor, el se simte imediat ca la el acasă. Dar nu pentru că prietenii săi sînt în jurul său, ci pentru că atunci cînd era în lume, el s-a pregătit îndelung pentru această casă, prin încrederea sa deplină în Dumnezeu şi prin comuniunea pe care o realizase cu el adesea".
După aceea, un al patrulea sfînt a spus: "Conducerea sufletelor oamenilor din lume este grija îngerilor şi a anumitor forţe inteligente, sublime şi atotputernice. În mod obişnuit, Isus Cristos se descoperă pe Sine fiecăruia, în lumea spirituală, la nivele ale Slavei sale care diferă după starea de dezvoltare spirituală a fiecărui om. Iar în unele cazuri, El însuşi vine la patul de moarte pentru a spune bun-venit credinciosului Său care merită aceasta, ştergîndu-i lacrimile cu dragoste, şi conducîndu-l apoi în paradisul pe care îl merită. După cum un copil care se naşte în lume găseşte totul pregătit pentru nevoile sale, tot aşa, sufletul care intră în lumea spirituală invizibilă găseşte totul aici. Iar dacă are nevoie de ceva, prin simplă dorinţă el va obţine instantaneu ceea ce doreşte".
Cărţi despre Lumea de Dincolo : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribeto Love Blog 4 All by Email
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribeto Spirit by Email
Linkul către site : https://katonanico.wordpress.com/
Într-o zi pe cînd mă rugam singur, m-am văzut deodată înconjurat de o mulţime de fiinţe spirituale. Sau aş putea spune că, îndată ce ochii mei spirituali s-au deschis, m-am găsit în prezenţa multor sfinţi şi îngeri. La început, am fost oarecum descumpănit cînd am văzut starea lor strălucitoare şi glorioasă, faţă de nivelul meu spiritual încă scăzut. Eu avusesem deja experienţa păcii dătătoare de fericire oferită de prezenţa lui Dumnezeu în viaţa mea. Dar comuniunea cu aceşti sfinţi mi-a adus o nouă şi minunată bucurie indescriptibilă. Pe cînd comunicam telepatic cu aceştia, am primit de la ei răspunsuri la multe dintre întrebările mele în legătură cu dificultăţile create de probleme care mă nedumereau. Prima mea întrebare a fost despre ceea ce se întîmplă la moarte şi despre starea sufletului după ceea ce numim moarte sau părăsirea trupului fizic. Am spus: "Noi ştim ce se petrece cu noi din copilărie pînă la bătrîneţe, dar nu ştim nimic din ce se întîmplă la moarte sau dincolo de aşa-zisele porţi ale morţii. Cunoaşterea corectă a acestui lucru este doar în posesia acelora care au atins un grad înalt de clarviziune, a marilor înţelepţi, a marilor yoghini, cît şi a fiinţelor ce se află de cealaltă parte a morţii în lumea spirituală. Puteţi oare să-mi spuneţi unele lucruri despre această stare?"
Unul dintre aceşti sfinţi, al cărui nume nu-l ştiu a răspuns: "Moartea este ca şi somnul. Nu există durere în această trecere, cu excepţia cîtorva boli trupeşti, sau a anumitor suferinţe psihice. Aşa cum un om extenuat este biruit de un somn adînc, tot aşa vine somnul morţii peste om. Moartea vine atît de brusc pentru mulţi, încît cu mare dificultate unii dintre ei îşi dau seama că au părăsit această lume materială şi că au intrat deja în lumea invizibilă a spiritelor. Adeseori, nedumeriţi de multe lucruri pe care le văd în jurul lor, ei îşi imaginează că vizitează vreo ţară sau vreun oraş din lumea fizică pe care nu le-au văzut înainte. Doar atunci cînd ei primesc mai multe instrucţiuni şi cînd îşi dau seama că trupul lor spiritual este diferit de fostul trup, ei acceptă pînă la urmă faptul că, de fapt, au fost translataţi şi transferaţi din lumea materială în domeniul invizibil al spiritelor".
Un alt sfînt care era prezent a dat imediat după aceea următorul răspuns suplimentar la întrebarea mea: "De obicei, în timpul morţii, trupul îşi pierde capacitarea de simţire, de aceea el nu simte durerea ci, în mod simplu, este copleşit de un fel de somnolenţă. Uneori, în cazurile de mare slăbiciune sau accidente, spiritul pleacă în timp ce trupul este încă inconştient. Atunci, spiritele acelora care au trăit fără să se gîndească sau să se pregătească pentru intrarea lor în lumea invizibilă, fiind transferate dintr-o dată, fulgerător în lumea spiritelor, sînt extrem de nedumerite şi într-o stare de mare tristeţe din cauza soartei lor. Aşa că ei rămîn adeseori o perioadă destul de mare în nivelele mai joase şi întunecoase ale stării intermediare, care se află în lumea astrală inferioară. Adesea, spiritele acestor sfere mai joase hăituiesc adeseori foarte rău pe oamenii din acea lume. Însă singurii cărora le pot face rău sînt doar aceia de acelaşi fel cu ele, care din voinţa lor liberă şi-au deschis sufletul şi inima ca să se întreţină cu ele şi astfel, prin frecvenţa lor de vibraţie lăuntrică, au făcut cu putinţă această comuniune. Aceste spirite rele, unindu-se cu alte spirite rele, ar face un imens rău în lume dacă Dumnezeu nu ar fi numit pretutindeni nenumăraţi îngeri şi energii protectoare pentru apărarea şi protejarea aleşilor săi şi a creaţiei sale. Aşa că aleşii săi sînt întotdeauna în siguranţă. Spiritele rele pot face rău doar acelora din lume care sînt de aceeaşi natură cu ele şi care vibrează pe aceeaşi lungime de undă cu ele şi pot să o facă doar într-o măsură limitată, în funcţie de răul pe care acele finţe chinuite l-au făcut cîndva. Niciodată acest rău nu poate să se prelungească mai mult decît ceea ce ele au făcut cîndva şi ceea ce Ii se răsplăteşte acum.
Un alt sfînt care stătea lîngă mine a adăugat ca răspuns la întrebarea mea: "Mulţi a căror viaţă nu a fost închinată Iui Dumnezeu, cînd sînt pe punctul de a muri, par să devină inconştienţi, dar ceea ce se întîmplă de fapt este că, atunci cînd ei văd feţele foarte hidoase ale spiritelor rele care au venit după ei, devin muţi şi paralizaţi de o frică cumplită. Pe de altă parte, moartea unui credincios, a unei fiinţe care în decursul vieţii sale s-a deschis faţă de Divin şi a evoluat, este adesea exact opusul acestei situaţii. El este extrem de fericit, căci el vede îngeri şi spirite sfinte înconjurate de glorie, venind să-i ureze bun venit în noua lume. De asemenea, celor dragi, care au murit înainte, li se permite să participe lîngă patul său de moarte, să-l îmbărbăteze, să-I primească şi să-i conducă sufletul către lumea spirituală unde el are dreptul să intre. Ajungînd în lumea spiritelor, el se simte imediat ca la el acasă. Dar nu pentru că prietenii săi sînt în jurul său, ci pentru că atunci cînd era în lume, el s-a pregătit îndelung pentru această casă, prin încrederea sa deplină în Dumnezeu şi prin comuniunea pe care o realizase cu el adesea".
După aceea, un al patrulea sfînt a spus: "Conducerea sufletelor oamenilor din lume este grija îngerilor şi a anumitor forţe inteligente, sublime şi atotputernice. În mod obişnuit, Isus Cristos se descoperă pe Sine fiecăruia, în lumea spirituală, la nivele ale Slavei sale care diferă după starea de dezvoltare spirituală a fiecărui om. Iar în unele cazuri, El însuşi vine la patul de moarte pentru a spune bun-venit credinciosului Său care merită aceasta, ştergîndu-i lacrimile cu dragoste, şi conducîndu-l apoi în paradisul pe care îl merită. După cum un copil care se naşte în lume găseşte totul pregătit pentru nevoile sale, tot aşa, sufletul care intră în lumea spirituală invizibilă găseşte totul aici. Iar dacă are nevoie de ceva, prin simplă dorinţă el va obţine instantaneu ceea ce doreşte".
Cărţi despre Lumea de Dincolo : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribeto Love Blog 4 All by Email
Apasă
simultan pe tastele Ctrl şi
D,
pentru a adăuga acest site la Favorite
(Bookmarks).
Pentru
a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare"
în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele
asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De
asemenea, consultă marea videotecă
de pe canalul meu youtube (dă
click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :
http://youtube.com/user/katonanicoTe poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribeto Spirit by Email
Linkul către site : https://katonanico.wordpress.com/
EmbedNașterea spiritelor (după cercetările Dr Michael Newton)
Sinteza ce urmează este rezultatul afirmațiilor subiecților trimiși în transă hipnotică de către Dr Michael Newton să investigheze momentul creației lor, a nașterii lor ca spirite. Puțini subiecți au putut "coborâ" în timp atât de mult, iar relatările lor reprezintă ceva ce pare desprins dintr-un film științifico-fantastic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu