MEDITAȚIA - CURS DE MEDITAȚIE ONLINE
Am
refăcut playlistul
meu youtube ”Meditația - Teorie și Practică - Kato”
(peste 350 videoclipuri), în care materialele video din prima parte
(peste 100) sunt grupate sub forma unui Curs extensiv de meditație
online, în care poți învăța mai multe metode și tehnici de
meditație.
Voi reface și materialele video personale despre meditație, pentru a se încadra mai bine în acest format.
Playlistul este continuu actualizat, la fel ca și celelalte peste 100 playlisturi, deci abonați-vă la canalul meu youtube să rămâneți în legătură și să fiți la curent cu noutățile.
https://youtube.com/playlist?list=PLbN5sJc5PARDWZwSiNMdKRpeKiz0glY8JVoi reface și materialele video personale despre meditație, pentru a se încadra mai bine în acest format.
Playlistul este continuu actualizat, la fel ca și celelalte peste 100 playlisturi, deci abonați-vă la canalul meu youtube să rămâneți în legătură și să fiți la curent cu noutățile.
Mintea îmbolnăvește corpul?
Dar ce este... mintea?
Cine știe ce este mintea?
Cine cunoaște bine legătura mentalului cu corporalitatea fizică?
Mulți dau vina pe minte, că ea ar fi cauza îmbolnăvirii corpului.
Și asta din cauză că habar nu au ce sunt... gândurile, care este natura lor, și care este natura minții.
Mintea operează cu gânduri.
Dar de unde vin... gândurile?
Ce sunt gândurile de fapt?
Tu spui în mod... firesc afirmații de genul: ”Mi-a trecut un gând prin minte”.
De unde a venit el, și cum de a nimerit tocmai... mintea ta?
”Mi-a venit o intuiție.”
De unde ți-a venit?
Cum de ți-a venit?
Dacă asemuim mintea cu un motor și gândurile cu combustibilul, de calitatea combustibilului depinde buna funcționare a motorului, deci de calitatea gândurilor depinde buna funcționare a minții.
Dar nu numai.
Problema constă în faptul că oamenii fac confuzia de a identifica motorul cu... combustibilul.
Mintea este ca un... instrument.
Mintea operează cu gândurile, ca un PC cu datele de input, pe baza unor programe, a unor softuri.
Dacă asemuim PCul cu corpul, și mintea cu softwareul, vei înțelege că așa cum nu softul PCului îl îmbolnăvește când preia un virus, ci virusul, așa și corpul este îmbolnăvit de fapt de GÂNDURI, nu de mintea care care le prelucrează.
Dar ce este... mintea?
Cine știe ce este mintea?
Cine cunoaște bine legătura mentalului cu corporalitatea fizică?
Mulți dau vina pe minte, că ea ar fi cauza îmbolnăvirii corpului.
Și asta din cauză că habar nu au ce sunt... gândurile, care este natura lor, și care este natura minții.
Mintea operează cu gânduri.
Dar de unde vin... gândurile?
Ce sunt gândurile de fapt?
Tu spui în mod... firesc afirmații de genul: ”Mi-a trecut un gând prin minte”.
De unde a venit el, și cum de a nimerit tocmai... mintea ta?
”Mi-a venit o intuiție.”
De unde ți-a venit?
Cum de ți-a venit?
Dacă asemuim mintea cu un motor și gândurile cu combustibilul, de calitatea combustibilului depinde buna funcționare a motorului, deci de calitatea gândurilor depinde buna funcționare a minții.
Dar nu numai.
Problema constă în faptul că oamenii fac confuzia de a identifica motorul cu... combustibilul.
Mintea este ca un... instrument.
Mintea operează cu gândurile, ca un PC cu datele de input, pe baza unor programe, a unor softuri.
Dacă asemuim PCul cu corpul, și mintea cu softwareul, vei înțelege că așa cum nu softul PCului îl îmbolnăvește când preia un virus, ci virusul, așa și corpul este îmbolnăvit de fapt de GÂNDURI, nu de mintea care care le prelucrează.
Virusul
este ca un gând pe care mintea nu îl poate identifica și gestiona
corect, eficient, dacă nu are un... antivirus updatat la zi.
Virusul este ca un gând distructiv care conține niște instrucțiuni operante clare, precise, privind efectele pe care le produce în sistem.
Mintea unor oameni dispune de firewall, de antivirus, de antimalware, dar a altora... nu prea.
De aceea, în mintea celor care nu beneficiază de... protecție adecvată împotriva gândurilor nocive, aceste gânduri se pot infiltra nestingherite, și pot opera...
Gândurile ALIMENTEAZĂ mintea, gândirea, și problema este că oamenii preiau gânduri nocive, alterate, eronate, disfuncționale, etc - idei, judecăți, raționamente, fără discernământ, pe bandă, fără simț critic, și le bagă în ”motoru” lor, fără să le filtreze, care, săracu... se va umple de noxe, gudroane, impurități...
Este ca și cum oamenii au opțiunea de a activa filtrul sau nu, și majoritatea îl țin dezactivat, sau nu îl schimbă când e colmatat, înfundat cu... mizerie, și și-a pierdut proprietățile filtrante...
Virusul este ca un gând distructiv care conține niște instrucțiuni operante clare, precise, privind efectele pe care le produce în sistem.
Mintea unor oameni dispune de firewall, de antivirus, de antimalware, dar a altora... nu prea.
De aceea, în mintea celor care nu beneficiază de... protecție adecvată împotriva gândurilor nocive, aceste gânduri se pot infiltra nestingherite, și pot opera...
Gândurile ALIMENTEAZĂ mintea, gândirea, și problema este că oamenii preiau gânduri nocive, alterate, eronate, disfuncționale, etc - idei, judecăți, raționamente, fără discernământ, pe bandă, fără simț critic, și le bagă în ”motoru” lor, fără să le filtreze, care, săracu... se va umple de noxe, gudroane, impurități...
Este ca și cum oamenii au opțiunea de a activa filtrul sau nu, și majoritatea îl țin dezactivat, sau nu îl schimbă când e colmatat, înfundat cu... mizerie, și și-a pierdut proprietățile filtrante...
Ființa
umană ”respiră” gândurile așa cum corpul respiră aerul.
La fel cum calitatea aerului afectează plămânii și organismul, calitatea gândurilor afectează mintea, gândirea, starea psiho-afectivă.
De mii de ani mentorii spirituali învață oamenii cum să își filtreze gândurile care... ”le trec prin minte”, dar prea puțini înțeleg utilitatea acestui demers.
Psihologia nu studiază acest proces energoinformațional, nici măcar nu îl cunoaște, și nu îl ia în seamă, el ținând mai mult de fiziologia de tip inforenergetică.
De aceea nu poate înțelege bine legile care stau la baza funcționării relației minte-gânduri-corporalitate, și preia empiric rezultatele cercetărilor de laborator, încercând să formuleze... legi și principii, pe baza lor, plecând de la observarea efectelor obiective.
Pe baza jonglării cu factorii cauzali, în situația experimentală, a determinării variației efectelor în raport cu variația factorilor cauzali, încearcă să găsească legi și principii operante.
Limitarea acestui demers este, cred, destul de clară.
Dar psihologii au ajuns la concluzia că nu stimulii, nu evenimentele în sine ne influențează de fapt starea emoțională, ci modul în care INTERPRETĂM stimulii, evenimentele.
Iar aceste interpretări, de fapt se bazează pe o rețea de... gânduri preluate de la alții, care au format o rețea de... interpretare, un sistem de credințe și convingeri interpretativ.
Această rețea filtrantă se comportă ca o rețea cu găuri de diferite mărimi și forme, prin care pot trece doar anumite elemente (gânduri) care au mărimea și forma acelor găuri.
Altfel privind: o rețea care vibrează pe anumite domenii de frecvențe și modulații de frecvențe, care intră în rezonanță doar cu anumite gânduri, de anumite frecvențe și modulații, care activează astfel gândirea, atracția, respingerea formelor-gânduri.
La fel cum calitatea aerului afectează plămânii și organismul, calitatea gândurilor afectează mintea, gândirea, starea psiho-afectivă.
De mii de ani mentorii spirituali învață oamenii cum să își filtreze gândurile care... ”le trec prin minte”, dar prea puțini înțeleg utilitatea acestui demers.
Psihologia nu studiază acest proces energoinformațional, nici măcar nu îl cunoaște, și nu îl ia în seamă, el ținând mai mult de fiziologia de tip inforenergetică.
De aceea nu poate înțelege bine legile care stau la baza funcționării relației minte-gânduri-corporalitate, și preia empiric rezultatele cercetărilor de laborator, încercând să formuleze... legi și principii, pe baza lor, plecând de la observarea efectelor obiective.
Pe baza jonglării cu factorii cauzali, în situația experimentală, a determinării variației efectelor în raport cu variația factorilor cauzali, încearcă să găsească legi și principii operante.
Limitarea acestui demers este, cred, destul de clară.
Dar psihologii au ajuns la concluzia că nu stimulii, nu evenimentele în sine ne influențează de fapt starea emoțională, ci modul în care INTERPRETĂM stimulii, evenimentele.
Iar aceste interpretări, de fapt se bazează pe o rețea de... gânduri preluate de la alții, care au format o rețea de... interpretare, un sistem de credințe și convingeri interpretativ.
Această rețea filtrantă se comportă ca o rețea cu găuri de diferite mărimi și forme, prin care pot trece doar anumite elemente (gânduri) care au mărimea și forma acelor găuri.
Altfel privind: o rețea care vibrează pe anumite domenii de frecvențe și modulații de frecvențe, care intră în rezonanță doar cu anumite gânduri, de anumite frecvențe și modulații, care activează astfel gândirea, atracția, respingerea formelor-gânduri.
Mai
concret: în plan inforenergetic fiecare om are în aură ceea ce a
captat și păstrat din formele-gânduri cu care a rezonat, ceea ce a
atras și s-a lipit de aura sa.
Și aceste acumulări de tip inforenergetic reacționează în mod vibrator continuu, cu efecte asupra vibrațiilor celulelor corpului, într-un mod bine stabilit, programat.
Între energia gândurilor acumulate în aură și energia celulelor se realizează un continuu transfer energetic, schimburi și interacțiuni energetice, care influențează starea de bună funcționare (sănătate) a celulelor, țesuturilor, organelor...
Vezi playlistul meu youtube ”Minte, Gândire, Stări de Conștiință / Conştienţă”Și aceste acumulări de tip inforenergetic reacționează în mod vibrator continuu, cu efecte asupra vibrațiilor celulelor corpului, într-un mod bine stabilit, programat.
Între energia gândurilor acumulate în aură și energia celulelor se realizează un continuu transfer energetic, schimburi și interacțiuni energetice, care influențează starea de bună funcționare (sănătate) a celulelor, țesuturilor, organelor...
Meditație, relaxare, sănătate
A deține cunoștințe, a acumula și depozita informații în memorie, nu îți ajunge ca să poți să îți menții sănătatea la cote înalte.
Majoritatea
oamenilor de cultură au suferit de diferite boli, mulți au murit de
boli cronice.
A
cunoaște nu este echivalent cu a înțelege.
Mulți
cunosc o mulțime de lucruri, dar puțini le înțeleg.
"Mulți
cunoscători, puțini înțelegători."
:)
Pentru
a aplica în practică, în viața ta de zi cu zi, normele și
principiile unei vieți corecte, sănătoase, trebuie întîi să le
iei la cunoștință,
apoi să le înțelegi,
înțelegerea îți va conferi posibilitatea de a le accepta
ca
firești, și abia ulterior le vei putea aplica în
mod firesc în viața ta, cu credință și convingere.
Doar
această credință și convingere dobândită prin înțelegere, îți
va conferi MOTIVAȚIA necesară de a le aplica cu fermitate în
practică. Doar motivația reală puternică menține voința trează
și fermitatea ei.
Ceea
ce nu cunoști destul de bine, și nu înțelegi, nu poți accepta.
De
aceea este necesar să te instruiești și să meditezi la ceea ce
cunoști (ai luat la cunoștință), în mod continuu, pentru a
înţelege şi a putea accepta adevărul.
Meditația efectuată asupra experiențelor tale de viață are o deosebită importanță.
Este
un puternic instrument de evoluție și progres.
Oamenii
ar trebui să practice în mod zilnic meditația, atât în scop
recreativ, de relaxare și detensionare, cât și în scopul lărgirii
progresive a orizontului înțelegerii și conștientizării
realității și adevărului.
Prin
efectele ei, meditația ferește psihicul și organismul de boală.
De
dezechilibre, blocaje, dereglări, tulburări funcționale.
Doar
un psihic relaxat poate menține un organism în stare relaxată.
Un
psihic încordat, tensionat, stresat, blocat, menține întreg
organismul în stare de încordare, tensiune, blocare pe activarea
simpatică, pregătit de ‘’fugă sau luptă‘’, care
secătuiește rapid organismul de energie.
Boala
survine mereu, inevitabil, după o perioadă de BLOCAJ în activarea
simpatică, când organismul nu se mai poate relaxa eficient pe o
perioadă mai lungă de timp.
Reacția
de "fugă
sau luptă"
mai este cunoscută și sub numele de răspunsul
simpato-adrenal.
În
cazul activării
se
secretă acetilcolină,
care activează secreția de adrenalină
(epinefrină)
și noradrenalină
(norepinefrină).
Acestea
sunt eliberate în sânge.
Sistemul
nervos simpatic acționează autonom, fară control conștient, și
pregătește corpul pentru acțiune și situații periculoase prin: creșterea ritmului cardiac, constricția vaselor sanguine,
dilatarea pupilelor, piloerecția (‘’piele de găină‘’),
dilatarea bronhiilor, scăderea motilității intestinului gros,
creșterea transpirației, creșterea presiunii sanguine, dilatarea
vaselor sanguine ce irigă inima, reducerea secreției glandelor
salivare, cauzând o secreție vâscoasă de salivă (gură uscată).
Meditația
are efect deblocant, relaxant, determinând activarea parasimpatică.
Deblocarea
permite :
-
detensionarea,
-
odihna normală,
-
somnul liniștit și adânc,
-
revenirea poftei de mâncare,
-
repunerea în funcționalitate maximă a capacității de adaptare și
regenerare.
Cine
se tensionează și nu se poate relaxa, se menţine în starea de
tensiune, de stres, şi se îmbolnăvește.
Boala
CRONICĂ reprezentă o BLOCARE PSIHO-EMOŢIONALĂ într-o stare de
TENSIUNE, de ÎNCORDARE, de STRES.
Un
om sănătos este un om care trăiește foarte relaxat, tot timpul,
fără să ‘’pună la suflet‘’ nimic.
METODA
meditației INCLUDE în ea TEHNICA relaxării.
Așadar relaxarea face parte din meditație, este o componentă a meditației, absolut necesară ei.
Oricine meditează, implicit se și relaxează, deoarece meditația corectă începe cu aplicarea unei tehnici de relaxare, în mod conștient, care devine cu timpul un reflex condiționat.
Cine nu se poate relaxa, nu poate medita !
Starea de relaxare este necesară datorită detașării pe care o conferă față de stimulii din mediul exterior, facilitând condiții optime pentru o concentrare eficientă a atenției asupra subiectului propus (obiectul atenției și meditației).
În plus, deoarece relaxarea elimină stresul, încordarea, tensiunea, atât din corp cât și din minte, reduce automat ceea ce este numit “agitație mentală”, producția de gânduri ce întrețin stările de neliniște, angoasă, teamă, nervozitate, etc.
Inițiații cunosc faptul că ritmul respirator este strâns legat de “producția de gânduri”, de numărul şi calitatea gândurilor care ‘’ne trec prin minte‘’, fiind în relație de proporționalitate directă.
Există o relație directă între natura respirației și natura gândurilor.
Cu cât respiri mai des și mai superficial, cu atât ai mai multe gânduri și mai superficiale, și cu cât respiri mai rar și mai profund, cu atât mai puține gânduri vei avea, și mai profunde.
Încetarea (oprirea) respirației - numită apnee, determină oprirea fuxului gândurilor.
Diminuarea ritmului respirator induce automat starea de relaxare mentală și corporală.
Asta se întâmplă și când adormi, alunecând progresiv în starea de transă numită somn.
De aceea, în cadrul meditației, vei întâlni procedee de relaxare și detașare bazate pe influențarea conștientă a respirației, ce au ca scop diminuarea respirației.
În Yoga, controlul suflului respiraţiei este numit Pranayama, şi cuprinde o serie de tehnici care conduc la diverse efecte, atât în plan psihic cât şi somatic.
Controlul respiraţiei conduce la un bun autocontrol al gândurilor, trăirilor afective, şi proceselor somatice.
Stările meditative profunde, iluminatoare, (samadhi, nirvana) sunt datorate stărilor de conștiință modificate obținute ca rezultat al relaxării profunde.
Sunt stări de transă profundă similare celor obținute prin hipnoză.
Doar mecanismul lor de inducere diferă, și măsura controlului conștient al procesului.
Există un proces de relaxare, și o stare de relaxare obținută ca efect al acestui proces dinamic de relaxare.
Direcționarea și menținerea atenției focalizată, reprezintă un proces psihic conștient, mental, dinamic, realizat cu efort personal și consum energetic.
Pentru cine practică meditația, este un fapt bine cunoscut și înțeles.
A medita nu înseamnă a nu face nimic, ci a face ceva, în mod activ, a acționa.
Meditaţia este un proces activ.
Cei ce restrâng sfera meditației la forma meditației lipsită de obiect, având ca obiect al meditaţiei starea de vid mental, dovedesc prin asta că nu au înțeles încă natura complexă a meditației, care îmbracă mai multe forme și conținuturi.
Sensul primar al termenului meditație este: ”Reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.”
Așadar relaxarea face parte din meditație, este o componentă a meditației, absolut necesară ei.
Oricine meditează, implicit se și relaxează, deoarece meditația corectă începe cu aplicarea unei tehnici de relaxare, în mod conștient, care devine cu timpul un reflex condiționat.
Cine nu se poate relaxa, nu poate medita !
Starea de relaxare este necesară datorită detașării pe care o conferă față de stimulii din mediul exterior, facilitând condiții optime pentru o concentrare eficientă a atenției asupra subiectului propus (obiectul atenției și meditației).
În plus, deoarece relaxarea elimină stresul, încordarea, tensiunea, atât din corp cât și din minte, reduce automat ceea ce este numit “agitație mentală”, producția de gânduri ce întrețin stările de neliniște, angoasă, teamă, nervozitate, etc.
Inițiații cunosc faptul că ritmul respirator este strâns legat de “producția de gânduri”, de numărul şi calitatea gândurilor care ‘’ne trec prin minte‘’, fiind în relație de proporționalitate directă.
Există o relație directă între natura respirației și natura gândurilor.
Cu cât respiri mai des și mai superficial, cu atât ai mai multe gânduri și mai superficiale, și cu cât respiri mai rar și mai profund, cu atât mai puține gânduri vei avea, și mai profunde.
Încetarea (oprirea) respirației - numită apnee, determină oprirea fuxului gândurilor.
Diminuarea ritmului respirator induce automat starea de relaxare mentală și corporală.
Asta se întâmplă și când adormi, alunecând progresiv în starea de transă numită somn.
De aceea, în cadrul meditației, vei întâlni procedee de relaxare și detașare bazate pe influențarea conștientă a respirației, ce au ca scop diminuarea respirației.
În Yoga, controlul suflului respiraţiei este numit Pranayama, şi cuprinde o serie de tehnici care conduc la diverse efecte, atât în plan psihic cât şi somatic.
Controlul respiraţiei conduce la un bun autocontrol al gândurilor, trăirilor afective, şi proceselor somatice.
Stările meditative profunde, iluminatoare, (samadhi, nirvana) sunt datorate stărilor de conștiință modificate obținute ca rezultat al relaxării profunde.
Sunt stări de transă profundă similare celor obținute prin hipnoză.
Doar mecanismul lor de inducere diferă, și măsura controlului conștient al procesului.
Există un proces de relaxare, și o stare de relaxare obținută ca efect al acestui proces dinamic de relaxare.
Direcționarea și menținerea atenției focalizată, reprezintă un proces psihic conștient, mental, dinamic, realizat cu efort personal și consum energetic.
Pentru cine practică meditația, este un fapt bine cunoscut și înțeles.
A medita nu înseamnă a nu face nimic, ci a face ceva, în mod activ, a acționa.
Meditaţia este un proces activ.
Cei ce restrâng sfera meditației la forma meditației lipsită de obiect, având ca obiect al meditaţiei starea de vid mental, dovedesc prin asta că nu au înțeles încă natura complexă a meditației, care îmbracă mai multe forme și conținuturi.
Sensul primar al termenului meditație este: ”Reflectare, cugetare adâncă; meditare, reflecție.”
A medita este definit ca :
“1. A cugeta adânc asupra unui lucru.
2. A examina ceva din toate punctele de vedere, a studia. ”
În procesul meditației, după faza de inducere a relaxării, este direcționată atenția asupra a ceva numit obiectul sau subiectul atenției / meditației, care poate fi: ceva obiectual sau abstract, un obiect fizic, o imagine (include yantra), un sunet (include mantra), o stare (include și starea de vid mental), o idee, un proces, un eveniment, etc...
Există destul de mulţi "maeştri" care susţin că a medita înseamnă a-ţi elibera mintea complet de gânduri, a transcende mintea, a obţine un vid mental, şi că orice altceva nu este meditaţie.
Este... amuzant, pentru cei ce au înţeles ce este de fapt meditaţia. :)
Ei cred că există ceva dincolo de minte, şi cred că pot ajunge acolo, fără a-şi utiliza mintea.
Ei cred că se pot elibera de mintea lor şi pătrunde într-o stare de non-minte, de vid absolut, ceva de acest gen.
Prin aceasta dovedesc însă că nu înţeleg faptul că în afara minţii nu există nimic, şi că oriunde te-ai duce cu... mintea, tot în minte eşti. :)
Când ei spun "vid mental", ei de fapt spun "minte golită de conţinut", ceea ce tot... minte este, o stare mentală, în mod logic, bine-nţeles...
Este relativ simplu de înţeles, căci, de fapt, principiul conştient este o facultate a spiritului, şi tot ce există există prin acest principiu: Totul este Spirit, Universul este Mental.
A crede că poţi ajunge undeva, în afara minţii, este o amăgire, căci în afara minţii de fapt nu există nimic, deci nu ai UNDE să ajungi.
Nu există un astfel de loc, deoarece toate locurile sunt create de minte, toate sunt în Mental.
Nu poţi medita decât cu mintea, căci nu ai nici un alt instrument de care să te poţi folosi pentru a medita, în afara minţii.
Iar mintea este... creatoare, după cum bine ştii.
Mintea îţi dă ceea ce... ceri!
Ceri vid mental, vid mental îţi dă. :)
Când spunem că "Universul răspunde cererii noastre", asta este doar o expresie a acestui adevăr: mintea ne dă ceea ce cerem, din Mental.
Altfel privind: nu poţi primi ceea ce nu ai deja, spun unii Maeştri.
Ce înseamnă asta: în Minte Totul există, în sincronicitate, ca să spunem aşa.
Există o stare a minţii dincolo de timp şi spaţiu, în care tot ce este posibil să existe există, în simultaneitate, deşi aceste concepte temporale (sincronicitate, simultaneitate) nu sunt prea... corect de utilizat.
Ce nu este legat de timp nu poate fi definit prin concepte temporale, dar nu avem cum altfel defini, de aceea ele sunt oarecum... metaforice, de fapt.
Oriunde mergi cu mintea, deci, eşti tot în minte, în mental.
Iar mintea îţi poate creea orice îi ceri, mental, deci şi ceva de genul unei stări lipsite de gânduri, şi chiar iluzia că ea nu mai există, din moment ce gândurile par că s-au dizolvat integral.
În acea stare, deci, în mod normal nici tu ca subiect nu ar trebui să mai exişti, sau cel puţin ar trebui să nu mai poţi CONŞTIENTIZA NIMIC, deci ar fi ca şi cum nici nu ai mai exista.
Dacă minte nu e, nimic nu e. :)
Deci, concluzionând: orice ţi-ar spune cineva că a obţinut prin meditaţie, orice stare, orice transcendere, orice decondiţionare, este bine să ştii că toate aceste stări sunt de fapt, TOATE, doar nişte... poveşti ale minţii lor, deoarece ceea ce ei au cerut, mintea lor le-a... dat.
Conform "cere şi ţi se va da".
Nu spun că nu sunt reale experienţele lor.
Tot ce creează mintea poate fi considerat real, chiar şi halucinaţiile, atâta doar că Realitatea este... multidimensională.
“1. A cugeta adânc asupra unui lucru.
2. A examina ceva din toate punctele de vedere, a studia. ”
În procesul meditației, după faza de inducere a relaxării, este direcționată atenția asupra a ceva numit obiectul sau subiectul atenției / meditației, care poate fi: ceva obiectual sau abstract, un obiect fizic, o imagine (include yantra), un sunet (include mantra), o stare (include și starea de vid mental), o idee, un proces, un eveniment, etc...
Există destul de mulţi "maeştri" care susţin că a medita înseamnă a-ţi elibera mintea complet de gânduri, a transcende mintea, a obţine un vid mental, şi că orice altceva nu este meditaţie.
Este... amuzant, pentru cei ce au înţeles ce este de fapt meditaţia. :)
Ei cred că există ceva dincolo de minte, şi cred că pot ajunge acolo, fără a-şi utiliza mintea.
Ei cred că se pot elibera de mintea lor şi pătrunde într-o stare de non-minte, de vid absolut, ceva de acest gen.
Prin aceasta dovedesc însă că nu înţeleg faptul că în afara minţii nu există nimic, şi că oriunde te-ai duce cu... mintea, tot în minte eşti. :)
Când ei spun "vid mental", ei de fapt spun "minte golită de conţinut", ceea ce tot... minte este, o stare mentală, în mod logic, bine-nţeles...
Este relativ simplu de înţeles, căci, de fapt, principiul conştient este o facultate a spiritului, şi tot ce există există prin acest principiu: Totul este Spirit, Universul este Mental.
A crede că poţi ajunge undeva, în afara minţii, este o amăgire, căci în afara minţii de fapt nu există nimic, deci nu ai UNDE să ajungi.
Nu există un astfel de loc, deoarece toate locurile sunt create de minte, toate sunt în Mental.
Nu poţi medita decât cu mintea, căci nu ai nici un alt instrument de care să te poţi folosi pentru a medita, în afara minţii.
Iar mintea este... creatoare, după cum bine ştii.
Mintea îţi dă ceea ce... ceri!
Ceri vid mental, vid mental îţi dă. :)
Când spunem că "Universul răspunde cererii noastre", asta este doar o expresie a acestui adevăr: mintea ne dă ceea ce cerem, din Mental.
Altfel privind: nu poţi primi ceea ce nu ai deja, spun unii Maeştri.
Ce înseamnă asta: în Minte Totul există, în sincronicitate, ca să spunem aşa.
Există o stare a minţii dincolo de timp şi spaţiu, în care tot ce este posibil să existe există, în simultaneitate, deşi aceste concepte temporale (sincronicitate, simultaneitate) nu sunt prea... corect de utilizat.
Ce nu este legat de timp nu poate fi definit prin concepte temporale, dar nu avem cum altfel defini, de aceea ele sunt oarecum... metaforice, de fapt.
Oriunde mergi cu mintea, deci, eşti tot în minte, în mental.
Iar mintea îţi poate creea orice îi ceri, mental, deci şi ceva de genul unei stări lipsite de gânduri, şi chiar iluzia că ea nu mai există, din moment ce gândurile par că s-au dizolvat integral.
În acea stare, deci, în mod normal nici tu ca subiect nu ar trebui să mai exişti, sau cel puţin ar trebui să nu mai poţi CONŞTIENTIZA NIMIC, deci ar fi ca şi cum nici nu ai mai exista.
Dacă minte nu e, nimic nu e. :)
Deci, concluzionând: orice ţi-ar spune cineva că a obţinut prin meditaţie, orice stare, orice transcendere, orice decondiţionare, este bine să ştii că toate aceste stări sunt de fapt, TOATE, doar nişte... poveşti ale minţii lor, deoarece ceea ce ei au cerut, mintea lor le-a... dat.
Conform "cere şi ţi se va da".
Nu spun că nu sunt reale experienţele lor.
Tot ce creează mintea poate fi considerat real, chiar şi halucinaţiile, atâta doar că Realitatea este... multidimensională.
Playlistul meu youtube ”Relaxarea - Tehnici, Metode”
MEDITAȚIA ÎN YOGA
Am să prezint în continuare succint meditaţia practicată în Yoga, cu referire în special la învăţătura lui Patanjali, prezentată în lucrarea sa "Yoga Sutra"- o culegere de 196 aforisme.
Pentru a înţelege corect principiile meditaţiei, trebuie cunoscute şi fazele preliminare ei, cele care creează condiţiile necesare desfăşurării unei meditaţii corecte, eficente.
Aceste condiţii vor fi prezentate şi detaliate în alte articole.
Cap I Sutra 2:
"YOGA este suprimarea sau blocarea (NIRODHA) formelor, transformărilor sau modificărilor mentale fundamentale (VRITTIS), care apar în toate dimensiunile paralele ale conştiinţei, pe care le ia, prin care se manifestă şi pe care le manifestă conştiinţa (CHITTA)."
Yoga, deşi unică, este multiplă în formele practicilor sale: Mantra-Yoga, Laya-Yoga, Hatha-Yoga, Raja-Yoga, acestea fiind forme de Yoga.
Mantra-Yoga - constă în repetarea neîncetată, 12 ani la rînd, a unor formule şi litere-matrice, obţinându-se astfel treptat "ştiinţa şi puterea de a ne putea face mici cât un atom".
Această formă de Yoga, însă, nu convine decît adepţilor slab dotaţi intelectual.
Laya-Yoga - constă în dizolvarea activităţii mentale.
Mergând sau stând, dormind sau mâncând, adeptul meditează fără încetare la Zeul cel fără de limite, astfel el va putea distruge activitatea mentală.
Hatha-Yoga - are opt grade: înfrânările şi disciplinările, posturile şi controlul suflului, retragerea puterii simţurilor, fixarea gândirii, meditaţia profundă urmată de Enstaza finală.
La acestea se adaugă trei grupe de Peceţi şi diverse contracţii musculare.
Din cele zece înfrînări, cea mai importantă este abţinerea de la o hrană prea bogată, iar cea mai importantă din cele zece disciplinări este cea care îndrumă către non-violenţă.
Din numeroasele posturi prezentate de Maeştri optzeci sunt importante, însă doar patru sunt necesare: Perfecţiunea, Lotusul, Leul şi Prosperitatea.
Obstacolele de depăşit: lenea şi trufia, relele purtări, practicarea magiei, dorinţa de aur şi femei, toate acestea fiind iluzii în această lume.
Adeptul conştient de aceasta se eliberează şi scapă de ele.
Practicile yoghine vizează în special trezirea energiei Kundalini, care este privită ca un mijloc de realizare (sadhana), un drum ce conduce adeptul (sadhaka) la dezvoltarea tuturor virtualităţilor pe care le poartă în el, pînă la obţinerea Eliberării finale şi definitive.
Ansamblul acestor practici sunt desemnate prin termenul de "Yoga" (uniune).
Învăţătura lui Patanjali este în acord cu Upanishad-ele (învăţături străvechi secrete hinduse), cu anumite mici excepţii.
Yoga lui Patanjali este o Yoga "clasică", şi este numită şi Yoga celor opt membre (astanga-yoga), practici care conduc la starea denumită kaivalya.
În Yoga, disciplina începe cu disciplinarea mentală, prin conduita regulilor numite:
- Yama - înfrânări - 5 la număr, şi
- Niyama - obligaţii - tot 5.
Yama:
1) Ahimsa: "să nu faci rău celuilalt" - este, de fapt, datoria de a face bine semenilor (în brahmanism asta înseamnă: orice fiinţă vie),
2) Satya: "să nu minţi" - punerea de acord a faptelor cu propriile gînduri şi vorbe,
3) Asteya: "să nu furi" - eliberarea de dorinţa de a poseda,
4) Brahmacarya: "Să nu practici desfrîul" - eliberarea din sclavia instinctelor,
5) Apariggraha; "să nu fii avar" - să fii generos, nu egoist.
Niyama:
1) obligaţia de a fi curat (corporal cît şi moral) - Yoga prezintă practici de curăţire fizică şi morală,
2) obligaţia de a fi calm - nimic să nu te poată determina să-ţi pierzi cumpătul şi calmul,
3) Asceza - o seninătate care să permită acceptarea şi suportarea tuturor conflictelor, simbolizate în tradiţia brahmanică prin perechile de contrarii,
4) Studiul - adeptul respinge toate cărţile, chiar şi scripturile sacre (Vedele), dar abia după ce le-a asimilat bine pe toate,
5) Devoţiunea - obligaţia de a acţiona totdeauna avînd atenţia fixată asupra Divinităţii.
Asana - "posturile", sunt nenumărate, dar în practică, maeştrii îi învaţă pe discipolii lor o mică parte dintre ele, cele socotite a fi esenţiale.
Discipolii sunt sfătuiţi să-şi aleagă una dintre ele, pe care să o folosească în scopul de a progresa în etapele următoare.
În general cea aleasă va fi cea mai simplă, mai veche, şi mai cunoscută: poziţia Lotusului (Padma asana).
Se prescrie ca poziţia în care stă corpul să fie "stiha-sukha" - stabilă şi agreabilă.
Prin poziţia corporală adoptată, yoghinul exersează stăpînirea corpului, menţinerea stabilităţii şi a echilibrului.
Când devine capabil să stea în poziţie fără efort, imobil, mult timp, şi-a atins scopul şi poate trece la exersarea practicilor următoare.
Pranayama - reprezintă disciplina (ayama) suflului (prana).
Se începe prin controlul ritmului respiraţiei, care trebuie să devină stabil şi regulat, apoi se trece la încetinirea progresivă a ritmului respirator, prin mărirea progresivă a perioadei de timp cuprinsă între inspiraţie şi expiraţie.
Practica reţinerii suflului se numeşte kumbhaka (kumbha = vas, ulcior, o altă denumire fiind ghata, termen a cărui primă semnificaţie este tot vas).
Reţinerea suflului este un mijloc prin care se poate obţine trezirea energiei Kundalini.
Aerul este reţinut pentru a permite difuzarea lui în tot corpul de către prana (a umple ulciorul, kumbhaka).
Controlul respiraţiei este o etapă, care trebuie depăşită.
Pratyahara (înseamnă "a se retrage înăuntru") - reprezintă retragerea simţurilor.
Este vorba un exerciţiu de interiorizare, activitatea senzorială (percepţie şi acţiune) fiind exteriorizare.
Câmpul de percepţie se află în afara corpului, iar simţurile "caută" în lumea fenomenală obiectele, care sunt "păşunea" lor.
Este deci o resorbţie a activităţii exteriorizante, dobândirea controlului şi stăpânirea tendinţelor minţii îndreptate spre exterior, astfel încât conştiinţa să poată fi menţinută prin voinţă spre interior.
Explorarea "lumilor interioare" devine posibilă doar în condiţiile în care nu mai suntem atraşi, deranjaţi şi distraşi de experienţa externă a simţurilor.
Experienţele simţurilor, sunetele, mirosurile, senzaţiile tactile, gustative, etc., sunt suspendate.
Când adeptul realizează resorbţia simţurilor, atenţia sa nu va mai fi distrasă de nimic din exterior, conştienţa se va detaşa de stimulările senzoriale.
Gîndirea este eliberată de prezenţa realităţii sensibile şi se manifestă în mod liber.
Exerciţiului pratyahara îi va fi asociat o tehnică de concentrare mentală menită să disciplineze şi să controleze gândirea.
Anumite tehnici meditative, au drept scop iniţial inducerea stării de pratyahara.
Pratyahara include şi eliminarea senzaţiilor interne psihice şi mentale.
Dharana - reprezintă concentrarea minţii, exercitarea controlului printr-un mijloc de "fixare a activităţii mentale într-un loc delimitat".
Este o etapă situată înaintea meditaţiei propriu-zise, realizând fixarea conştiinţei asupra unui singur obiect (subiect), excluzându-le pe toate celelalte.
Nu este o meditaţie, în sensul tehnic al termenului, ci ekagrata - "atenţie perfect concentrată într-un singur punct".
Scopul urmărit este de a "dizolva" activitatea mentală, prin detaşarea faţă de ea.
Procesul (în sanscrită mano-laya), este de mare importanţă, deoarece atunci când gîndirea este anihilată şi Kundalini trezită prin reţinerea suflului, adeptul trece la starea de kaivalya.
Dharana nu este doar un simplu exerciţiu de atenţie, căci Yoghinul care o stăpâneşte triumfă asupra instinctelor (prin yama şi nyama), asupra corpului său (prin asana şi pranayama), asupra simţurilor (prin pratyahara), şi asupra producerii gândurilor.
Gîndirea este caracterizată printr-o agitaţie continuă, "vîrtejuri de conştiinţă".
Dharana începe prin disciplinarea acestei activităţi, obligând-o să se exercite într-un singur punct - de exemplu o imagine mentală a lui Vishnu în lotusul inimii).
Ca efect, activitatea mentală va încetini considerabil, nemaifiind solicitată de nimic, fiind focusată (fixată) într-un punct.
Astfel este realizată suprimarea, anularea gândurilor.
Este o nouă treaptă a stăpânirii, a exercitării controlului conştient asupra instinctelor, corpului, şi a propriului manas (simţ şi gîndire).
Deşi starea de pratyahara (retragerea simţurilor) a fost dobândită, mintea continuă să prezinte fluctuaţii, să lucreze, să analizeze, să sorteze, etc.
Gândirea nu încetează în pratyahara, atâta doar că nu se mai focalizează pe activitatea simţurilor, pe lumea externă
Metodele de inducere a focalizării mentale sunt diverse, în practica religioasă efectuându-se prin intermediul ritualurilor, a slujbelor bisericeşti, puja (adorare), cânturi, kirtan, rugăciuni, etc.
Patanjali-Yoga foloseşte un simbol ca obiect (subiect) util focusării, acesta putând fi aproape orice: guru-l personal, o zeitate, o mantra (cuvânt repetitiv), o întrebare, chiar şi un deget de la mână.
Subiectul focusării trebuie să fie ceva ce atrage cât mai bine atenţia, trebuind ales, deci, în conformitate cu natura minţii şi personalităţii fiecăruia.
Simbolul este proiectat în imaginaţie, cu ochii închişi.
Trebuie să existe o atracţie cât mai mare faţă de el, să poată capta bine atenţia.
Această etapă de concentrare necesită exerciţii practicate regulat şi insistent.
În mod gradat, se vor percepe aspecte tot mai profunde ale obiectului concentrării, şi natura sa arhetipală se va revela treptat.
Practicând dharana, practicantul va intra în mod spontan în dhyana - meditaţie / contemplaţie.
Dhyana - este un termen adesea tradus prin "meditaţie", dar mai corect este "contemplaţie", care este însă un proces activ, nu pasiv, sau "reculegere" perfectă.
Este un efect al practicării dharana, ce survine când practicantul devine capabil să menţină continuitatea concentrării asupra subiectului ales, o perioadă mai lungă de timp.
În etapa dhyana nu mai funcţionează manas-ul, care a fost dizolvat prin dharana, ci buddhi, inteligenţa superioară, care emană din suflet ca o rază de lumină.
De aceea, Upanishad-ele ce vorbesc despre Yoga, fie se opresc la descrierea tehnicilor în stadiul dharana, fie confundă mai mult sau mai puţin dhyana cu realizarea finală.
În tradiţiile de Yoga medievală, dhyana este considerată ca fiind "fulgerătoare", instantanee, situată în afara timpului.
Este o primă experienţă a eternităţii, atemporalităţii.
Dar Dhyana comportă deseori intuiţia intelectuală a anumitor "imagini" (în sens simbolic), în acest caz fiind vorba despre sa-guna, "calificat", care comportă un semn distinctiv - o "contemplaţie a Zeiţei" de exemplu, care este o înţelegere intuitivă a naturii energiei divine.
Contemplaţia lipsită de obiect (nir-guna, "non-calificată"), este superioară, inteligenţa subzistând singură, într-o perfectă reculegere şi o perfectă imobilitate, nemaiavînd nimic de lămurit sau de dezvăluit.
În această stare, în care lipsesc modificările externe şi interne ale minţii, ceea ce se dezvăluie este conştiinţa.
Dhyana conduce la dizolvarea dualităţii, o stare în care văzătorul, văzutul şi vederea fuzionează, conştienţa pătrunzând în starea de samadhi, care este un fel de superconştienţă.
Samadhi - termen aproape imposibil de tradus, implică o "grupare" (preverbul sam) a tuturor elementelor constitutive ale personalităţii, şi o poziţie stabilă (rădăcină DHA) orientată către interior (preverbul a).
Este în acelaşi timp apogeul reculegerii, "concentrarea perfectă" şi "poziţia definitivă" a individului considerat în ansamblul său.
Mircea Eliade propune neologismul "enstază".
Traducerea "extaz" este eronată.
Samadhi aduce realizarea de sine, căci, când intelectul stă nemişcat în samadhi, atunci se obţine realizarea de sine.
În starea de "samadhi" yoghinul nu iese din el însuşi, nu este "fermecat", ci se întoarce în totalitate în el însuşi, "El îşi stabileşte reşedinţa în lotusul din propria sa inimă".
Deoarece starea de kaivalya, obţinută prin samadhi, este, prin definiţie, "în afara lumii" (a celor trei lumi), se spune că yoghinul părăseşte universul nostru în momentul numit "samadhi", dar trebuie ţinut cont de faptul că lumea cealaltă, unde se află atman şi brahman, nu se află în afara omului, ci "în el însuşi".
Yoghinul trăieşte în lumea terestră, dar este atras în într-o lume superioară, intermediară, Cerul, şi "călătoreşte" prin cele trei lumi.
Dar, conform Upanishade-lor, nu se deplasează corporal, ci se imobilizează complet prin anihilarea progresivă a ceea ce cauzează mişcarea: instinct, activitate corporală şi mentală, inteligenţă.
Deplasările în timp, spaţiu, Universuri, fac parte din puterile miraculoase la care a renunţat în etape anterioare, tocmai pentru a putea ajunge la samadhi.
Samadhi este, oarecum, o stare paroxistică, ce se produce când Kundalini, recunoscîndu-şi şi realizând adevărata sa natură, devine zeiţă şi se uneşte cu Shiva, de aceea putem considera samadhi o stare asemănătoare orgasmului.
Dar este un punct de ruptură, căci personalitatea este anihilată, epuizată, yoghinul transcede cele trei lumi, şi se situează în Brahma-loka.
El poate să moară sau să trăiască, fapt lipsit de importanţă, căci el a devenit un jivan-mukta ("eliberat în viaţă"), o fiinţă care a primit Eliberarea, dar care poate continua să trăiască pentru un anume motiv.
Jivan-mukta dispune de toate capacităţile şi facultăţile cu care un om poate fi înzestrat în cele trei lumi, poate tot ceea ce pot oamenii, dar şi tot ceea ce pot geniile şi Zeii.
Nimic nu-l poate atinge sau afecta, căci el nu mai aparţine acestui Univers, este superior lui Indra, pe care îl poate învinge "cu un clipit din ochi".
Kaivalya - "izolare", starea de independenţă totală a eliberatului în viaţă de lumea fenomenală care-l înconjoară, indiferent de lumea căreia el îi aparţine, este propusă ca ţinta finală a Căii Yoga.
Prizonierul este eliberat.
Sufletul, detaşat de individualitate, îşi realizează "identitatea supremă" (ekatva), se reîntoarce în atman-ul universal şi unic, în care îşi regăseşte adevărata sa natură, ca fiind una cu Divinitatea.
Privind păstrarea identităţii şi individualităţii în continuare, există divergenţe de opinii în tradiţiile yoghine, căci este dificil de apreciat dacă unirea reprezintă sau nu pierderea completă a identităţii şi individualităţii.
Starea de Kaivalya este o stare de uniune, ceea ce arată că scopul disciplinei Yoga (termenul Yoga înseamnă uniune) este atins.
Puterile miraculoase (vibhuti) pe care ajung să le poată manifesta yoghinii în diferitele etape, reprezintă realizarea sau perfecţionarea unor posibilităţi virtuale şi latente în orice profan (siddhi).
Fiecare putere este o dovadă a faptului că o nouă etapă a fost depăşită.
Puterile pot deveni însă un mare obstacol în calea evoluţiei spirituale, căci constituie tentaţii de a reveni la acţiune, la lumea materială, iar folosirea lor conduce la stagnare, existând şi un real pericol de a nu mai putea depăşi această stare fascinantă, de a nu te mai putea desprinde de ea.
Am să prezint în continuare succint meditaţia practicată în Yoga, cu referire în special la învăţătura lui Patanjali, prezentată în lucrarea sa "Yoga Sutra"- o culegere de 196 aforisme.
Pentru a înţelege corect principiile meditaţiei, trebuie cunoscute şi fazele preliminare ei, cele care creează condiţiile necesare desfăşurării unei meditaţii corecte, eficente.
Aceste condiţii vor fi prezentate şi detaliate în alte articole.
Cap I Sutra 2:
"YOGA este suprimarea sau blocarea (NIRODHA) formelor, transformărilor sau modificărilor mentale fundamentale (VRITTIS), care apar în toate dimensiunile paralele ale conştiinţei, pe care le ia, prin care se manifestă şi pe care le manifestă conştiinţa (CHITTA)."
Yoga, deşi unică, este multiplă în formele practicilor sale: Mantra-Yoga, Laya-Yoga, Hatha-Yoga, Raja-Yoga, acestea fiind forme de Yoga.
Mantra-Yoga - constă în repetarea neîncetată, 12 ani la rînd, a unor formule şi litere-matrice, obţinându-se astfel treptat "ştiinţa şi puterea de a ne putea face mici cât un atom".
Această formă de Yoga, însă, nu convine decît adepţilor slab dotaţi intelectual.
Laya-Yoga - constă în dizolvarea activităţii mentale.
Mergând sau stând, dormind sau mâncând, adeptul meditează fără încetare la Zeul cel fără de limite, astfel el va putea distruge activitatea mentală.
Hatha-Yoga - are opt grade: înfrânările şi disciplinările, posturile şi controlul suflului, retragerea puterii simţurilor, fixarea gândirii, meditaţia profundă urmată de Enstaza finală.
La acestea se adaugă trei grupe de Peceţi şi diverse contracţii musculare.
Din cele zece înfrînări, cea mai importantă este abţinerea de la o hrană prea bogată, iar cea mai importantă din cele zece disciplinări este cea care îndrumă către non-violenţă.
Din numeroasele posturi prezentate de Maeştri optzeci sunt importante, însă doar patru sunt necesare: Perfecţiunea, Lotusul, Leul şi Prosperitatea.
Obstacolele de depăşit: lenea şi trufia, relele purtări, practicarea magiei, dorinţa de aur şi femei, toate acestea fiind iluzii în această lume.
Adeptul conştient de aceasta se eliberează şi scapă de ele.
Practicile yoghine vizează în special trezirea energiei Kundalini, care este privită ca un mijloc de realizare (sadhana), un drum ce conduce adeptul (sadhaka) la dezvoltarea tuturor virtualităţilor pe care le poartă în el, pînă la obţinerea Eliberării finale şi definitive.
Ansamblul acestor practici sunt desemnate prin termenul de "Yoga" (uniune).
Învăţătura lui Patanjali este în acord cu Upanishad-ele (învăţături străvechi secrete hinduse), cu anumite mici excepţii.
Yoga lui Patanjali este o Yoga "clasică", şi este numită şi Yoga celor opt membre (astanga-yoga), practici care conduc la starea denumită kaivalya.
În Yoga, disciplina începe cu disciplinarea mentală, prin conduita regulilor numite:
- Yama - înfrânări - 5 la număr, şi
- Niyama - obligaţii - tot 5.
Yama:
1) Ahimsa: "să nu faci rău celuilalt" - este, de fapt, datoria de a face bine semenilor (în brahmanism asta înseamnă: orice fiinţă vie),
2) Satya: "să nu minţi" - punerea de acord a faptelor cu propriile gînduri şi vorbe,
3) Asteya: "să nu furi" - eliberarea de dorinţa de a poseda,
4) Brahmacarya: "Să nu practici desfrîul" - eliberarea din sclavia instinctelor,
5) Apariggraha; "să nu fii avar" - să fii generos, nu egoist.
Niyama:
1) obligaţia de a fi curat (corporal cît şi moral) - Yoga prezintă practici de curăţire fizică şi morală,
2) obligaţia de a fi calm - nimic să nu te poată determina să-ţi pierzi cumpătul şi calmul,
3) Asceza - o seninătate care să permită acceptarea şi suportarea tuturor conflictelor, simbolizate în tradiţia brahmanică prin perechile de contrarii,
4) Studiul - adeptul respinge toate cărţile, chiar şi scripturile sacre (Vedele), dar abia după ce le-a asimilat bine pe toate,
5) Devoţiunea - obligaţia de a acţiona totdeauna avînd atenţia fixată asupra Divinităţii.
Asana - "posturile", sunt nenumărate, dar în practică, maeştrii îi învaţă pe discipolii lor o mică parte dintre ele, cele socotite a fi esenţiale.
Discipolii sunt sfătuiţi să-şi aleagă una dintre ele, pe care să o folosească în scopul de a progresa în etapele următoare.
În general cea aleasă va fi cea mai simplă, mai veche, şi mai cunoscută: poziţia Lotusului (Padma asana).
Se prescrie ca poziţia în care stă corpul să fie "stiha-sukha" - stabilă şi agreabilă.
Prin poziţia corporală adoptată, yoghinul exersează stăpînirea corpului, menţinerea stabilităţii şi a echilibrului.
Când devine capabil să stea în poziţie fără efort, imobil, mult timp, şi-a atins scopul şi poate trece la exersarea practicilor următoare.
Pranayama - reprezintă disciplina (ayama) suflului (prana).
Se începe prin controlul ritmului respiraţiei, care trebuie să devină stabil şi regulat, apoi se trece la încetinirea progresivă a ritmului respirator, prin mărirea progresivă a perioadei de timp cuprinsă între inspiraţie şi expiraţie.
Practica reţinerii suflului se numeşte kumbhaka (kumbha = vas, ulcior, o altă denumire fiind ghata, termen a cărui primă semnificaţie este tot vas).
Reţinerea suflului este un mijloc prin care se poate obţine trezirea energiei Kundalini.
Aerul este reţinut pentru a permite difuzarea lui în tot corpul de către prana (a umple ulciorul, kumbhaka).
Controlul respiraţiei este o etapă, care trebuie depăşită.
Pratyahara (înseamnă "a se retrage înăuntru") - reprezintă retragerea simţurilor.
Este vorba un exerciţiu de interiorizare, activitatea senzorială (percepţie şi acţiune) fiind exteriorizare.
Câmpul de percepţie se află în afara corpului, iar simţurile "caută" în lumea fenomenală obiectele, care sunt "păşunea" lor.
Este deci o resorbţie a activităţii exteriorizante, dobândirea controlului şi stăpânirea tendinţelor minţii îndreptate spre exterior, astfel încât conştiinţa să poată fi menţinută prin voinţă spre interior.
Explorarea "lumilor interioare" devine posibilă doar în condiţiile în care nu mai suntem atraşi, deranjaţi şi distraşi de experienţa externă a simţurilor.
Experienţele simţurilor, sunetele, mirosurile, senzaţiile tactile, gustative, etc., sunt suspendate.
Când adeptul realizează resorbţia simţurilor, atenţia sa nu va mai fi distrasă de nimic din exterior, conştienţa se va detaşa de stimulările senzoriale.
Gîndirea este eliberată de prezenţa realităţii sensibile şi se manifestă în mod liber.
Exerciţiului pratyahara îi va fi asociat o tehnică de concentrare mentală menită să disciplineze şi să controleze gândirea.
Anumite tehnici meditative, au drept scop iniţial inducerea stării de pratyahara.
Pratyahara include şi eliminarea senzaţiilor interne psihice şi mentale.
Dharana - reprezintă concentrarea minţii, exercitarea controlului printr-un mijloc de "fixare a activităţii mentale într-un loc delimitat".
Este o etapă situată înaintea meditaţiei propriu-zise, realizând fixarea conştiinţei asupra unui singur obiect (subiect), excluzându-le pe toate celelalte.
Nu este o meditaţie, în sensul tehnic al termenului, ci ekagrata - "atenţie perfect concentrată într-un singur punct".
Scopul urmărit este de a "dizolva" activitatea mentală, prin detaşarea faţă de ea.
Procesul (în sanscrită mano-laya), este de mare importanţă, deoarece atunci când gîndirea este anihilată şi Kundalini trezită prin reţinerea suflului, adeptul trece la starea de kaivalya.
Dharana nu este doar un simplu exerciţiu de atenţie, căci Yoghinul care o stăpâneşte triumfă asupra instinctelor (prin yama şi nyama), asupra corpului său (prin asana şi pranayama), asupra simţurilor (prin pratyahara), şi asupra producerii gândurilor.
Gîndirea este caracterizată printr-o agitaţie continuă, "vîrtejuri de conştiinţă".
Dharana începe prin disciplinarea acestei activităţi, obligând-o să se exercite într-un singur punct - de exemplu o imagine mentală a lui Vishnu în lotusul inimii).
Ca efect, activitatea mentală va încetini considerabil, nemaifiind solicitată de nimic, fiind focusată (fixată) într-un punct.
Astfel este realizată suprimarea, anularea gândurilor.
Este o nouă treaptă a stăpânirii, a exercitării controlului conştient asupra instinctelor, corpului, şi a propriului manas (simţ şi gîndire).
Deşi starea de pratyahara (retragerea simţurilor) a fost dobândită, mintea continuă să prezinte fluctuaţii, să lucreze, să analizeze, să sorteze, etc.
Gândirea nu încetează în pratyahara, atâta doar că nu se mai focalizează pe activitatea simţurilor, pe lumea externă
Metodele de inducere a focalizării mentale sunt diverse, în practica religioasă efectuându-se prin intermediul ritualurilor, a slujbelor bisericeşti, puja (adorare), cânturi, kirtan, rugăciuni, etc.
Patanjali-Yoga foloseşte un simbol ca obiect (subiect) util focusării, acesta putând fi aproape orice: guru-l personal, o zeitate, o mantra (cuvânt repetitiv), o întrebare, chiar şi un deget de la mână.
Subiectul focusării trebuie să fie ceva ce atrage cât mai bine atenţia, trebuind ales, deci, în conformitate cu natura minţii şi personalităţii fiecăruia.
Simbolul este proiectat în imaginaţie, cu ochii închişi.
Trebuie să existe o atracţie cât mai mare faţă de el, să poată capta bine atenţia.
Această etapă de concentrare necesită exerciţii practicate regulat şi insistent.
În mod gradat, se vor percepe aspecte tot mai profunde ale obiectului concentrării, şi natura sa arhetipală se va revela treptat.
Practicând dharana, practicantul va intra în mod spontan în dhyana - meditaţie / contemplaţie.
Dhyana - este un termen adesea tradus prin "meditaţie", dar mai corect este "contemplaţie", care este însă un proces activ, nu pasiv, sau "reculegere" perfectă.
Este un efect al practicării dharana, ce survine când practicantul devine capabil să menţină continuitatea concentrării asupra subiectului ales, o perioadă mai lungă de timp.
În etapa dhyana nu mai funcţionează manas-ul, care a fost dizolvat prin dharana, ci buddhi, inteligenţa superioară, care emană din suflet ca o rază de lumină.
De aceea, Upanishad-ele ce vorbesc despre Yoga, fie se opresc la descrierea tehnicilor în stadiul dharana, fie confundă mai mult sau mai puţin dhyana cu realizarea finală.
În tradiţiile de Yoga medievală, dhyana este considerată ca fiind "fulgerătoare", instantanee, situată în afara timpului.
Este o primă experienţă a eternităţii, atemporalităţii.
Dar Dhyana comportă deseori intuiţia intelectuală a anumitor "imagini" (în sens simbolic), în acest caz fiind vorba despre sa-guna, "calificat", care comportă un semn distinctiv - o "contemplaţie a Zeiţei" de exemplu, care este o înţelegere intuitivă a naturii energiei divine.
Contemplaţia lipsită de obiect (nir-guna, "non-calificată"), este superioară, inteligenţa subzistând singură, într-o perfectă reculegere şi o perfectă imobilitate, nemaiavînd nimic de lămurit sau de dezvăluit.
În această stare, în care lipsesc modificările externe şi interne ale minţii, ceea ce se dezvăluie este conştiinţa.
Dhyana conduce la dizolvarea dualităţii, o stare în care văzătorul, văzutul şi vederea fuzionează, conştienţa pătrunzând în starea de samadhi, care este un fel de superconştienţă.
Samadhi - termen aproape imposibil de tradus, implică o "grupare" (preverbul sam) a tuturor elementelor constitutive ale personalităţii, şi o poziţie stabilă (rădăcină DHA) orientată către interior (preverbul a).
Este în acelaşi timp apogeul reculegerii, "concentrarea perfectă" şi "poziţia definitivă" a individului considerat în ansamblul său.
Mircea Eliade propune neologismul "enstază".
Traducerea "extaz" este eronată.
Samadhi aduce realizarea de sine, căci, când intelectul stă nemişcat în samadhi, atunci se obţine realizarea de sine.
În starea de "samadhi" yoghinul nu iese din el însuşi, nu este "fermecat", ci se întoarce în totalitate în el însuşi, "El îşi stabileşte reşedinţa în lotusul din propria sa inimă".
Deoarece starea de kaivalya, obţinută prin samadhi, este, prin definiţie, "în afara lumii" (a celor trei lumi), se spune că yoghinul părăseşte universul nostru în momentul numit "samadhi", dar trebuie ţinut cont de faptul că lumea cealaltă, unde se află atman şi brahman, nu se află în afara omului, ci "în el însuşi".
Yoghinul trăieşte în lumea terestră, dar este atras în într-o lume superioară, intermediară, Cerul, şi "călătoreşte" prin cele trei lumi.
Dar, conform Upanishade-lor, nu se deplasează corporal, ci se imobilizează complet prin anihilarea progresivă a ceea ce cauzează mişcarea: instinct, activitate corporală şi mentală, inteligenţă.
Deplasările în timp, spaţiu, Universuri, fac parte din puterile miraculoase la care a renunţat în etape anterioare, tocmai pentru a putea ajunge la samadhi.
Samadhi este, oarecum, o stare paroxistică, ce se produce când Kundalini, recunoscîndu-şi şi realizând adevărata sa natură, devine zeiţă şi se uneşte cu Shiva, de aceea putem considera samadhi o stare asemănătoare orgasmului.
Dar este un punct de ruptură, căci personalitatea este anihilată, epuizată, yoghinul transcede cele trei lumi, şi se situează în Brahma-loka.
El poate să moară sau să trăiască, fapt lipsit de importanţă, căci el a devenit un jivan-mukta ("eliberat în viaţă"), o fiinţă care a primit Eliberarea, dar care poate continua să trăiască pentru un anume motiv.
Jivan-mukta dispune de toate capacităţile şi facultăţile cu care un om poate fi înzestrat în cele trei lumi, poate tot ceea ce pot oamenii, dar şi tot ceea ce pot geniile şi Zeii.
Nimic nu-l poate atinge sau afecta, căci el nu mai aparţine acestui Univers, este superior lui Indra, pe care îl poate învinge "cu un clipit din ochi".
Kaivalya - "izolare", starea de independenţă totală a eliberatului în viaţă de lumea fenomenală care-l înconjoară, indiferent de lumea căreia el îi aparţine, este propusă ca ţinta finală a Căii Yoga.
Prizonierul este eliberat.
Sufletul, detaşat de individualitate, îşi realizează "identitatea supremă" (ekatva), se reîntoarce în atman-ul universal şi unic, în care îşi regăseşte adevărata sa natură, ca fiind una cu Divinitatea.
Privind păstrarea identităţii şi individualităţii în continuare, există divergenţe de opinii în tradiţiile yoghine, căci este dificil de apreciat dacă unirea reprezintă sau nu pierderea completă a identităţii şi individualităţii.
Starea de Kaivalya este o stare de uniune, ceea ce arată că scopul disciplinei Yoga (termenul Yoga înseamnă uniune) este atins.
Puterile miraculoase (vibhuti) pe care ajung să le poată manifesta yoghinii în diferitele etape, reprezintă realizarea sau perfecţionarea unor posibilităţi virtuale şi latente în orice profan (siddhi).
Fiecare putere este o dovadă a faptului că o nouă etapă a fost depăşită.
Puterile pot deveni însă un mare obstacol în calea evoluţiei spirituale, căci constituie tentaţii de a reveni la acţiune, la lumea materială, iar folosirea lor conduce la stagnare, existând şi un real pericol de a nu mai putea depăşi această stare fascinantă, de a nu te mai putea desprinde de ea.
Schimbarea obiceiurilor negative prin meditaţie
Judson
Brewer - Mindful
addiction doctor (psihiatru):
Când
înveți să meditezi, instrucțiunile pot fi era simple: să fii
atent la felul în care respiri, iar dacă îți fuge mintea, s-o
aduci înapoi.
Instrucțiunile sunt destul de simple, dar poți să nu înțelegi ceva important, de exemplu de ce e așa de greu să fii atent?
Studiile arată că, atunci când ne străduim să fim atenți la ceva, la un moment dat, jumătate din oameni vor începe să viseze, sau vor simți nevoia să facă ceva din obișnuințele lor.
Ce se întâmplă: se pare că ne luptăm cu un proces de învățare bine conservat de-a lungul istoriei umane, proces de învățare bazat pe recompensă, ce se numește condiționare pozitivă și negativă.
Ne fixăm amintirile plăcute bazate pe context, de exemplu cele alimentare, și repetăm procesul următoarea dată. Vezi mâncarea - o mănânci - te simți bine - repetă.
Factor declanșator, comportament, recompensă. Iar când te vei simți trist, vei simți imboldul să încerci să mânânci ceva bun ca să te simți mai bine.
Realizăm repede că dacă mâncăm ciocolată sau înghețată când suntem nervoși sau triști ne simțim mai bine. Același proces, alt factor declanșator. În locul acestui semnal de foame dat de stomac, acest semnal emoțional, tristețea, declanșează dorința de a mânca.
Vezi reclame cool, faci ceea ce vezi ca să fii cool, te simți bine. Repetă.
Factor declanșator, comportament, recompensă.
De fiecare dată când o facem, ne deprindem să repetăm procesul și devine un obicei.
De aceea, mai târziu, stresul declanșează aceea dorință (de a fuma o țigară de ex) sau de a mânca ceva dulce.
Instrucțiunile sunt destul de simple, dar poți să nu înțelegi ceva important, de exemplu de ce e așa de greu să fii atent?
Studiile arată că, atunci când ne străduim să fim atenți la ceva, la un moment dat, jumătate din oameni vor începe să viseze, sau vor simți nevoia să facă ceva din obișnuințele lor.
Ce se întâmplă: se pare că ne luptăm cu un proces de învățare bine conservat de-a lungul istoriei umane, proces de învățare bazat pe recompensă, ce se numește condiționare pozitivă și negativă.
Ne fixăm amintirile plăcute bazate pe context, de exemplu cele alimentare, și repetăm procesul următoarea dată. Vezi mâncarea - o mănânci - te simți bine - repetă.
Factor declanșator, comportament, recompensă. Iar când te vei simți trist, vei simți imboldul să încerci să mânânci ceva bun ca să te simți mai bine.
Realizăm repede că dacă mâncăm ciocolată sau înghețată când suntem nervoși sau triști ne simțim mai bine. Același proces, alt factor declanșator. În locul acestui semnal de foame dat de stomac, acest semnal emoțional, tristețea, declanșează dorința de a mânca.
Vezi reclame cool, faci ceea ce vezi ca să fii cool, te simți bine. Repetă.
Factor declanșator, comportament, recompensă.
De fiecare dată când o facem, ne deprindem să repetăm procesul și devine un obicei.
De aceea, mai târziu, stresul declanșează aceea dorință (de a fuma o țigară de ex) sau de a mânca ceva dulce.
Dar
cu acest proces mintal, am trecut de la supraviețuire la a ne
sinucide cu aceste obiceuri.
Obezitatea
și fumatul sunt printre cauzele evitabile de top ale morbidității
și mortalității în lume.
Ce ar fi dacă, în loc să luptăm cu creierul nostru sau să ne forțăm să fim atenți, am accesa acest proces natural de învățare bazat pe recompensă... schimbându-l puțin?
Cum ar fi dacă am deveni foarte curioși de ceea ce se întâmplă în clipa de față?
Ce ar fi dacă, în loc să luptăm cu creierul nostru sau să ne forțăm să fim atenți, am accesa acest proces natural de învățare bazat pe recompensă... schimbându-l puțin?
Cum ar fi dacă am deveni foarte curioși de ceea ce se întâmplă în clipa de față?
Exemplu:
există
studii ce au urmărit dacă meditația ar putea ajuta oamenii să
renunțe la fumat.
Exact cum cinneva se forțeză să fie atent la respirație mea, alții se pot forța să renunțe la fumat.
Majoritatea fumătorilor mai încercaseră și eșuaseră, în medie, de 6 ori. Prin meditația prezentă s-a renunțat la forțare și s-au concentrat pe curiozitate.
De fapt, chiar li s- spus să fumeze: „Puteți să fumați, doar să fiți curioși ce simțiți când o faceți." Și au observat, de exemplu, că „Fumatul conștient: are miros de brânză mucegăită și gust de chimicale."
Din punct de vedere cognitiv, subiectul știa că fumatul îi face rău, de aceea s-a alăturat programului, și fiind curios în mod conștient, a descoperit că fumatul are un gust rău.
Exact cum cinneva se forțeză să fie atent la respirație mea, alții se pot forța să renunțe la fumat.
Majoritatea fumătorilor mai încercaseră și eșuaseră, în medie, de 6 ori. Prin meditația prezentă s-a renunțat la forțare și s-au concentrat pe curiozitate.
De fapt, chiar li s- spus să fumeze: „Puteți să fumați, doar să fiți curioși ce simțiți când o faceți." Și au observat, de exemplu, că „Fumatul conștient: are miros de brânză mucegăită și gust de chimicale."
Din punct de vedere cognitiv, subiectul știa că fumatul îi face rău, de aceea s-a alăturat programului, și fiind curios în mod conștient, a descoperit că fumatul are un gust rău.
A
trecut de la cunoaștere la înțelegere, de la a știi în mintea sa
că fumatul îi face rău la a înțelege cu adevărat ce înseamnă
asta, iar vraja fumatului a fost ruptă. Nu mai era amăgit de
comportamentul ei.
Cortexul prefrontal, cea mai tânără parte a creierului
din perspectivă evolutivă, înțelege la nivel intelectual că nu
ar trebui să fumăm, și încearcă să ne ajute să schimbăm acest
comportament, numim asta control cognitiv.
Ne folosim cunoștințele pentru a ne controla comportamentul.
Din păcate, aceasta e și prima parte a creierului care se deconectează când suntem stresați, ceea ce nu ne prea ajută.
Ne folosim cunoștințele pentru a ne controla comportamentul.
Din păcate, aceasta e și prima parte a creierului care se deconectează când suntem stresați, ceea ce nu ne prea ajută.
Toți
înțelegem asta din proprie experiență. Suntem mai predispuși să
strigăm la partenerul sau la copiii noștri când suntem stresați
sau obosiți, chiar dacă știm că nu ajută la nimic, nu ne putem
abține.
Când cortexul prefrontal se deconectează, ne reîntoarcem la vechile obiceiuri, de aceea dezamăgirea este așa de importantă.
Observând consecințele acestor obiceiuri ne ajută să le înțelegem mai profund, să înțelegem cu adevărat, încât să nu mai trebuiască să ne stăpânim sau să ne abținem de la un comportament.
În primul rând, ne pierdem interesul de a-l repeta.
Când cortexul prefrontal se deconectează, ne reîntoarcem la vechile obiceiuri, de aceea dezamăgirea este așa de importantă.
Observând consecințele acestor obiceiuri ne ajută să le înțelegem mai profund, să înțelegem cu adevărat, încât să nu mai trebuiască să ne stăpânim sau să ne abținem de la un comportament.
În primul rând, ne pierdem interesul de a-l repeta.
La
asta se referă meditația prezentă: să vedem clar ce se întâmplă
când suntem prinși în comportamente, să fim eliberați la un
nivel visceral și din această perspectvă a eliberării să
renunțăm în mod natural.
În
timp, cum învățăm să vedem tot mai clar rezultatele acțiunilor
noastre, renunțăm la obceiuri vechi și formăm altele noi.
Paradoxul
aici este că a
fi conștient înseamnă de fapt să fii sincer interesat de a te
apropia de ce se întâmplă de fapt în corpul și în mintea ta
clipă de clipă.
Această dorință de a te întoarce spre experiența ta, în loc să încerci să îți suprimi rapid poftele neplăcute.
Iar dorința de a te întoarce spre experiența ta este ajutată de curiozitate, care din fire este satisfăcătoare.
Această dorință de a te întoarce spre experiența ta, în loc să încerci să îți suprimi rapid poftele neplăcute.
Iar dorința de a te întoarce spre experiența ta este ajutată de curiozitate, care din fire este satisfăcătoare.
Când
devenim curioși ieșim din tiparele vechi care reacționează la
frică și pășim în existență.
Devenim un om de știință pe dinăuntru care așteaptă cu nerăbdare următoarea informație.
Într-un studiu, s-a descoperit că meditația prezentă e de două ori mai eficientă decât terapia standard în renunțarea la fumat, deci chiar funcționează.
Devenim un om de știință pe dinăuntru care așteaptă cu nerăbdare următoarea informație.
Într-un studiu, s-a descoperit că meditația prezentă e de două ori mai eficientă decât terapia standard în renunțarea la fumat, deci chiar funcționează.
Studiind
creierul unor meditatori experimentați, s-a descoperit că erau
implicate părțile unei rețele neuronale de auto-evaluare denumită
rețeaua de bază.
O ipoteză actuală spune că o parte a acestei rețele, numită cortexul cingular posterior, este activată, nu de poftă în sine, ci atunci când suntem atrași, prinși de ea, și pune stăpânire pe noi.
O ipoteză actuală spune că o parte a acestei rețele, numită cortexul cingular posterior, este activată, nu de poftă în sine, ci atunci când suntem atrași, prinși de ea, și pune stăpânire pe noi.
Pe
de altă parte, atunci când o lăsăm - îndepărtându-ne de
proces, fiind în mod conștient curioși de ce se întâmplă,
aceeași parte a creierului se liniștește.
Acum se testează aplicații și programe online pentru meditația prezentă, care au ca obiectiv aceste mecanisme fundamentale și se folosesc de aceeași tehnologie care ne distrage pentru a ne ajuta să renunțăm la obiceiurie nesănatoase de a fuma, a mânca sub stres și alte comportamente care provoacă dependență.
Acum se testează aplicații și programe online pentru meditația prezentă, care au ca obiectiv aceste mecanisme fundamentale și se folosesc de aceeași tehnologie care ne distrage pentru a ne ajuta să renunțăm la obiceiurie nesănatoase de a fuma, a mânca sub stres și alte comportamente care provoacă dependență.
Se
pot oferi oamenilor aceste unelte la un click distanță în cele mai
relevante contexte, pot fi ajutați să-și acceseze
capacitatea intrinsecă de a fi curioși în mod conștient
chiar când simt nevoia să fumeze, să mânance sub stres sau orice
altceva.
A fi curios în mod conștient de ce se întâmplă în corpul și mintea ta, poate fi o nouă șansă de a ieși din obositorul cerc vicios al obiceiurilor.
În loc să vezi mesajul pe telefon, să răspunzi imediat, să te simți puțin mai bine, observă nevoia, fii curios, simte bucuria de a renunța și repetă.
Embed
A fi curios în mod conștient de ce se întâmplă în corpul și mintea ta, poate fi o nouă șansă de a ieși din obositorul cerc vicios al obiceiurilor.
În loc să vezi mesajul pe telefon, să răspunzi imediat, să te simți puțin mai bine, observă nevoia, fii curios, simte bucuria de a renunța și repetă.
Cursuri Online Dezvoltare Personală - LINK
Distribuie dacă ți-a plăcut, mulțumesc!
Poți susține activitatea mea prin sponsorizare pe platforma Patreon sau Buy Me A Coffe, și vei beneficia de bonusuri importante pentru dezvoltarea ta personală (articole și materiale video destinate sponsorilor - memebership):https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :) 
Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/
POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢII PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
Toate blogurile, conturile, paginile și grupurile mele Facebook:
Poți susține activitatea mea prin sponsorizare pe platforma Patreon sau Buy Me A Coffe, și vei beneficia de bonusuri importante pentru dezvoltarea ta personală (articole și materiale video destinate sponsorilor - memebership):https://www.buymeacoffee.com/7a4dFhE
Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
Poți asculta podcasturile mele aici:
Softuri utile pt reclame video la preț foarte bun (dă click pe titluri)
StopMotionCreator
Storyxy
Promoyze
AscendPages
Offeo - creezi videoclipuri uimitoare pentru social media
Designrr - Creare ebook-uri
VOOPLAYER - Video Hosting and Marketing Platform for Business
StreamYard - studio emisie live
StopMotionCreator
Storyxy
Promoyze
AscendPages
Offeo - creezi videoclipuri uimitoare pentru social media
Designrr - Creare ebook-uri
VOOPLAYER - Video Hosting and Marketing Platform for Business
StreamYard - studio emisie live
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu