Kato Live embed Video

kato-podcast

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

joi, iulie 05, 2018

Cât de negativă este Gândirea Pozitivă?


Devino Patronul meu :)
Aici poti da o cafea :)Aici poti da o cafea :)

Există afirmații, susținute chiar și de către unii psihologi, cum că gândirea pozitivă are un efect... negativ, de fapt. Desigur, nu există nimic în lumea asta care să fie 100% pozitiv, util, benefic, bun, tot ce există în manifestare este dual și relativ, deci este evident din acest punct de vedere faptul că gândirea pozitivă are și efecte negative, nu doar efecte pozitive. 
La fel cum și gândirea negativă nu are doar efecte negative, ci are și efecte pozitive.
Dar ar trebui să analizăm ce tip de efect predomină de fapt, la fiecare, și cât de relative sunt ele de fapt.

În primul rând, conceptul de ”gândire pozitivă” nu este precis definit și înțeles de toată lumea în același fel. 

Cei ce afirmă că gândirea pozitivă are efect negativ, se situează de fapt la extrema de exces a gândirii pozitive, care, ca orice exces, se dovedește ceva disfuncțional după ce întrece o anumită limită, măsură.
Este deci o problemă de dozaj, la fel ca la medicamente, alimente, și dacă depășești prea mult doza zilnică recomandată, vei înregistra efecte negative asupra ta.
Insuficiența și excesul sunt dăunătoare, vorba mea, deci și insuficiența de gândire pozitivă cât și exesul le putem încadra la ”negativ”.
Așadar, când vorbim de efectele pozitive ale gândirii pozitive vorbim implicit de un dozaj rațional, echilibrat, adecvat, și când vorbim de efectele negative ale gândirii pozitive, ele sunt legate de insuficiența și excesul ei, după caz.
Dacă ai înțeles acest aspect foarte important, atunci vei înțelege mai bine unde se încadrează fiecare abordare a celor ce vorbesc despre efectele gândirii pozitive, și despre ce vorbesc ei de fapt, privind măsura, dozajul.
În fapt, unii nici nu înțeleg că efectul bun/rău, pozitiv/negativ, depinde de dozaj, și de aceea sunt blocați în modul lor de interpretare fixist, în care susțin la modul absolut că gândirea pozitivă are efect pozitiv sau negativ 100%, indiscutabil. 


Cei ce susțin efectul negativ se bazează în general pe faptul că gândirea pozitivă ne ”rupe de realitate”, fiind dezadaptativă din acest punct de vedere, și nu ne mai putem adapta eficient.
Ei afirmă că trebuie să fim realiști, nu să gândim pozitiv, fiind necesar să fim mereu bine ancorați în realitate.
Dar, realitatea, pentru majoritatea oamenilor, nu arată deloc roz, ci este ceva cenușiu, și dacă te ancorezi în acel cenușiu în permanență, atunci vei deveni... anxios și depresiv destul de repede, dobândind o gândire cenușie în conformitate.



Unii afirmă că studiile confirmă efectul negativ al gândirii pozitive, dar nu dau și cifre să vedem cum stau rezultatele de fapt.
Faptul că are și un efect negativ, este indiscutabil, discutabil este procentul, și raportul pozitiv/ negativ de fapt. 
Tendința unor psihologi și psihoterapeuți este, din păcate, să creeze confuzie, afirmând că metodele aflate pe piață la liber, care susțin gândirea pozitivă, nu sunt bune de nimic, ba mai mult, fac rău de fapt, și toată lumea trebuie să urmeze doar sprijin și ajutor psihologic specializat, recomandându-se fiecare pe el însuși în final, prin această reclamă mai mult sau mai puțin onestă și mascată.
În fapt, nu poate exista nici o restructurare a gândirii, cu efecte pozitive, în lipsa totală a gândirii pozitive, iar dacă gândirea pozitivă este combătută, tendința va fi spre alunecarea în gândirea... negativă, de fapt.  

Gândirea pozitivă folosește afirmații de tip autosugestie, ”afirmații pozitive”, dar nu se limitează la asta.
Gândirea pozitivă restructurează gândurile negative într-un mod funcțional. 
Excesul este disfuncțional.
Terapia cognitiv-comportamentală folosită de psihologi, face parte de fapt din demersul de a reda subiectului o gândire pozitivă, optimismul și încrederea în sine.
A deveni în mod absolut ”realiști în gândire” ar însemna să conștientizăm câtă prostie și ignoranță există în lumea asta, cât de limitați sunt oamenii în gândirea și comportamentul lor, în cunoașterea lor, cât de puțină veselie și fericire există de fapt în lume, cât de aiurea este educația la nivel general, cât de egoiști sunt de fapt oamenii și că toți fac ce fac doar din interes personal, câtă corupție există la toate nivelurile, etc.
O gândire foarte realistă te duce inevitabil în... depresie, de aceea avem nevoie de o gândire pozitivă, un pic autoamăgitoare, ca să putem rezista, cu zâmbetul pe buze, toată viața. 

O strategie care te face să vezi o situație stresantă altfel decât este ea de fapt - stresantă, este o autoamăgire, indiferent de tipul ei, nu-i așa?
De multe ori, este vorba de interpretări subiective, de fapt: ”Potrivit unor studii recente, aceste enunţuri nu funcţioneazã pentru toate persoanele” 
Normal că nu pentru TOATE persoanele, nimic nu funcționează pt toate persoanele, nici o terapie, de fapt! 
Dar dacă funcționează pentru majoritatea, atunci interpretarea că nu funcționează în general, este în mod clar eronată, falsă, nu-i așa? 
Deci, despre ce procente vorbim, de fapt?
”ele pot avea un efect opus asupra UNORA
Adică... câți, ce procent? 2-3% ? 
Nici un medicament și nici o terapie nu funcționează strălucit la toată lumea, ba la unii dau reacții adverse severe chiar.
În concluzie, mesajele pozitive fac mai mult rău tocmai celor cărora sunt destinate.” 
Nu zău? Și cui fac mai mult bine de fapt?
E ca și cum ai spune că medicii chirurgi și chirurgia fac mai mult rău decât bine deoarece unii pacienți mor pe masa de operație sau după operarea lor, fără a preciza procentul lor, desigur.


Excesul de pozitivism nejustificat, care se rupe prea mult de realitate, este dăunător, dar la fel este și insuficiența.
Dpdv motivațional, realismul pur nu te ajută prea mult, ba mai mult are o influență ușor inhibitoare, deoarece lucrurile nu ies niciodată exact așa cum vrem noi, nu suntem capabili să putem prevedea tot ce se va întâmpla și să ne urmăm în mod exact planificările și programările de viitor. 

A conștientiza asta înseamnă a fi realist, la fel și a conștientiza faptul că ai nevoie de un "realism pozitiv", pozitivat, ca să faci față tuturor problemelor și eșecurilor.
Majoritatea psihologilor sunt de acord că trebuie să avem o stimă de sine ușor crescută față de ceea ce realitatea ne arată că am făcut până acum, să ne automotivăm că putem mai mult, că putem evolua la standarde mai înalte.
Asta ne oferă energia psihică necesară, faptul de a crede că putem mai mult, mai bine, chiar dacă realitatea nu arată prea roz în momentul prezent, privind rezultatele obținute în trecut.




Gândirea pozitivă cred că face parte integrantă din "a fi realist", a fi conștient că este necesar să ne focusăm mai mult pe partea pozitivă a lucrurilor decât pe cea negativă, pentru a putea merge înainte, mereu.
Realistul, dacă pune mereu în balanță și echilibru partea pozitivă cu cea negativă, va fi tentat să renunțe la multe, și să stagneze, efectuând continuu calcule de tip costuri ale fiecărui câștig, rapoarte câștig/ pierdere, câtă pierdere există de fapt în fiecare câștig, și dacă există vreun câștig real de fapt.
Dacă am fi total realiști, și am calcula de exemplu ce șansă există să înființezi o firmă și să fii în profit peste zece ani, am observa cât de puține firme rezistă în timp și sunt în câștig după zece ani, și mai puține după 20 ani, majoritatea fiind desființate, în faliment, sau inactive.
O astfel de observație este utilă, necesară, dar dacă adunăm la un loc toate aceste observații, vom vedea că lumea în general de fapt mai mult pierde decât câștigă, conform regulei lui Pareto 80/20. 

Nu există câștig fără pierdere, nici pierdere fără câștig, totul se transformă, totul este relativ. :)


Este corect să fii bine ancorat în realitate, dar să fii totodată un "realist pozitiv", cu o gândire pozitivă, în sensul în care să te automotivezi că poți mai mult, și dacă ești foarte bine informat ai șanse mult mai mari decât cei ce nu sunt bine informați. 
Informația este putere, și nu vorbim aici doar de putere economico-financiară, ci și de puterea gândirii de a rezolva probleme, fiind în cunoștință de cauză.
Deci nu consider că gândirea pozitivă este în opoziție cu realismul, ci că ele merg bine împreună, și că este necesar să fim " realiști pozitivi", să avem ceva motivant ce ne trage înainte, o aspirație, încredere în forțele proprii.



Realismul ne poate face să nu fim altruiști, dacă e să ne focusăm doar pe aspectul economico-financiar, altruismul nu rezistă unei analize foarte realiste, lipsite de pozitivism, speranță, încredere, optimism, etc. 
Trebuie să crezi că poți să contribui la schimbare, în mod pozitiv, prin altruism, deși realitatea nu îți oferă indicii clare privind această schimbare, sau îți poate arăta de exemplu ce efort mare trebuie să depui pentru a realiza o schimbare.
Schimbarea începe cu tine, dar este foarte dificil să înțelegi ce și cum ai de schimbat ceva la tine, nu-i așa?

Iar ca să schimbi lumea, în bine, ce șanse... reale ai, de fapt?
Câtă schimbare trebuie să produci în tine, și cum, pentru a schimba ceva în afara ta? 
În mod... real. 
Dacă ai conștientiza asta, poate te-ai lăsa păgubaș din start... 

Realismul ne arată că nimic nu se câștigă, nimic nu se pierde, totul se transformă. 
În fiecare câștig există pierdere și în fiecare pierdere un câștig.
Însă doar ideea de câștig ne motivează, ne ține în viață, ne motivează, focusarea pe ceea ce pare că putem câștiga.



În concluzie, jocul vieții este un joc complex, și fiecare jucător joacă din plăcere sau sperând să câștige ceva, indiferent ce, chiar și plăcerea de a juca poate fi considerată un câștig, din anumite pdv, nu-i așa?
Pierzi timp, energie, dar le poți socoti o investiție privind evoluția și dezvoltarea ta, prin acțiune și implicare, prin dobândirea experienței de joc, o stare plăcută contribuie la menținerea sănătății, etc. 
Deci totul depinde de cheia de interpretare, aspectele pe care ne focusăm predominant atenția, și cărora le conferim importanță mai mare.
Nu poți motiva un om, îndemnându-l să fie realist, ci doar un realist-pozitiv, focusat pe succes, pe partea bună și plăcută a tuturor aspectelor vieții, pe care vrea să le atragă în viața, nu-i așa?


Când privesc în trecut la viața mea, în mod realist, simt că devin depresiv.
Fără o abordare pozitivă a viitorului nu aș putea rezista, nu aș mai putea continua să trăiesc, și cu siguranță m-aș ”îmbolnăvi de nervi" și nu numai.

Dacă nu te poți motiva, lasă-i pe alții să o facă, să te ajute, caută un mediu adecvat, de oameni pozitivi, optimiști, motivați, citește literatură motivațională adecvată ție. 
Dacă nici așa nu te poți singur redresa, apelează la un psiholog competent. 
Dar să nu crezi că ei sunt oameni perfecți, fără probleme personale, deplin împliniți și realizați.
"Credința ta te-a vindecat" este ceva de bază, dacă nu ai deloc credință, nici un psiholog/ psihoterapeut nu prea are cu ce lucra, când este vorba de redresarea ta.



Un important aspect al efectului gândirii pozitive este efectul PLACEBO, destul de bine cunoscut la ora actuală.
El se bazează pe sugestie, si, la fel ca în hipnoză, orice sugestie care are efect de fapt se transformă în autosugestie. Acceptarea sugestiei primite de tine de la altul reprezintă un proces de autosugestionare.
În hipnoză vorbim deci de o autohipnoză, în sensul în care subiectul acceptă sugestiile de inducere a transei, și le urmează conștient. 

De aceea, subiecții care opun rezistență nu le acceptă și nu se lasă hipnotizați.
Efectul placebo este legat de credințele și convingerile personale, deci și cu simțul critic, și se manifestă în conformitate cu ele, punând "universul tău mental" în mișcare.
Cazul clasic este administrarea unei pilule neutre, false, în locul unui medicament, ce are efect asupra stări bio-psiho-fiziologice în conformitate cu credința subiectului că acea pilulă va avea efectul SUGERAT de cel care i-a oferit pilula.
Cu cât credința în efectul medicamentului este mai mare, cu atât și efectul va fi mai pronunțat.


Placebo este un efect de tip "gândire pozitivă", iar la polul opus se află efectul NOCEBO, care se bazează pe faptul că dacă crezi că un medicament îți face rău, atunci și o pilulă falsă, administrată în locul acelui medicament, te va face să te simți rău, conform credinței tale în efectul nociv al medicamentului, efecte adverse, etc.
Deci cercetările științifice ne arată că efectul placebo este de tip gândire pozitivă iar efectul nocebo de tip gândire negativă.
Putem astfel vorbi pe baze științifice privind rolul important al gândirii pozitive, și din acest punct de vedere, al sugestiei, simțului critic, și al sistemului de credințe și convingeri personal, specific fiecărui om.
Efectul placebo nu are același rezultat la toți oamenii, și la un lot aleator de subiecți are efect undeva în jurul a 30% dintre oameni, depinzând mult și de tipul de protocol folosit în inducerea acestui efect, deci în funcție de tipul de sugestii administrate, și de modul de selectare al lotului de subiecți supuși experimentului.

Una este să testezi efectul placebo al unei icoane făcătoare de minuni pe un lot de credincioși religioși, alta pe pe un lot de atei, alta pe subiecți aleator selectați.
Deci, pentru fiecare bolnav există anumite credințe funcționale personale care pot contribui la vindecarea sa, dacă sunt activate eficient (placebo), dar există și anumite credințe disfuncționale care pot contribui la agravarea bolii, dacă sunt activate (nocebo).
Și am putea încadra aceste procese la gândire pozitivă și gândire negativă, într-un limbaj comun, pe înțelesul tuturor.
De aceea există afirmații de genul "ceea ce crezi se va întâmpla, va fi atras în viața ta, conform credinței tale" (funcționale sau disfuncționale), "Universul îți oferă lucruri și evenimente conform credinței tale", " ești ceea ce gândești (că ești) ", " cere și ți se va da", "de ce ți-e frică nu scapi", etc.
Legea Atracției exprimă același lucru, arătând și rolul important al trăirilor emoționale, care influențează modul în care ne lăsăm sugestionați și ne construim autosugestiile de fapt, determinând manifestarea efectelor de tip placebo și nocebo în viața noastră.
"De ce ți-e frică nu scapi" este un caz clasic de efect nocebo, de gândire negativă disfuncțională, care are efecte negative asupra calității vieții tale.


Este bine de înțeles că ar fi foarte util să acorzi importanță credințelor și convingerilor tale, și să le revizuiești dacă este cazul, căci ele de fapt îți conduc viața, ele îți dau sens și direcție, ele stau la baza gândirii de tip pozitiv- negativ și a efectelor de tip placebo -nocebo.
Controlând acest sistem ce determină ce accepți și ce respingi, îți poți controla reacțiile automatizate, și implicit calitatea vieții tale.
Înțelegând ce este și cum funcționează autosugestia, te poți autosugestiona în mod util, eficient, pozitiv.


Gândirea pozitivă nu impune REPRIMAREA trăirilor emoționale neplăcute, funcționale sau disfuncționale, o anulare forțată a lor, sau o renunțare forță. 
În opinia mea gândirea pozitivă este necesară abordării cu mai mult calm şi relaxare a situațiilor problematice de viață, în aşa fel încât să nu alunecăm în stări şi trăiri disfuncționale.
De exemplu poți gândi pozitiv şi să fii îngrijorat, dar te fereşte de depresie.
Rolul principal al gândirii pozitive este să nu te lase să aluneci în gândirea negativă, în efecte nocebo, în stări disfuncționale.
Toate trăirile emoționale sunt bipolare, iar oamenii fluctuează între aceste două polarități, inconştient, conform obişnuințelor de gândire şi comportament, şi ştim că într-o stare mai relaxată gândirea funcționează mai eficient decât sub stres. 
De aceea avem nevoie de o doză de gândire pozitivă, care ne poate destresa, relaxa, deseori, cel puțin pe moment, pentru a nu efectua alegeri şi decizii din teamă şi frică, şi a putea judeca cât mai rațional, nu sub influența unor stări negative perturbatoare, inhibitoare.
Dar este clar că un exces de gândire pozitivă te poate face sa nu mai iei în considerare şi în serios pericolele, şi să ai de suferit din asta.
Deşi unii mentori afirmă că pericolul şi amenințarea sunt în mintea ta şi mintea ta le aduce în manifestare, în viața ta, ea te poate şi proteja.

Orice gând are o componentă logic-rațională și una afectivă, emoțională, iar acestea două sunt strâns corelate, interdepedente funcțional.
Evocarea mentală a oricărui lucru, obiect, eveniment, trezește o reacție emoțională (sufletească) conform experiențelor anterioare legate de fiecare element evocat din amintire.
Reacția emoțională este automată, reflexă, și scapă procesării logice conștiente, este ca un fenomen de rezonanță instant, ca un reflex condiționat.
Privind "amintirile dureroase" legate de anumite evenimente, există metode și tehnici de decondiționare, de desensibilizare, recadrare, ce vizează atenuarea declanșării emoțiilor neplăcute, disfuncționale, atașate acelui eveniment (sau o persoană, o situație, etc).
Gândirea pozitivă, prin exerciții repetate, adică un antrenament mental, are ca scop crearea unei atitudini pozitive, de genul unui soft antivirus și firewall, care să nu lase să fim accesați haotic de orice informație, și să se declanșeze reacții emoționale disfuncționale scăpate de sub control.
Gândirea pozitivă reprezintă un FILTRU pentru aceste informații, care, odată instalat, funcționează ca mecanism de protecție.
Informația este filtrată privind ceea ce poate declanșa reacții disfuncționale, dezadaptative, dar asta necesită anumite exerciții repetate, un antrenament mental, deoarece tocmai prin antrenament sunt instalate filtrele, creând obișnuințe și tipare de reacție.
Nu ajunge să crezi că dacă vrei, poți gândi pozitiv, începând din acest moment, fără a ști ce este gândirea pozitivă și cum ți-o poți implementa în mod conștient și eficient.
Repet: fără exerciții repetate, adică un antrenament susținut, nu poți dobândi o gândire pozitivă, căci este vorba de un proces de instalare a ei.
Nu am văzut încă nici o descriere clară a acestui proces de instalare, nici o metodă clară elaborată de vreun autor, care să fie simplu de urmat, dar poate există pe piață așa ceva.
Ceea ce am citit până acum este apă de ploaie, dar și apa asta este bună la ceva, când ești însetat de cunoaștere.
Am să încerc să schițez și eu o metodă, una personală, care să fie adecvată mie, să o pot testa pe pielea mea.
Teoria lipsită de utilitate practică este ceva... inutil, desigur, și aș mai spune și că e ceva fals, căci o teorie corectă, adevărată, are o aplicabilitate practică.


Cineva mi-a spus: ”Unii oameni nu au nevoie să învețe și să exerseze gândirea pozitivă, fiindcă se nasc cu ea.”

Eu cred că, dacă o folosesc, în mod curent, asta înseamnă implicit că o exersează continu! :)   
Dacă nu o folosesc, nu o exersează, și s-au născut degeaba cu ea.   
”Se nasc cu ea” e o exprimare metaforică, căci toți ne naștem cu o gândire duală, care are are o polarizare pozitivă-negativă. 
Dar la bază stau niște obișnuințe, reflexe condiționate, niște tipare de gândire dobândite prin învățare, social, de mici, din familie în special. 
Tiparele acestea le regăsim la părinți destul de ușor.   
Nativ influențează tipul temperamentului, căci el orientează și predispune la o anumită atitudine afectivă de bază, care ține de o anumită gamă de trăiri afective, sufletești. 
A putea gândi pozitiv implică a fi relaxat, iar persoanele agitate nu pot accesa starea necesară gândirii pozitive, care este un tip de gândire relaxată. 
Deci gândirea pozitivă nu este ceva cu care te naști, ci ceva ce poți accesa într-o oarecare măsură, iar ceea ce este nativ (atitudinea temperamentală) constituie o predispoziție necesară accesării. 
De aceea, oamenii care sunt agitați și stresați de felul lor, au nevoie de exerciții, antrenament, mai mult decât cei care sunt de felul lor nativ mai calmi. 

Un gând pozitiv este un gând mai profund, mai stabil, și este în rezonanță cu o respirație mai calmă și mai profundă. 
Un gând negativ este un gând mai superficial, în rezonanță cu o respirație agitată, superficială, care susține activarea simpatică de tip fugă sau luptă. 
Gândirea negativă este blocată în activarea simpatică de tip fugă sau luptă, în care se consumă energie masiv, iar gândirea pozitivă este legată de activarea parasimpatică de tip relaxare generală, hrănire, împrospătarea forțelor, energizare, odihnă.
Psihologii spun clar că nu evenimentul în sine declanșează reacția ta emoțională, ci INTERPRETAREA subiectivă a fiecărui om, legată de un anumit eveniment, declanșează o reacție emoțională specifică, conformă cu interpretarea.
Exemplu: nu ești trist că ți-a murit cineva drag, ci pentru că tu interpretezi evenimentul morții sale într-un anumit sens care îți declanșează automat reacția emoțională de tip tristețe.
Așadar, 
o metodă corectă de implementare a gândirii pozitive trebuie să se adreseze acestui proces de interpretare, și să conțină tehnici de RECADRARE a evenimentelor care ne generează trăiri afective disfuncționale, dezadaptative, menținându-ne, însă, totodată, ancorați în realitate.
“Un semnal are sens doar în cadrul sau contextul în care îl percepem”. - Anthony Robbins

Ce înseamnă "a fi ancorat în realitate"?

Mulți interpretează în mod greșit și asta, și de aceea propun soluții inadecvate, nefuncționale, care pot fi chiar contraindicate.
A fi ancorat în realitate înseamnă a fi funcțional, bine adaptat, și eficient în tot ceea ce faci.
Și poți utiliza tehnici imaginative de tip "gândire magică", care pot să pară rupte de realitate, căci, de fapt, creierul fiecărui om își construiește realitatea, prin interpretare, conferind sens și semnificație pentru orice informație achiziționată prin simțurile corporale.
Cercetările psihologice au arătat că TOT ce există în mintea/ gândirea fiecărui om, a trecut anterior prin simțuri, deci toată informația este filtrată și procesată de analizatori, după care este analizată, interpretată, la nivelurile superioare ale SNC (sistemul nervos central), și se elaborează reacțiile de răspuns considerate cele mai adecvate în scopul adaptării la lume și viață.
Și marea majoritate a acestor reacții devin automatizate, reflexe, obișnuințe, tipare de reacție.
Problema este că aceste reacții sunt modelate foarte mult SOCIAL, prin educația dobândită de la alții (părinți, rude, educatori, profesori, prieteni, autorități), și această educație lasă mult de dorit privind instaurarea celor mai adecvate si eficiente tipare de reacție.
De aceea, consider că prin instalarea unei gândiri pozitive eficiente, prin învățare, se poate schimba modul de gândire și comportament în sensul de a fi mai bine eficientizat, mai bine adaptat,în sensul creșterii calității vieții personale si globale, la nivel mondial.
Nu este ușor de găsit formulele cele mai eficiente de interpretare, care să fie general valabile dpdv cultural pentru toți oamenii, toate popoarele, dar avem acum un instrument extraordinar - internetul si siteurile de socializare, de care omenirea nu a mai beneficiat niciodată, și acest instrument se va dovedi foarte util în implementarea globală a schimbărilor pozitive, la nivel mondial.
Ce lipsește încă: un bun instrument de traducere automată în toate limbile, dar și asta este în lucru, căci softurile create de Google și Microsoft se îmbunătățesc pas cu pas, în mod continuu, prin contribuțiile voluntarilor.
Când materialele video vor fi traduse automat în majoritatea limbilor, prin motoarele de recunoaștere a vorbirii (speech to text) și traducerea corectă a textului, vom putea vorbi de o globalizare accelerată.
Următorul pas util va fi vorbirea corectă de către un soft (voce artificială text to speech) care va dubla, de exemplu ceea ce cineva vorbește în română, în orice altă limbă.
Alt instrument care va extrem de util, pentru a nu sta în fața unui video o oră ca să asculți: transcrierea vocilor în text și posibilitatea de a accesa ușor acel text, să îți arunci o privire peste el, să îl citești, dacă nu ai timp să vizionezi videoul, căci poți citi în câteva minute tot ce s-a vorbit într-un video de o oră.
Prevăd o revoluție culturală si educațională globală, care a început deja, și care va fi mult accelerată de accrsul la internet tit mai facil și dezvoltarea instrumentelor discutate mai sus.
Această previziune este de tipul "gândire pozitivă", căci este legată de aspecte pozitive ale creșterii calității vieții noastre, și este totodată bine ancorată în realitate, se bazează pe realitate.
În fapt, instrumentele descrise mai sus, există, sunt create de câteva companii ce dezvoltă softuri, dar sunt create în scop comercial și costă destul de mult la ora actuală, fiind create pentru firme mari, și instituții care își permit financiar implementarea lor.
Deci nu vorbim de ceva utopic, posibil, ci de ceva ce este deja creat, funcțional, dar încă nu la nivel global și accesibil tuturor.




Gândirea pozitivă nu afirmă că e musai să îți reprimi trăirile, ci că poți învăța să îți controlezi trăirile în mod conștient, eficient, în așa fel încât să nu te blochezi în gândirea negativă, și să ai o stare de bine, echilibrată, funcțională, indiferent ce ți s-ar întâmpla. 
Dar asta se învață nu se impune în mod forțat, nu ai cum impune forțat o astfel de disciplină, disciplinarea psihomentală. 
Din păcate mulți nu înțeleg ce este gândirea pozitivă, și o consideră un extremism din cauza necunoașterii. 
La polul opus gândirii pozitive este gândirea negativă, care este clar disfuncțională, deci este clar și din acest pdv că gândirea pozitivă este una funcțională, care se bazează pe funcționalitate. 
Toate procedeele și tehnicile folosite în psihoterapie, cum ar fi recadrarea de exemplu, fac parte din ceea ce numim gândire pozitivă, de fapt, dar puțini înțeleg asta. 
Ce urmărește psihoterapia de fapt, dacă nu restaurarea unei gândiri pozitive, a optimismului, încrederii în sine, în capacitățile proprii, a echilibrului psihoafectiv, a armoniei, funcționalității, etc? 
Că există oameni care definesc aiurea gândirea pozitivă, da, este adevărat, dar este greșeala lor, și asta ar trebui conștientizat. 
În realitate orice psihoteraput priceput urmărește să aducă clientul într-o stare pozitivă, ajutându-l să dobândească controlul, și să manifeste o gândire pozitivă, nu una negativă, nici una neutră, pasivă, detașată, indiferență față de sine, lume și viață. 
Suferința, după cum bine știm, ține în primul rând de INTERPRETARE, deci nu este vorba de reprimarea trăirilor emoționale, de fapt, ci de schimbarea cadrului de interpretare, care conduce automat la schimbarea trăirilor emoționale asociate modului în care interpretăm evenimentele. 

Insuficiența și excesul dăunează, ca la medicamente, deci un exces de gândire pozitivă, o gândire pozitivă dusă în extrem, poate fi dăunătoare, dar asta este o altă poveste, una a măsurii, dozajulu recomandat, de aceea nu putem spune că medicamentele dăunează grav sănătății, ci doar excesul de dozaj ar putea, unii ajungând chiar să se sinucidă cu doze mari, nu-i așa? 
La fel este și cu prostia, o anumită doză este necesară, toți o avem, dar în exces devine distructivă, letală, armă mortală... :) 


Cultivarea autocontrolului și evitarea unei reacții emoționale cum este mânia de exemplu, sunt două lucruri diferite. 
Pentru mine este clar că dacă cultiv autocontrolul, învăț totodată să GESTIONEZ eficient mânia, și nu mai este vorba aici de evitare, evitarea ei.
Esența reală și funcțională a gândirii pozitive eu o văd cam așa: nu există câștig sau pierdere, ci doar TRANSFORMARE, și gândirea pozitivă trebuie să te învețe cum să TRANSFORMI ceva disfuncțional, prezent în gândirea ta și sufletul tău, în ceva funcțional. 
Recadrarea de exemplu este o astfel de tehnică de transformare, desensibilizarea la fel, și sunt multe tehnici de acest gen folosite in psihoterapie.
Ce fac ele, de fapt: transformă gânduri și stări emoționale neplăcute, negative, disfuncționale, în gânduri, trăiri, stări, plăcute, funcționale, contribuind de fapt la crearea unei atitudini pozitive despre sine, lume și viață, cât mai funcțională.
Atitudinea înțeleptului este una de acest gen, și ea se bazează pe conștientizare, o conștientizare mai profundă a determinismului cauzal. 
Înțeleptul știe cum să își controleze mental REACȚIILE, și are exercițiu în acest sens, antrenament, el înțelege mai bine cum funcționează lucrurile, știe măsura lor, și o controlează mental.
Știm că mentalul antrenat poate controla emoționalul (sufletul, reacțiile emoționale), ele depinzând de interpretările logice pe care le conferim evenimentelor.
Repet: nu este vorba decreprimare, cei ce încearcă să reprime gânduri sau stări emoționale considerate negative nu fac ceva pozitiv, nu practică o gândire pozitivă, căci gândirea pozitivă nu se bazează pe reprimare. 
Cei ce afirmă că trebuie să reprimi ceva, practică și te învață altceva.
Reprimarea forțată produce un blocaj, nu o transformare, și crează o tensiune internă (refulare), care va deveni tot mai mare cu timpul, o bombă care inevitabil va exploda, ca defulare, cu efecte dăunătoare, ce se pot și somatiza, adică reflecta în corp, fiziologic, organic, funcțional.
Transformarea, de fapt, schimbă tensiunea negativă în tensiune pozitivă, mobilizatoare, funcțională. 
Așa văd eu lucrurile, fluxul, transformarea de stare.
Exemplu: a murit mama mea, și am simțit durere, dar nu am reprimat-o ci am analizat-o, să văd de unde vine, iar în plus am căutat să conștientizez ce anume poate fi legat rațional ca fiind bine că a decedat. 
Și am constatat că durerea vine din sentimentul de pierdere a ceva, iar bucuria din sentimentul de câștig a ceva. 
Această impresie că pierdem sau câștigăm ceva, stă la baza trăirilor noastre pozitive și negative. 
A conștientiza asta este primul pas. 
M-am dus mai departe și am conștientizat atăt pierderea cât și câștigul, și le-am pus în balanță, și am constatat că câștigul este mai mare decât pierderea, și că s-a realizat o transformare de fapt, una inevitabilă. Am amintiri frumoase, plăcute, legate de mama mea, și știu că nu le pot pierde, nimeni si nimic nu mi le poate lua. 
Am învățat multe din relația cu ea, și nici asta nu se pierde, nu se poate lua. 
Dar există sentimentul pierderii relației, a ceea ce oferea ea
Și am constatat ca și asta se poate recadra, căci pot păstra relația, în mintea și sufletul meu, deschise, nu sunt obligat să le închid, să le blochez, așa cum nu poți bloca iubirea. 
Mama mea nu a murit în mintea și sufletul meu, așa cum o persoană pe care nu o vezi în câmpul perceptiv nu este moartă. 
Părerea mea este că oamenii interpretează oarecum eronat moartea, și suferința vine din asta.
În trecut, la un moment dat, strămoșii noștri erau triști când se năștea un copil, căci știau că vine în lumea asta să sufere, și se bucurau când murea cineva, că a scăpat de suferință. Erau pe invers, ca să zic așa. :)
Dar și acea tristețe se poate recadra, căci de aceea suntem cu toții aici, să ne putem ajuta.
Mama mea a suferit înainte de a muri, a zăcut câteva luni în spital. Decât să fi continuat să zacă, consider că e mai bine că a decedat și a scăpat. 
Deci din acest pdv mă pot bucura că a scăpat, că a murit, că nu s-a mai chinuit pe patul de spital.
Avem așadar continuu interpretări diferite, pe care le putem conștientiza, și ne putem focaliza atenția pe ce vrem, ne putem și bloca dacă nu vedem sau nu acceptăm transformarea...

Am constatat că problema principală a gândirii pozitive, în opinia psihologilor, o constituie ruperea de realitate, blocarea trăirilor FUNCȚIONALE neplăcute, care au rolul lor funcțional, cum ar fi de exemplu enervarea pe faptul că ai fost sancționat/ pedepsit cu ceva în mod injust de cineva, iar acea nervozitate de fapt este funcțională deoarece te mobilizează să faci ceva pentru a îndrepta... nedreptatea, eroarea. 
Supărarea este o reacție normală, funcțională, se spune, iar rolul ei este de a te mobiliza să faci ceva, la fel ca tot ce simțim afectiv ca neplăcut, aceste trăiri fiind funcționale de fapt.
Dacă eşti dat afară de la job, fără motiv, pe nedrept, ca să zicem aşa, sau dintr-o eroare de interpretare a şefului tău, trăirea negativă, neplăcută, are rolul de a te determina să iei măsuri, să încerci să remediezi problema. 
Dacă reprimi sau recadrezi automat asta, spunând că este mai bine aşa, s-ar putea să nu fie deloc bine pt tine şi familia ta, situația ta, dacă nu ai un alt job mai bun în care te poți rapid angaja, pt a realiza transformarea, evoluția, dezvoltarea.Deci este de fapt foarte relativă interpretarea drept cum ar fi mai bine să reacționezi, să acționezi, căci mulți oameni au afirmat că faptul că au pierdut un job a fost ceva ok că li s-a întâmplat, că au ajuns în joburi mai bune ulterior şi nu şi-au dat seama cât erau de plafonați, că stăteau din puterea obişnuinței acolo, deşi nu le era prea bine, etc.
Este foarte dificil să vezi transformarea, fără o educație în acest sens, vedem doar ceea ce pare că câştigăm sau pierdem pe moment, şi deseori ne opunem transformării, evoluției, doar din cauză că avem impresia că pierdem ceva, ceva ce am... câştigat.
Dar nu există câştug fără pierdere, nici pierdere fără câştig, ar fi bine de conştientizat asta, şi pus în balanță.
Nu ştim ce ne aduce viitorul, nu avem premoniții în acest sens, dar avem "mesaje" şi indicatori continuu, după care ne putem ghida în viață, iar asta se poate învăța, cum le putem percepe şi interpreta.
De exemplu, dacă observi că nu eşti apreciat, dorit, bine primit la locul tău de muncă, este destul de clar că ceva este necesar de transformat, că există o problemă, ori la tine ori la ceilalți, şi că este necesar să faci ceva, ori să te transformi tu cu ceva pentru a se schimba lumea din jurul tău, ori să schimbi jobul cu altul, unde eşti bine primit şi apreciat aşa cum eşti, fără a fi nevoie să te schimbi cu ceva, cumva.

Gândirea pozitivă este un instrument, şi eficiența sa depinde de operator de fapt, de cel ce operează cu el, de înțelegerea şi experiența sa.
Unele instrumente sunt mai bune sau mai adecvate decât altele, pentru a opera ceva, dar nu există instrumente rele, ci doar oameni care le folosesc mai mult sau mai puțin corect, adecvat.
Nu bisturiul vindecă sau omoară pe cineva, ci operatorul, chirurgul, care îl foloseşte adecvat sau inadecvat.
Avem posibilitatea de a ne juca cu gândurile şi trăirile emoționale asociate, putem experimenta, putem învăța cum le putem controla, dar bine-nțeles că nu orucine este dispus să facă asta, şi nu este la fel de uşor şi atractiv pentru toată lumea.
Dar este bine de înțeles că există posibilitatea, pentru cine vrea...


https://cabinet-psiholog.ro/evenimente/gandirea-pozitiva/


Această stare subiectivă de bine - fericirea, depinde de gândurile și sentimentele în legătură cu propria existență și de intrepretarea pe care o dăm evenimentelor din jurul nostru, nu de lucrurile care ni se întamplă
Cu alte cuvinte, fiecare dintre noi are puterea de a modifica nivelul de fericire personal. 
Astfel se explica faptul ca persoanele care au o gandire pozitiva se bucura de mai mult succes, o mai buna sanatate psihica si chiar fizica. 
Studiile au aratat că pacienții afectați de maladii grave și chiar mortale, dar care au păstrat o gândire pozitivă, au supraviețuit mai mult decat cei care au privit realitatea mai multă obiectivitate. Potrivit psihologiei pozitive, această viziune pozitivă, mai puțin realistă, ne-ar putea proteja de îmbolnăvire.” http://www.la-psiholog.ro/info/gandirea-pozitiva-un-mod-de-viata

Există extremisme în orice domeniu, în orice tip de abordare, chiar și în științe. Există și oameni care nu înțeleg gândirea pozitivă, sau o înțeleg greșit, crezând că ea este o păcăleală de sine și nimic altceva, o eludare a realității, etc. Gândirea pozitivă este în fapt înțelegerea modului în care gândești și exercitarea unui autocontrol eficient, prin păstrarea într-o atitudine pozitivă, optimistă, relaxată, înțeleaptă. 
Unii cred altceva despre ea, iar Osho, care era destul de supărat pe americani, nu putea desigur lăuda acest curent ce pare venit din state, deși există dintotdeauna, și îl regăsim în sisteme spirituale străvechi ca metode de autocontrol și exercitare a ”puterii minții”. Osho nu demontează nimic, e doar contra :) https://www.yogasat.ro/osho-demonteaza-mitul-gandirii-pozitive




Unii afirmă că gândirea pozitivă neagă realitatea, și de aceea este disfuncțională.   
Eu mă amuz, și afirm că gândirea pozitivă nu neagă nimic, ea afirmă lucruri pozitive, și doar gândirea negativă neagă ceva, deci este confundată gândirea pozitivă cu cea negativă, de fapt. 
Probabil că sunt și unii ”mentori” care fac confuzia asta, și cred că negarea realității face parte din gândirea pozitivă, inducând în eroare pe alții. Exemplu ar fi negarea răului. 
A gândi pozitiv exclude din start orice fel de negare a realității. 
Nu neg că există în lumea asta tâmpiți, idioți, sperând ca astfel să îi elimin din viața mea, ca și cum nu ar mai exista, pentru că știu că ei sunt aici pentru mine, pentru varietatea necesară în mediul meu, din care pot învăța astfel ceva, deci și din relația mea cu tâmpiții și idioții. 
Dar când nu vreau să am de-a face cu ei, când sunt sătul de tâmpeniile și idioțeniile lor, și vreau să iau o pauză, atunci îmi îndrept atenția spre altceva, de exemplu spre relațiile mele cu oameni inteligenți, care gândesc înainte de a vorbi, spre cărți scrise de astfel de oameni, și spre ce am scris eu până acum, spre ce scriu în continuare....   De mine depinde spre ce îmi îndrept atenția, ce tip de gândire vreau să abordez, la un moment dat, și ce vreau să aduc în manifestare în viața mea, prin atenția mea. 
Studiez și abordez și pe cea negativă, căci sunt un cercetător serios, și știu că trebuie să fac și experiența asta, pentru a înțelege mai bine, experimental, pe pielea mea.   
Deci, dacă cineva te îndeamnă să negi ceva existent în realitate, poți înțelege acum faptul că asta nu este gândire pozitivă, ci negativă, și poți refuza politicos astfel de... sugestii și îndemnuri, dacă vrei să gândești pozitiv. Dacă nu, nu refuza. :)  



Lecturarea articolului, Partea 1


Playlistul meu Youtube Minte, Gândire, Stări de Conștiință / Conştienţă 
Abonează-te la canalul meu să fii la curent cu noutățile




Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)Dacă ți-a plăcut dă o cafea :)

Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc! 





Poți sprijini activitatea mea  Become a Patron!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :) 


Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!

Vizitează Forumul Portal Spiritual Kato - forum de informare și discuții NOU creat: https://kato-portal-spiritual.ro/forum/

eJobs



APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

Mind Synergy -
Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă


-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui :  https://www.facebook.com/notes/806080502769226/


-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email

-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate):  http://youtube.com/user/katonanico

-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici:  Subscribe to Spirit by Email

-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog. 
Mulţumesc !

-Aici ai linkul către  CUPRINSUL  blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html


SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...

 






Embed

Niciun comentariu:

(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');