ASCULTĂ TEXTUL: Dacă selectezi cu mouseul un fragment de text, textul va fi citit de o voce text-voce, după ce pagina este încărcată complet în browser!
50 de mari mituri ale psihologiei populare - SCOTT O. LILIENFELD, STEVEN JAYLYNN, JOHN RUSCIO și BARRY L. BEYERSTEIN”Ne folosim doar 10% din capacitatea creierului?
Suntem atrași de parteneri diferiți de noi, care ne completează?
Majoritatea oamenilor bolnavi mental sunt violenți?
Hipnoza ajută la reamintirea unor evenimente uitate?
În fiecare zi, știrile de presă, programele de televiziune, filmele și internetul ne bombardează cu afirmații în ceea ce privește o mulțime de subiecte psihologice – funcționare cerebrală, amintiri recuperate, testarea cu poligraf, relații romantice, relații copil–părinte, tulburări mentale și psihoterapie, pentru a numi doar câteva dintre ele.
Desi disponibile cu promptitudine in librarii si pe internet, sursele de psihologie populara abunda in mituri si conceptii gresite, dezinformarea referitoare la psihologie fiind cel putin la fel de raspandita ca informatia corecta.
Fara un ghid calauzitor, demn de incredere, pentru a face distinctia intre mitul psihologic si realitate, suntem expusi riscului de a ne pierde intr-o jungla de conceptii gresite.
Cartea de fata sondeaza 50 de mituri larg raspandite ale psihologiei populare, convingeri mentinute pe scara larga care contrazic ostentativ cercetarea psihologica sau exagerari sau distorsionari ale unor afirmatii care contin un sambure de adevar si inarmeaza cititorii cu cunostinte exacte, pe care le pot utiliza pentru a lua decizii mai bune in lumea reala.
Cartea de fata sondeaza 50 de mituri larg raspandite ale psihologiei populare, convingeri mentinute pe scara larga care contrazic ostentativ cercetarea psihologica sau exagerari sau distorsionari ale unor afirmatii care contin un sambure de adevar si inarmeaza cititorii cu cunostinte exacte, pe care le pot utiliza pentru a lua decizii mai bune in lumea reala.
Tonul informal, antrenant, limbajul non/tehnic fac accesibila cartea, in mod egal, specialistilor si nespecialistilor.
"Deseori ne aflam la mila unor guru ai autoperfectionarii ce impart sfaturi psihologice care constituie un amestec confuz de adevaruri, adevaruri injumatatite si erori indiscutabile.[...]
Pe cat de mult speram ca aceasta carte sa reprezinte un ghid pentru evaluarea psihomitologiei, ne dorim din tot sufletul ca ea sa va fie de asemenea un bun ghid pentru intreaga viata in vederea distrugerii altor mituri din domenii diferite, dar de o importanta cruciala, inclusiv din medicina, mediul inconjurator, politica, economie si educatie." Autorii
"Deseori ne aflam la mila unor guru ai autoperfectionarii ce impart sfaturi psihologice care constituie un amestec confuz de adevaruri, adevaruri injumatatite si erori indiscutabile.[...]
Pe cat de mult speram ca aceasta carte sa reprezinte un ghid pentru evaluarea psihomitologiei, ne dorim din tot sufletul ca ea sa va fie de asemenea un bun ghid pentru intreaga viata in vederea distrugerii altor mituri din domenii diferite, dar de o importanta cruciala, inclusiv din medicina, mediul inconjurator, politica, economie si educatie." Autorii
"Este adevarat ca psihologia tine in mare parte de bunul simt?
Oricine isi pune aceasta intrebare va gasi raspunsuri convingatoare in aceasta carte uimitoare, care pune la pamant 50 de mituri ale psihologiei populare si decapiteaza scurt alte 250.
Mai mult, veti gasi exemple fascinante ale felului in care stiinta functioneaza si sustine gandirea critica.
Pentru profesori, studenti, scriitori si oricine doreste sa devina mai istet, aceasta carte, pe cale sa devina o lucrare de referinta, reprezinta o sursa valoroasa de informatii si un prilej pentru o lectura captivanta."
David G. Myers, profesor de psihologie sociala la Hope College (Michigan)
“Scrisul tău de mână are o direcţie ascendentă, nu-i aşa că eşti un optimist? ”
PREFAŢĂPsihologia este peste tot în jurul nostru.
Playlistul meu YouTube ”Psihologie” - 509 materiale video (oct 2017) Activați subtitrarea în limba română dacă nu pornește automat.
David G. Myers, profesor de psihologie sociala la Hope College (Michigan)
“Scrisul tău de mână are o direcţie ascendentă, nu-i aşa că eşti un optimist? ”
“Ai grijă, eşti foarte stresat în ultima vreme – să ştii că te paşte un ulcer de zile mari!”
” Nu mă urc în avion, azi noapte am visat că se va prăbuşi, nu vreau să risc nimic.”
” Şeful tău e cam schizofrenic: dimineaţa pare a fi cea mai amabilă persoană, dar chiar înainte de prânz se transformă într-un tiran autentic.”
” Cred că m-am îndrăgostit de ea tocmai pentru că e atât de diferită de mine.”
Ne sună familiar câteva din aceste judecăţi şi observaţii?
Ne sună familiar câteva din aceste judecăţi şi observaţii?
Le-am auzit la cunoscuţi, le-am văzut înscenate în filme, am citit despre ele în cărţi, le-am acceptat drept fireşti sau le-am privit cu suspiciune, cert e că ne-am lovit de ele la un moment dat.
Toate sunt frânturi de psihologie populară, instrumente extrem de utile în viaţa de zi cu zi: doar ne ajută să explicăm rapid diferite fenomene (de pildă: să deducem trăsături de personalitate, bazându-ne pe aspecte grafologice) sau să facem predicţii (legate de potenţiale legături amoroase, pornind de la caracterul opus al protagoniştilor) sau chiar amândouă (ne înţelegem trecutul şi ne pregătim pentru viitor interpretându-ne visele).
Problema e că multe din aceste judecăţi populare reprezintă o bază de acţiune şi înţelegere într-o lume… posibilă, cu siguranţă nu a noastră.
În lumea noastră ele sunt doar mituri pe care n-ar trebui să le luăm în serios, atâta timp cât acceptăm că ştiinţa este autoritatea privilegiată în a stabili cum stau lucrurile în fapt… iar verdictele ei în ceea ce priveşte multe din judecăţile psihologiei populare sunt destul de defavorabile.
Cel puţin de asta încearcă să ne convingă patru profesori de psihologie care editează prima carte cuprinzătoare şi accesibilă publicului larg menită să demoleze concepţiile deformate pe care le avem cu privire la comportamentul uman.
Cei patru autori identifică în primul rând sursele cele mai frecvente care dau naştere miturilor legate de psihologie: tendinţa oamenilor de a se baza pe intuiţie în formularea judecăţilor chiar şi când au de a face cu realităţi complexe, acceptarea unor concepţii bazându-te pe argumentul majorităţii (toată lumea ştie că…) sau al autorităţii –dubioase- (mi-a spus tanti Aurica, expertă în chiromanţie şi alţii de acelaşi rang), acceptarea necritică a informaţiilor din mass media care adesea simplifică până la deformare lucrurile, aşa zisele euristici (scurtături mentale) – un fel de gândire prin stereotipii care nu întotdeauna ne duce pe calea cea bună etc.
După identificarea surselor se trece la examinarea critică a miturilor psihologice, grupate pe teme centrale cum ar fi: capacitate cerebrală, memorie, boli psihice, conştiinţă, inteligenţă, comportament interpersonal etc.
Cei patru autori identifică în primul rând sursele cele mai frecvente care dau naştere miturilor legate de psihologie: tendinţa oamenilor de a se baza pe intuiţie în formularea judecăţilor chiar şi când au de a face cu realităţi complexe, acceptarea unor concepţii bazându-te pe argumentul majorităţii (toată lumea ştie că…) sau al autorităţii –dubioase- (mi-a spus tanti Aurica, expertă în chiromanţie şi alţii de acelaşi rang), acceptarea necritică a informaţiilor din mass media care adesea simplifică până la deformare lucrurile, aşa zisele euristici (scurtături mentale) – un fel de gândire prin stereotipii care nu întotdeauna ne duce pe calea cea bună etc.
După identificarea surselor se trece la examinarea critică a miturilor psihologice, grupate pe teme centrale cum ar fi: capacitate cerebrală, memorie, boli psihice, conştiinţă, inteligenţă, comportament interpersonal etc.
Va fi interesant să aflaţi, la o privire mai atentă (şi bine documentată) că:
- oamenii nu îşi folosesc doar 10% din creier (poate doar dacă sunt în comă profundă – de reţinut şi faptul că orice zonă cerebrală nefolosită se atrofiază),
- că teoria mesajelor subliminale – folosite în publicitate şi în politică – a picat testele (puţine de altfel) la care a fost supusă (n-ar strica Bisericii Ortodoxe să revizuiască puţin condamnarea muzicii rock),
- că efectul Mozart (ideea conform căreia muzica lui Mozart îmbunătăţeşte performanţele cognitive) are şanse cel mult să cultive de timpuriu gustul estetic al bebeluşilor, fără să-i facă mai inteligenţi sau
- că visele ar putea foarte bine să fie traducerea unor activităţi cerebrale bine determinate, golite de orice semnificaţie (ce lovitură primeşte Freud!).
A, şi ca să nu uităm de unde am plecat: opusele nu par să se atragă, schizofrenia nu înseamnă personalitate multiplă, ulcerul şi stresul nu mai formează de ceva vreme un cuplu (divortul a fost sarbatorit chiar cu un premiu Nobel).
De apreciat este maniera în care cei patru autori sunt decişi să facă psihologie cu ciocanul: sistematic si riguros, ca să nu mai rămână nici o încreţitură mitologică care să nu fi fost netezită.
De apreciat este maniera în care cei patru autori sunt decişi să facă psihologie cu ciocanul: sistematic si riguros, ca să nu mai rămână nici o încreţitură mitologică care să nu fi fost netezită.
Autorii nu combat miturile de pe poziţii de autoritare (pur şi simplu pentru că sunt oameni de ştiinţă), pretinzând încredere oarbă din partea cititorului, ci fac o demontare prin apel la argumente şi documentaţie relevantă (bibliografia care susţine volumul e întinsă pe vreo 70 de pagini): cititorii sunt invitaţi să înţeleagă sursa mitului (interesant este adesea că multe mituri originează în experimente ştiinţifice al căror rezultat a fost exagerat sau depăşit) şi rezistenţa sa în raport cu dovezile ştiinţifice (unele mituri sunt pur şi simplu infirmate, altele nu primesc confirmare ştiinţifică, dar nu sunt infirmate concludent – ar fi fost important ca autorii să sublinieze această diferenţă totuşi).
Volumul celor patru psihologi tratează doar 50 de mituri ale psihologiei.
Volumul celor patru psihologi tratează doar 50 de mituri ale psihologiei.
Cu siguranţă că ele sunt mult mai numeroase (iar unii fac averi pe seama neştiinţei).
De aceea, dincolo de contribuţia punctuală a dărâmării acestor 50 de mituri, autorii propun cititorilor instrumente de gândire critică (a face diferenţa dintre cauzalitate şi corelaţie, conştientizarea argumentele falacioase ad populum, ad auctoritas, post hoc ergo propter hoc) pentru a întregi finalitatea pedagogică a demersului lor.
Evident asta înseamnă că toţi elevii care au citit cartea, adică au înţeles lecţia vor deveni la rândul lor profesori pentru apropiaţi.” Sursa
PREFAŢĂPsihologia este peste tot în jurul nostru.
Tinereţe şi bătrâneţe, uitare şi amintire, somn şi vise, dragoste şi ură, fericire şi tristeţe, boală mentală şi psihoterapie – bune sau rele, deseori ambele, acestea sunt aspectele vieţilor noastre de zi cu zi.
Practic în fiecare zi, ştirile, programele de televiziune, filmele şi intemetul ne bombardează cu tot soiul de supoziţii în ceea ce priveşte o mulţime de subiecte psihologice – funcţionarea cerebrală, oamenii cu capacităţi paranormale, experienţele în afara corpului, amintirile recuperate, testarea cu poligraful, relaţiile romantice, educaţia părintească, abuzul sexual asupra copiilor, tulburările mentale, crimele sângeroase şi psihoterapia, pentru a numi doar câteva dintre ele.
Chiar şi o raită obişnuită pe la librăria din colţ dezvăluie cel puţin o duzină şi deseori zeci de cărţi de autoperfecţionare (self-help), despre relaţii, despre vindecare şi despre dependenţă, care pun pe tavă porţii generoase de sfaturi pentru a ne guverna calea pe drumul plin de obstacole al vieţii.
Desigur, cei care preferă consilierea psihologică pe gratis vor găsi sfaturi cu duiumul pe internet.
În nenumărate moduri, industria psihologiei populare conturează peisajul lumii de la începutul secolului XXI.
Totuşi, într-o măsură surprinzătoare, mare parte din ceea ce considerăm că este adevărat referitor la psihologie, de fapt nu este.
Totuşi, într-o măsură surprinzătoare, mare parte din ceea ce considerăm că este adevărat referitor la psihologie, de fapt nu este.
Deşi se găsesc cu vârf şi îndesat în librării şi sunt uşor de accesat şi online, materialele de psihologie populară abundă în mituri şi concepţii greşite.
Într-adevăr, în lumea grăbită de astăzi a supraîncărcării informaţionale,
dezinformarea referitoare la psihologie este cel puţin la fel de răspândită ca informaţia corectă.
dezinformarea referitoare la psihologie este cel puţin la fel de răspândită ca informaţia corectă.
Din nefericire, există puţine cărţi care ne pot ajuta să facem distincţia între realitate şi ficţiune în psihologia populară.
Drept consecinţă, deseori ne aflăm la mila unor guru de autoperfecţionare, a unor moderatori de programe de televiziune şi a unor experţi autoproclamaţi în sănătate mentală ce dau sfaturi la radio, mulţi împărţind sfaturi psihologice care constituie un amestec confuz de adevăruri, adevăruri înjumătăţite şi erori indiscutabile.
Fără un ghid, demn de încredere, care să ne ajute să despărţim mitul psihologic de realitate, suntem expuşi riscului de a ne pierde într-o junglă de concepţii greşite.
Multe dintre marile mituri ale psihologiei populare nu numai că ne induc în eroare în ceea ce priveşte natura umană, dar ne pot face, de asemenea, să luăm decizii nechibzuite în viaţa noastră de zi cu zi.
Multe dintre marile mituri ale psihologiei populare nu numai că ne induc în eroare în ceea ce priveşte natura umană, dar ne pot face, de asemenea, să luăm decizii nechibzuite în viaţa noastră de zi cu zi.
Cei dintre noi care consideră, eronat, că oamenii îşi refulează în mod normal amintirile referitoare la experienţele dureroase (vezi Mitul 13) şi-ar putea petrece o mare parte din viaţă într-o încercare infructuoasă de a săpa după amintiri ale unor evenimente traumatizante din copilărie, care nu s-au produs niciodată; cei dintre noi care cred că fericirea este determinată în mare parte de circumstanţele exterioare nouă (vezi Mitul 24) s-ar putea concentra în exclusivitate mai degrabă către exteriorul decât către interiorul lor pentru a găsi „reţeta” perfectă a satisfacţiei pe termen lung;
iar cei care cred în mod eronat că opusele se atrag în relaţiile romantice (vezi Mitul 27) şi-ar putea petrece ani întregi căutând un partener a cărui personalitate şi ale cărui valori diferă în totalitate de ale lor – doar pentru a descoperi prea târziu că astfel de „împerecheri” rareori funcţionează bine.
Miturile contează.
Aşa cum a observat profesorul de ştiinţă David Hammer (1996), concepţiile ştiinţifice greşite posedă patru proprietăţi majore.
Aşa cum a observat profesorul de ştiinţă David Hammer (1996), concepţiile ştiinţifice greşite posedă patru proprietăţi majore.
Sunt convingeri referitoare la lume care
(1) sunt stabile şi deseori menţinute cu tărie,
(2) sunt contrazise de dovezi evidente,
(3) influenţează felul în care oamenii înţeleg lumea şi
(4) trebuie corectate pentru a obţine o cunoaştere exactă (Stover şi Saunders, 2000).
Pentru scopurile noastre, ultima proprietate este în mod special crucială.
Din punctul nostru de vedere, demitizarea ar trebui să reprezinte o componentă esenţială a educaţiei psihologice, deoarece concepţiile psihologice greşite şi bine înrădăcinate pot împiedica buna înţelegere a naturii umane.
Există numeroase definiţii de dicţionar ale cuvântului „mit”, dar cele care se potrivesc cel mai bine intenţiilor noastre derivă din American Heritage Dictionary (2000) :
„o credinţă sau poveste răspândită dar falsă, care a fost asociată unei persoane, instituţii sau întâmplări” sau „o ficţiune sau o jumătate de adevăr, parte a unui sistem mai larg de idei şi credinţe”.
Majoritatea miturilor pe care le prezentăm în această carte sunt convingeri menţinute pe scară largă ce contrazic în mod evident cercetarea psihologică. Altele sunt exagerări sau distorsionări ale unor afirmaţii care conţin un sâmbure de adevăr.
Există numeroase definiţii de dicţionar ale cuvântului „mit”, dar cele care se potrivesc cel mai bine intenţiilor noastre derivă din American Heritage Dictionary (2000) :
„o credinţă sau poveste răspândită dar falsă, care a fost asociată unei persoane, instituţii sau întâmplări” sau „o ficţiune sau o jumătate de adevăr, parte a unui sistem mai larg de idei şi credinţe”.
Majoritatea miturilor pe care le prezentăm în această carte sunt convingeri menţinute pe scară largă ce contrazic în mod evident cercetarea psihologică. Altele sunt exagerări sau distorsionări ale unor afirmaţii care conţin un sâmbure de adevăr.
Oricare ar fi situaţia, majoritatea miturilor de care ne vom ocupa în această carte pot părea extrem de convingătoare deoarece se potrivesc într-o concepţie mai largă asupra naturii umane pe care mulţi oameni o consideră plauzibilă.
Spre exemplu, convingerea falsă că ne folosim doar de 10% din capacitatea creierului (vezi Mitul 1) se îmbină cu credinţa că mulţi nu şi-au descoperit adevăratul potenţial intelectual, iar convingerea falsă că stima de sine scăzută reprezintă o cauză majoră a neadaptării (vezi Mitul 33) se potriveşte cu ideea că putem obţine aproape orice, dacă vom crede în noi înşine.
De asemenea, multe mituri psihologice pot reprezenta eforturi logice de a conferi un sens lumilor noastre. Aşa cum a observat sociologul şi filosoful ştiinţei Klaus Manhart (2005), de-a lungul istoriei, miturile au avut o funcţie centrală: au încercat să explice ceea ce, altfel, era inexplicabil.
De asemenea, multe mituri psihologice pot reprezenta eforturi logice de a conferi un sens lumilor noastre. Aşa cum a observat sociologul şi filosoful ştiinţei Klaus Manhart (2005), de-a lungul istoriei, miturile au avut o funcţie centrală: au încercat să explice ceea ce, altfel, era inexplicabil.
Într-adevăr, multe dintre miturile pe care le discutăm în această carte, cum ar fi convingerea că s-a demonstrat că visele ar poseda un înţeles simbolic (vezi Mitul 20), reprezintă eforturi de a lupta cu unele dintre misterele perene ale vieţii, în acest caz cu semnificaţia care stă la baza lumilor noastre mentale din timpul nopţii.
Cartea noastră este prima care sondează întregul peisaj al psihologiei populare actuale şi care pune frecventele concepţii psihologice greşite sub microscopul dovezilor ştiinţifice.
Cartea noastră este prima care sondează întregul peisaj al psihologiei populare actuale şi care pune frecventele concepţii psihologice greşite sub microscopul dovezilor ştiinţifice.
Făcând acest lucru, sperăm deopotrivă să risipim convingerile larg răspândite, dar false, şi să înarmăm cititorii cu cunoştinţe exacte, pe care le pot utiliza pentru a lua decizii mai bune în lumea reală.
Tonul nostru este informai, antrenant, iar uneori lipsit de reverenţă.
Am depus eforturi speciale pentru a face accesibilă cartea noastră studenţilor începători şi nespe- cialiştilor şi pentru a nu implica o educaţie psihologică prealabilă.
Pentru a reuşi acest lucru, am menţinut la minimum limbajul tehnic.
Drept consecinţă, această carte poate face plăcere, în mod egal, specialiştilor şi, de asemenea, nespecialiştilor.
Începem cartea prin a sonda vasta lume a psihologiei populare, pericolele ridicate de miturile psihologice şi cele zece surse majore ale acestor mituri.
Începem cartea prin a sonda vasta lume a psihologiei populare, pericolele ridicate de miturile psihologice şi cele zece surse majore ale acestor mituri.
Apoi, în corpul cărţii, examinăm 50 de mituri larg răspândite ale psihologiei populare.
Pentru fiecare mit, discutăm răspândirea sa în populaţia generală, potenţialele sale origini şi dovezile de cercetare care au legătură cu el.
Deşi unul dintre scopurile noastre principale îl reprezintă distrugerea miturilor, mergem cu mult dincolo de simpla demitizare.
Pentru fiecare mit discutăm, de asemenea, ceea ce se ştie că este adevărat în ceea ce priveşte fiecare subiect, împărtăşind astfel o cunoaştere psihologică veritabilă, pe care cititorii o pot aplica vieţii lor de zi cu zi.
Câteva dintre cele 50 de mituri sunt însoţite de casete succinte
„Distrugerea miturilor: O privire mai atentă”, care examinează un mit din aceeaşi familie.
„Distrugerea miturilor: O privire mai atentă”, care examinează un mit din aceeaşi familie.
Fiecare capitol se încheie cu o serie de mituri de explorat – în total 250 – alături de sugestii bibliografice folositoare în descoperirea acestor mituri.
Profesorii de la cursurile de psihologie ar putea considera nimerit să le dea studenţilor lor, ca subiecte de prezentare sau de lucrare semestrială, multe dintre aceste mituri adiţionale.
Pentru evidenţierea punctului de vedere conform căruia adevărul psihologic este deseori la fel de fascinant, dacă nu chiar mai mult, decât mitul psihologic, post-scriptumul cărţii conţine un „Top Zece”, în stilul lui David Letterman, de descoperiri psihologice remarcabile care pot părea că sunt mituri, dar care, în fapt, sunt adevărate.
În sfârşit, cartea se încheie cu un Apendice care conţine resurse de internet recomandate pentru explorarea variatelor mituri psihologice.
Considerăm că această carte va plăcea câtorva tipuri de audientă.
Considerăm că această carte va plăcea câtorva tipuri de audientă.
Studenţii de la cursurile introductive în Psihologie şi metode de cercetare, cât şi titularii acestor cursuri vor avea un interes particular pentru prezenta carte.
Mulţi studenţi intră la aceste cursuri cu concepţii greşite privitoare la o mulţime de subiecte psihologice, astfel încât analiza critică a acestor concepţii greşite reprezintă deseori un pas esenţial către împărtăşirea unor cunoştinţe exacte.
Deoarece am organizat cartea în jurul a 11 domenii acoperite, în mod tradiţional, la cursurile introductive de psihologie, cum ar fi funcţionarea cerebrală şi percepţia, memoria, învăţarea şi inteligenţa, emoţia şi motivaţia, psihologia socială, personalitatea, psihopatologia şi psihoterapia, această carte poate servi fie ca un text de sine stătător, fie ca supliment pentru aceste cursuri.
Profesorii care folosesc această carte alături de textele standard de introducere în psihologie pot desemna cu uşurinţă unele sau toate miturile din fiecare capitol în conjuncţie cu capitolul însoţitor din cursul lor.
Nespecialiştii interesaţi să înveţe mai mult despre psihologie vor descoperi în carte o resursă nepreţuită şi uşor de folosit, dar şi un compendiu antrenant de cunoaştere psihologică.
Nespecialiştii interesaţi să înveţe mai mult despre psihologie vor descoperi în carte o resursă nepreţuită şi uşor de folosit, dar şi un compendiu antrenant de cunoaştere psihologică.
Psihologii practicieni şi alţi specialişti în sănătatea mentală (cum ar fi psihiatrii, asistentele de la psihiatrie, consilierii şi asistenţii sociali), profesorii de psihologie, cercetătorii din psihologie, precum şi studenţii absolvenţi de psihologie ar trebui, de asemenea, să descopere în această carte lucruri interesante, dar şi o sursă bibliografică valoroasă.
În sfârşit, considerăm cu modestie că această carte ar trebui să fie considerată o lectură recomandată (să îndrăznim să spunem obligatorie?) pentru toţi jurnaliştii, scriitorii, profesorii şi avocaţii a căror activitate atinge subiectele psihologice.
Această carte ar trebui să îi împiedice să cadă pradă exact tipurilor de neînţelegeri psihologice împotriva cărora ne avertizăm atât de viguros cititorii.Linkuri pentru comanda cărții ”50 de mari mituri ale psihologiei populare” - SCOTT O. LILIENFELD, STEVEN JAYLYNN, JOHN RUSCIO și BARRY L. BEYERSTEIN online:
Link 2
Distribuie articolul, mulțumesc!
-DONEAZĂ, dacă ți-a plăcut, susține ceea ce-ți place :)
Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com
Mulțumesc!
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT AUDIO mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi mai noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
