În esenţă, despre proiecte finanţate guvernamental, cu sume imense, pentru a crea inteligenţă artificială superioară celei umane, despre producerea de softuri ce vor înzestra maşini mai deştepte decât oamenii, roboţi, androizi (robot cu aspect uman), etc.
Intenţiile sunt bune, spre binele omului, se spune, căci sunt finanţate din banii publici, de exemplu pentru medicină, neuroştiinţe, protejarea cetăţenilor de hoţi, terorişti şi atacuri teroriste, dar cine poate prevedea ce impact real va avea această supertehnologizare rapidă asupra... populaţiei ?
Aceasta este întrebarea... Suntem pregătiţi pentru aşa ceva, sau va fi ceva... şocant, ce va produce mai mult... stres, mai multă alienare, favorizând o elită şi pe cei din domeniul programării şi automatizării ?
Softurile şi aparatele tot mai sofisticate sunt de fapt tot mai greu de înţeles şi folosit de oamenii de rând, care simt tot mai multă anxietate legată de tehnologizarea vieţii la nivel general.
Sunt banii publici cu adevărat bine folosiţi, gestionaţi, spre binele populaţiei, sau anumite elite se folosesc de banii publici pentru a crea instrumente de... control, de monitorizare, restrângând de fapt tot mai mult libertatea cetăţenilor, liberul arbitru, sfera intimităţii, sfera libertăţii manifestării comportamentale...?
Este un subiect de... meditaţie, privind modul în care evoluţia societăţii şi creşterea calităţii vieţii conduc la limitarea libertăţilor individuale.
Cu cât viaţa va fi mai "sigură", cu atât va fi mai limitată legislativ, prin intermediul tehnologiei, şi acesta este un... compromis pe care oamenii îl fac, în mod nu prea conştient, în prezent, după cum putem observa...
În curând, toată populaţia va fi monitorizată şi controlată prin intermediul unor supersofturi şi supertehnologii de tracking (urmărire) a fiecărei persoane.
Viitorul chip-uirii este aproape, dar culmea este că în curând nici nu va mai fi nevoie de implantarea de chipuri, căci urmărirea se va putea efectua şi pe baza unor indici biometrici personali, unici fiecărei persoane, chiar indici energetici, de biocâmp, spre exemplu...
Despre asta este vorba, pe scurt. O nouă... revoluţionare socială adusă de noi tehnologii... Controlul vieţii "la sânge", pentru întreaga populaţie, spre... binele general...
Ţi-am pus la dispoziţie şi un playlist YouTube, intitulat "Brain", care, din păcate, nu conţine materiale subtitrate ro, dar este util celor ce înţeleg limba engleză, fiind vorba despre programele de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale. Va fi completat cu materiale utile noi, în permanenţă. Vizionare plăcută !
Neuroştiinţe - Guvernul Statelor Unite lansează un "Proiect Apollo al creierului" de 100 milioane $
Este vorba de un proiect privind inteligenţa umană, care își propune să găsească algoritmi ce permit computerelor să gândească asemănător oamenilor.
În urmă cu trei decenii, guvernul Statelor Unite a lansat Proiectul genomului uman, un efort de 13 ani pentru a secvenţa şi cartografia toate genele speciei umane.
Deși inițial a fost întâmpinat cu scepticism și chiar opoziție, proiectul a transformat domeniul geneticii, și este în prezent considerat a fi unul dintre cele mai de succes întreprinderi științifice din istorie.
IARPA - Intelligence Advanced Research Projects Activity, o organizație americană de cercetare a inteligenţei, modelată după faimosul Darpa (Defense Advanced Research Projects Agency) al departamentului de apărare, a dedicat 100 de milioane de $ acestui proiect ambițios.
The Machine Intelligence (Inteligenţa artificială) din programul Cortical Networks (Reţele corticale), numită MICrONS, are scopul de a studia un milimetru cub al creierului, studiind modul în care operează, și de a folosi constatările pentru a implementa mai bine algoritmi în învățarea maşinilor și inteligența artificială.
IARPA a recrutat trei echipe, conduse de: David Cox, un biolog și computer scientist de la Universitatea Harvard, Tai Sing Lee - computer scientist de la Universitatea Carnegie Mellon, şi Andreas Tolias - neuroscientist la Colegiul de Medicină Baylor. Fiecare echipă a propus propria sa abordare, pe termen de cinci ani, a problemei.
Fiecare echipă se adresează tuturor celor trei domenii ale programului:
(1) teoria, fiziologia și învățarea mașinilor (machine learning) ,
(2) culegerea datelor,
(3) prelucrarea datelor.
IARPA a acordat șase contracte separate pentru MICrONS, sub cele trei echipe, la:
(1) Universitatea Harvard, condusă de David Cox;
(2) Universitatea Carnegie Mellon si Wyss Institute for Biologically Inspired Engineering at Harvard University, condusă de Tai Sing Lee și George Church,
(3) Universitatea Baylor, Allen Institute for Brain Science, şi Universitatea Princeton, condusă de Andreas Tolias, Clay Reid şi Sebastian Seung.
Programul de cercetări IARPA este publicat aici, şi merită să arunci o privire pe tematici, dacă înţelegi limba engleză: http://www.iarpa.gov/index.php/research-programs
Tot în limba engleză: Ştiri depre IARPA -http://www.iarpa.gov/index.php/newsroom/iarpa-in-the-news
-http://www.iarpa.gov/index.php/newsroom/press-releases-and-statements
Programul de cercetări IARPA este publicat aici, şi merită să arunci o privire pe tematici, dacă înţelegi limba engleză: http://www.iarpa.gov/index.php/research-programs
Tot în limba engleză: Ştiri depre IARPA -http://www.iarpa.gov/index.php/newsroom/iarpa-in-the-news
-http://www.iarpa.gov/index.php/newsroom/press-releases-and-statements
MICrONS, ca o parte a inițiativei guvernamentale The Brain Initiative a Președintelui Obama, este o încercare de a împinge înainte status quo-ul în tehnica de calcul inspirată de creier.
Ce este The Brain Initiative:
The Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies® (BRAIN) Initiative face parte dintr-un nou accent prezidenţial care vizează revoluționarea înţelegerii creierului uman.
Prin accelerarea dezvoltării și aplicării tehnologiilor inovatoare, cercetătorii vor fi în măsură să producă o nouă imagine dinamică revoluționară a creierului, care, pentru prima dată, va arăta modul în care celulele individuale şi circuitele neuronale complexe interacționează în timp și spațiu.
Mult timp dorită de către cercetătorii care caută noi metode de a trata, vindeca, şi chiar preveni tulburări ale creierului, această imagine va umple lacunele majore existente în cunoștințele noastre actuale, și va a oferi oportunități fără precedent pentru a explora modul exact în care creierul permite corpului uman să înregistreze, proceseze, utilizeze, depoziteze, și să preia mari cantităţi de informaţii, toate la viteza gândirii.
O mare parte a tehnologiei de azi se bazează deja pe o clasă de algoritmi numiţi reţele neuronale artificiale, care sunt inspirate de ceea ce se cunoaşte despre arhitectura creierului.
Grație creșterii semnificative a puterii de calcul și disponibilitatea unor mari cantități de date pe Internet, Facebook poate identifica fețele, Siri poate recunoaște vocile, mașinile pot auto-naviga, și computerele pot bate oamenii la jocuri cum ar fi șahul.
Dar acești algoritmi sunt încă primitivi, bazându-se pe un proces extrem de simplificat de analiză a informației pentru modele.
Pe baza modelelor care datează din anii 1980, rețelele neuronale tind să funcționeze slab în medii aglomerate, în cazul în care calculatorul încearcă să identifice obiectul ascuns între un număr mare de alte obiecte, dintre care multe se suprapun sau sunt ambigue.
Acești algoritmi nu generalizează bine, deasemenea. Văzând una sau două exemple de câini, de exemplu, nu învață computerul cum să identifice toți câinii.
Oamenii par a depăși aceste provocări fără efort.
Putem recunoaşte un prieten într-o mulțime, să ne concentrăm pe o voce familiară într-un cadru zgomotos, și să deducem modele în sunete, sau în o imagine, bazate pe doar una sau câteva exemple anterioare.
Învăţăm în mod constant să generalizăm, fără a fi nevoie de nici o instrucțiune.
Cercetătorii de la MICrONS s-au orientat asupra creierului pentru a găsi ceea ce lipseşte acestor modele.
În timp ce rețelele neuronale păstrează elemente ale arhitecturii găsite în creier, calculele pe care le folosesc nu sunt copiate direct de la algoritmii pe care neuronii îi utilizează pentru a procesa informații.
Cu alte cuvinte, modurile în care algoritmii curenţi reprezintă, transformă, și învaţă de la date, sunt soluții de inginerie, determinate în mare măsură de încercare și eroare.
Ei funcţionează, dar oamenii de știință nu știu cu adevărat de ce, nu suficient de bine pentru a defini o modalitate de a proiecta o rețea neuronală.
Este încă necunoscut dacă această procesare neuronală este similară sau diferită de operațiile corespunzătoare din creier.
Echipele vor încerca să cartografieze circuitele complete existente între toţi neuronii aflaţi într-un milimetru cub din cortexul unei rozătoare.
Acest volum, ce reprezintă mai puțin de o milionime din dimensiunea creierului uman, poate părea minuscul, dar, până în prezent, oamenii de știință au fost capabili să măsoare doar activitatea a câţiva neuroni la un moment dat, ori a milioanelor de neuroni, conţinuţi în imagini compozite obţinute prin imagistica rezonanţei magnetice.
Membrii MICrONS intenționează să înregistreze activitatea și conectivitatea a 100.000 de neuroni, în timp ce rozătoarea este implicată în activități - percepție vizuală și sarcini de învățare, o performanţă enormă, deoarece necesită imagistica, cu rezoluţie nanometrică, și să întoarcă fire a căror completă lungime este de câțiva milimetri.
Este ca și cum ar crea harta rutieră a Statelor Unite prin măsurarea fiecărui inch.
Vogelstein este optimist din cauza sprijinului recent acordat cercetării pentru neuroştiinţe, pe scară largă.
Este un punct unic în istorie, în care cercetătorii au instrumentele, tehnicile și tehnologiile necesare, pentru prima dată, pentru a descoperi schema de conexiuni a creierului la nivelul fiecărui singur neuron și a fiecărei sinapse.
Fiecare echipă intenționează să înregistreze harta rutieră a creierul în mod diferit.
Echipa lui Cox va folosi tehnica numită microscopie cu doi fotoni, pentru a măsura activitatea creierului la şobolani în timp ce sunt instruiți să recunoască obiecte pe un ecran de computer.
Cercetătorii vor introduce în rozătoare o proteină fluorescentă modificată, care este sensibilă la calciu.
Când un neuron este activat, ionii de calciu pătrund în celulă, făcând ca proteina să stralucească mai intens, aşa că, folosind un microscop de scanare cu laser, cercetătorii vor fi capabili de a viziona neuronii pe măsură ce sunt activaţi.
Apoi, un milimetru cub din creierul șobolanului va fi trimis lui Jeffrey Lichtman, un biolog şi neurolog de la Universitatea Harvard, unde va fi tăiat în felii extrem de subțiri și supus imagisticii la un microscop electronic puternic, la o rezoluție suficientă pentru a vedea toate dendritele neuronale cum se conectează între ele. Echipa lui Cox va folosi tehnica numită microscopie cu doi fotoni, pentru a măsura activitatea creierului la şobolani în timp ce sunt instruiți să recunoască obiecte pe un ecran de computer.
Cercetătorii vor introduce în rozătoare o proteină fluorescentă modificată, care este sensibilă la calciu.
Când un neuron este activat, ionii de calciu pătrund în celulă, făcând ca proteina să stralucească mai intens, aşa că, folosind un microscop de scanare cu laser, cercetătorii vor fi capabili de a viziona neuronii pe măsură ce sunt activaţi.
Echipa lui Tolias are o abordare similară, numită microscopie cu trei fotoni, de a se uita în straturile mai profunde ale creierului unui şoarece, nu doar la straturile superioare examinate de Cox şi colegii săi.
Echipa lui Lee intenționează să ia o cale mult mai radicală pentru cartografierea conexiunilor.
În parteneriat cu George Church, un genetician de la Harvard Medical School, intenționează să utilizeze codarea (barcodes) ADN: vor eticheta fiecare neuron cu o secvență unică de nucleotide (codare) și vor conecta în mod chimic codurile de-a lungul sinapselor, pentru a reconstrui circuitele.
În timp ce această metodă nu ar oferi același nivel de informații spațiale ca microscopia, Lee speră că va fi mai rapidă și mai precisă, cu condiția ca aceasta să funcționeze, căci această tehnologie nu a fost folosită niciodată cu succes, până acum.
În cazul în care această tehnologie de codare va funcționa, va revoluționa neuroştiinţele şi conectomica (connectomics).
Toate astea constituie doar prima jumătate a proiectului MICrONS.
Oamenii de ştiinţă au de găsit o modalitate de a face toate aceste informații utile pentru algoritmizarea în procesul de învățare a maşinilor.
Ei au unele idei despre cum pot să facă acest lucru.
Mulţi cercetatori cred că creierul este Bayesian, că neuronii reprezintă informații senzoriale sub formă de distribuții de probabilitate, calculând interpretarea cea mai probabilă a unui eveniment bazat pe experiența anterioară.
Această ipoteză se bazează în primul rând pe ideea de bucle feedback în creier, că informația nu numai că curge înainte, dar că există chiar și mai multe legături care curg înapoi.
Cu alte cuvinte, ipoteza cercetătorilor este că percepţia nu este o simplă o mapare de la unele inputuri (intrări) la unele outputuri (ieşiri), ci mai degrabă există un proces constructiv, "analiză prin sinteză", în care creierul menține și creează o reprezentare internă a lumii, generând așteptări și predicții care îi permit să explice datele de intrare și să plănuisacă modul în care intenționează să le folosească.
De exemplu, retina reacţionează la lumină generând impulsuri electrice care sunt relaţionate nervului optic şi apoi creierului, dar ea este o structură bidimensională.
Când o persoană vede un obiect, probabil că creierul foloseşte un astfel de model probabilistic pentru a deduce o lume tridimensională din lumina ce loveşte suprafaţa bi-dimensională a retinei.
În acest caz, creierul a găsit o modalitate mult mai bună de a aproxima și deduce variabile decât suntem capabili să o facem acum, cu setul nostru actual de modele matematice.
Obținerea de răspunsuri prin calcularea tuturor probabilităților nu este fezabilă, și totuși creierul o face fără mare efort, cu un număr infinit de posibile orientări: distanțe diferite, cu rotații diferite, în condiții diferite de iluminare.
Fiecare dintre cele trei echipe au recrutat oameni de știință IT-işti, pentru a distila aceste teorii în modele pe care le vor testa apoi.
Pentru orice descriere dată unui algoritm, cum ar fi un algoritm probabilist, există milioane de opțiuni de punere în aplicare, pe care trebuie să le facem pentru a transpune această teorie în cod care execută.
Dintre aceste milioane de opțiuni, unele combinații ale acestor parametri și caracteristici vor avea ca rezultat algoritmi buni, iar unele combinații vor avea ca rezultat algoritmi ineficienţi sau răi.
Prin extragerea acestor setări ale parametrilor din creier, spre deosebire de ghicirea lor în software (așa cum s-a făcut până acum), cercetătorii speră că vor restrânge spațiul până la un mic set de implementări în consecvenţă cu creierul.
Cu astfel de modele interne, MICrONS plănuieşte să facă mașinile mai automatice, în special în ceea ce privește învăţarea lor de a identifica obiectele fără a fi nevoie să se ruleze prin mii de exemple în care elementele sunt identificate prin nume.
Aplicarea practică a tehnicilor de învăţare nesupravegheată, va ajuta serviciile secrete americane.
Ar putea exista doar o singură imagine, sau un singur exemplu de atac cibernetic de dorit a fi prevenit, sau o singură înregistrare a unui accident financiar sau eveniment meteorologic care cauzează o problemă, și este nevoie de a generaliza la o gamă mai largă de circumstanțe în care ar putea apărea același model.
Deci, asta e ceea ce speră să realizeze: generalizare mai bună, mai bună capacitate de abstractizare, o mai bună utilizare a datelor rare.
În timp ce cercetătorii sunt de acord că derivarea unor astfel de algoritmi din creier va fi cea mai dificilă parte a MICrONS - ei vor trebui să stabilească un mod de a codifica modul în care creierul procesează informaţia şi formează noi conexiuni - mai multe provocări persistă chiar și în etapele preliminare ale proiectului.
De exemplu, măsurătorile lor privind creierul vor genera aproximativ două petabytes de date, echivalentul a memoriei din 250.000 de laptop-uri, sau 2,5 milioane de CD-uri, iar stocarea unei asemenea baze de date mari va fi dificilă. IARPA a încheiat un parteneriat cu Amazon pentru a găsi soluții.
Mai mult, toate datele sunt imagini, deci pentru informare va fi necesar un proces numit segmentare, în care elementele structurale ale neuronilor și conexiunile lor sunt fiecare colorate diferit, astfel încât computerele pot face o mai bună interpretare a caracteristicilor și modelelor comune partajate.
Cercetătorii vor lucra la crearea unor tehnici mai sofisticate de viziune computerizată pentru a segmenta datele.
Lichtman a văzut deja un succes cu un set de date de 100-terabyte (o douăzecime din dimensiunea pe care intenționează să o colecteze MICrONS ), generată dintr-o bucată de talamus.
Rezultatele echipei sale sunt publicate în Cell .
"Am învățat că, uneori, aceeași axoni sar de la o celulă la alta pentru a contacta același loc la celule nervoase diferite, ceea ce sugerează că talamusul a fost organizat diferit faţă de cum oamenii s-au așteptat", a spus Lichtman.
Poate că aceste rezultate se vor extinde la milimetrul cub al cortexului pe care au început a-l evalua.
Toate cele trei echipe sunt încrezătoare în faptul că munca lor va da rezultate.
"Ceea ce iese din ea - indiferent ce - nu este un eșec", spune Lichtman. "Este posibil să nu se potrivească ce ceea ce era de așteptat, dar asta este o oportunitate.
Nu-mi pierd somnul din cauză că ideea noastră este greșită. Nu există nici o idee.
Este că există creierul într-adevăr, este foarte complicat, și nimeni nu l-a văzut vreodată cu adevărat înainte, așa că hai să aruncăm o privire. Care este riscul în asta? "
De asemenea, ei speră să reușească acolo unde Human Brain Project (HBP), o investiție de 2 miliarde $, a întâmpinat dificultăți.
Despre HBP vezi şi aici: http://www.scientificamerican.com/article/why-the-human-brain-project-went-wrong-and-how-to-fix-it/
https://www.humanbrainproject.eu/
Cox a explicat că abordarea lor este radical diferită de cea a Human Brain Project, atât punct de vedere tehnic cât și logistic.
Cox a explicat că abordarea lor este radical diferită de cea a Human Brain Project, atât punct de vedere tehnic cât și logistic.
De fapt, prin a se uita la natură mai întâi, înainte de a încerca să simuleze creierul, le face să funcţioneze în sens opus.
Iar abordarea bazată pe munca în echipă a MICrONS va produce cooperarea și competiția necesară pentru a realiza progrese semnificative.
IARPA intenționează să publice datele pe care le colectează, astfel încât alți oameni de știință pot contribui cu idei şi cercetări.
"Chiar dacă este ca a ne uita la un bob de nisip", spune Lee, "aşa cum profesorul meu de la colegiu mi-a spus, puteți vedea pe Dumnezeu într-un bob de nisip."
Sursa : Scientific American
Dacă nu ai deschis, încă, playlistul YouTube "Brain", poţi să o faci acum, de aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLbN5sJc5PARDG9IMGecK-SVNcRxxHNrI3
Dacă nu ai deschis, încă, playlistul YouTube "Brain", poţi să o faci acum, de aici: https://www.youtube.com/playlist?list=PLbN5sJc5PARDG9IMGecK-SVNcRxxHNrI3
Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii.
Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai... instruiască un pic: http://bit.ly/1RqpuCj
Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect - Elevi, Părinţi, Profesori:
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect - Elevi, Părinţi, Profesori:
http://bit.ly/1RqqtCu
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu