Kato Live embed Video

kato-podcast

Totalul afișărilor de pagină

Translate

TRANSLATE with Bing

luni, februarie 02, 2015

Pădurea Hoia Baciu Triunghiul Bermudelor românesc (Hoia Baciu the haunted Forest)

Pădurea Hoia Baciu Triunghiul Bermudelor românesc

Hoia Baciu - The haunted Forest, The Romanian Bermudas Triangle 


Pădurea Hoia-Baciu este de fapt formată din două zone: Pădurea Hoia, mai apropiată de Cluj, și Pădurea Baciu care este continuarea pădurii spre Comuna Baciu și Comuna Florești, între cele două.
Poți vedea zona pe Google Maps aici: Link

Prezentarea pădurii:
"Pădurea Hoia este o pădure situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, în apropiere de Muzeul Satului. 
Pădurea este folosită ca loc de agrement. În ultimii ani s-a amenajat un Bike Park, iar în zonă sunt practicate și alte sporturi, precum paintball, airsoft sau tirul cu arcul. 
Există unele discuții legate de faptul că în Pădurea Hoia la fel ca în pădurea Baciu ar avea loc fenomene paranormale, idee care atrage în zonă practicanți de yoga, Wicca și amatori de paranormal.
Geografie: 
Pădurea are o suprafață de 295 de hectare. 
Marginea sudică începe de la o creastă deluroasă orientată V-E. 
Nu acoperă și panta sudică abruptă a dealului, dinspre Râul Someșul Mic. 
Spre nord, pădurea coboară pe panta mai lină, până în apropiere de valea Râului Nadăș.
La est este mărginită de Tăietura Turcului , o vale artificială care taie dealul de la sud la nord, prin care trece și un drum carosabil. 
La vest pădurea se termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. 
La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. 
Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar partea sudică este ocupată de Pădurea Hoia). 
Un mic lac natural, nu prea adânc, se află în amonte de Cheile Baciului, la marginea pădurii. 
Câteva izvoare cu debit mare și apă potabilă izvorăsc la marginea de nord a pădurii, în Valea Lungă. Dealurile Hoia (506 m) și Sf. Pavel sunt cele mai înalte puncte din zonă.
Vegetația pădurii este foarte variată, ea constând din specii de :
Stejar (Quercus sessilifora/pedunculata/pedunculiflora), Gorun (Quercus robur), Carpen (Carpinus betulus), Ulm (Ulmus campestris), Cer (Quercus cerris), Cireș sălbatic (Cerasus avium), Măr sălbatic (Malus silvestris),Tei de padure (Tilia cordata), Plop (Populus nigra), Fag (Fagus silvatica), Mesteacăn (Betula verrucosa), Salcâm (Robinia pseudoacacia), Porumbar (Prunus spinosa), Alun (Corylus avellana), Păducel (Crataegus monogyna), Măceș (Rosa canina), Soc (Sambuccus nigra), Păius (Festuca heterophylla), Iederă (Hedera helix), Clopoței (Campanula sibirica/ranunculus/glomerata), Păpădie (Taraxacum oficinalae), Viorea (Viola silvestris), Brândușa (Colchicum autumnalae), Diverse specii de ciuperci etc.
Fauna este alcătuită din :
Gușter (Lacerta viridix), Șoarece de câmp (Microtus arvalis), Veveriță (Sciurus vulgaris), Iepurele de câmp (Lepus europaeus), Arici (Erinaceus europaeus), Cârtiță (Talpa europaea), Lilieci (Chiroptera), Căprior (Capreolus capreolus), Mistreț (Sus scrofa), Pisică sălbatică (Felis silvestris), Lup (Canis lupus), Nevăstuică (Mustela vulgaris), Cioară (Corvus corone), Coțofană (Pica pica), Mierlă (Turotus merula), Ciocănitoare ( Dendrocopos major), Rândunică (Hirundo rustica), Cuc (Cuculus canorus), Cucuvea (Atene nocturna) și multe altele.
Descoperiri arheologice: 
La nord de Valea Lungă s-a descoperit cea mai veche așezare neolitică de pe teritoriu României (6500 î. Ch.) aparținând culturii Starčevo-Criș, cu morminte și locuințe cercetate între 1960 și 1994 de arheologii N. Vlassa și Gh. Lazarovici.
Fenomenele paranormale: 
Hoia este vestită în lume pentru frecvența cu care apar aici diverse fenomene paranormale. 
În 1968, un clujean a fotografiat în Poiana Rotundă un OZN, fotografiile fiind printre puținele de acest gen autentice, după părerea specialiștilor. 
Din anii '60, profesorul de biologie Alexandru Sift studiază fenomenele luminoase, magnetice și radiologice care au loc aici.
Acesta a adunat o arhivă bogată de fotografii ale fenomenelor, care s-a pierdut misterios la câteva zile după decesul regretatului profesor în 1993, furate de niște indivizi necunoscuți și duse la maculatură. 
Cele câteva fotografii ramase au fost publicate în 1995 în cartea "Fenomenele de la Pădure Hoia-Baciu" de Adrian Pătruț, profesor de chimie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și prieten al lui Sift. 
Pătruț a continuat cercetările lui Sift și susține că ciudatele fenomene au o bază științifică insuficient studiată. 
Oricum, fenomenele din Hoia au dus la apariția multor legende urbane in zona Clujului, multe persoane vizitând pădurea în speranța că vor reuși să surprindă un astfel de fenomen.
Obiective turistice : 
Hoia a început în sec. XX să prezinte interes turistic. 
În Cheile Baciului se află o cabană cu bar și restaurant, la care se ajunge pe un drum care se desprinde din DN1F după ieșirea din Cluj-Napoca spre comuna Baciu.
Accesul mai poate fi făcut și dinspre Tăietura Turcului, pe un drum de creastă. 
Muzeul Etnografic în Aer Liber al Transilvaniei, cu diverse gospodării și biserici de lemn specifice tradiționale, se întinde la vest de Tăietura Turcului, chiar la marginea de nord-est a pădurii. 
La pădure se poate ajunge și pe străzi abrupte care urcă spre pădure din Cartierul Grigorescu, aflat la sud de aceasta.
În week-enduri partea de est a pădurii este frecventată de turiști ieșiți să se relaxeze. 
Din păcate, câteva fâșii din pădure au fost tăiate în ultimii ani. 
Unele persoane consideră că aparițiile luminoase de aici au legătură cu copacii." 
Sursa : Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durea_Hoia  Pe pagina wikipedia mai găsiţi câteva linkuri utile.

For english version folow this link : http://en.wikipedia.org/wiki/Hoia_Forest


În copilărie (anii 80) mergeam cu părinții la picnic în weekenduri vara în partea dinspre Cluj a pădurii - Pădurea Hoia, destul de departe de zona în care este Poiana Rotundă - zona considerată cea mai activă a pădurii privind fenomenele paranormale.
Nu știam nimic pe atunci despre paranormal și ”misterele” pădurii, deoarece pe vremea aceea (dinainte de Revoluție) informațiile de acest gen erau secretizate, populația nu trebuia să știe nimic despre ele.
Ulterior m-am familiarizat despre ele din cărțile domnului Adrian Pătruț, Profesor al Facultăţii de chimie şi inginerie chimică a UBB Cluj, din 1991 președinte al Societății Române de Parapsihologie, asociată la Parapsychological Association.
El a studiat încă din studenția sa fenomenele ciudate din pădure, fiind principala autoritate științifică din domeniu.
Cărțile sunt: ”De la normal la paranormal” (2 volume, Ed. Dacia, 1991, 1993), ”Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu” (Ed. Dacia 1995).

Am fost de mai multe ori în decursul timpului și am făcut fotografii și filmări în pădure, le poți vedea pe pagina și grupul Fb, și în playlistul Youtube dedicat, mai jos.

Pagina mea Facebook ”Poiana Rotundă, Pădurea Hoia Baciu, Cluj Napoca, Hoia Baciu Forest”: https://www.facebook.com/poianarotundapadureahoiabaciucluj

Grupul meu Facebook ”Poiana Rotundă Pădurea Hoia-Baciu Cluj Romania” : https://www.facebook.com/groups/poianarotundapadureahoiabaciuclujromania

De ce cu ochiul liber și pe fotografii și filmări nu apar fenomene anormale, paranormale?
Domnul Adrian Pătruț a relatat demult faptul că raportul dintre fenomenele vizibile cu ochiul liber și cele ce pot fi surprinse cu aparate fotografice (el a făcut cu aparate foto cu film, cele ”de pe vremuri”) este cam de 1: 10.000, iar între cele surprinse pe aparatul foto și cele ce nu pot fi surprinse decât cu aparate de măsură a radiațiilor este tot cam același raport.
Deci, în zonă ar fi o ”activitate” energetică imperceptibilă simțurilor noastre, ce devine vizibilă doar în anumite condiții mai speciale.
Al. Sift, de exemplu, făcea fotografii ghidându-se vizual după zone în care remarca o perturbare a aerului (ondularea aerului ca la un fenomen termic), și când remarca ceva ca un flash luminos, o scânteiere în aer. 
Acele două ”semnale” i-au permis să fotografieze ”materializări” invizibile de fapt cu ochiul liber.
Ondularea aerului denotă faptul că există un fenomen termic imperceptibil în spectrul vizibil (decât așa ca o ondulare optică a atmosferei), dar care ar putea fi surprins în imagini cu camere speciale foto-video în infraroșu.
Și, din informațiile pe care le avem se pare că Al Sift folosea asemenea aparate speciale, performante, primite ”de afară” de la anumite persoane care l-au ajutat astfel să surprindă în imagini foto mai mult decât permiteau aparatele comune.
Flashul, scânteierea, ar putea fi cauzate de fenomene diferite:
1. Unul ar putea fi acesta: am văzut recent în serialul ”Blestemul Fermei Skynwalker” (HistoryTV) o filmare în care apărea o scânteiere luminoasă foarte scurtă în peisajul îndepărtat, iar când au rulat imaginile cu încetinitorul, cadru cu cadru, a apărut un cadru cu o sferă luminoasă (reflecta lumina și avea și umbră), ca și cum sfera a apărut pentru o fracțiune de secundă în spectrul vizibil și a și dispărut.
Ceea ce vezi cu ochiul liber în acest caz este o ”scânteiere”, ca un mic flash luminos punctual.
2. În alt caz, o sferă roșie care se plimba pe cer în mișcări aparent haotice, emitea un flash luminos ca o pulsare de fiecare dată înainte de a-și modifica poziția.
Acea mică explozie luminoasă percepută ca o emisie pulsatorie de lumină, părea a avea legătură cu declanșarea energiei care iniția mișcarea ei imediat după fiecare scânteiere mai luminoasă.  
3. La o filmare din Pădurea Hoia am parcurs înregistrarea fără să observ nimic anormal.
Apoi mi-a venit ideea să fac un clip cu slowmotion din ea, în care să încetinesc viteza de derulare a a imaginii video. 
Și, încetinind viteza, am avut șocul de a observa la un moment dat faptul că o ”entitate” luminoasă s-a apropiat de cameră și a evitat-o trecând foarte aproape de ea.
Nu era soare acolo, nu filmam cu lumină artificială, deci entitatea părea a emite lumină proprie cumva (albă). 
Astfel de obiecte care se deplasează cu viteză mare și trec foarte rapid pe lângă cameră, nu pot fi observate nici la derularea înregistrării, fiind necesar să parcurgi înregistrarea cu viteză încetinită măcar la jumate.
Ele însă nu apar clar în cadre, ci, din cauza vitezei lor apare efectul de cometă, de prelungire în aer a imaginii, lipsit de claritate. 
Posibil deci ca un astfel de obiect să apară ca o scânteiere luminoasă când trece pe lângă tine în viteză.
Posibil deci și ca unii oameni să aibe înregistrate astfel de ”entități”, pe care nu le-au observat deoarece nu vizionat niciodată înregistrările lor cu încetinitorul.  

Eu am remarcat faptul că există în pădure ”anomalii” magnetice, ca și cum anumite ”forme energetice” se plimbă prin pădure, dar nu sunt detectabile în spectrul vizibil. 
Am folosit aplicația Gauss Meter (android) pe telefon, și am remarcat că există variații de câmp magnetic ”aleatoare”, mergând prin pădure cu aplicația deschisă, și în Poiana Rotundă. 
Într-un video filmam în Poiana Rotundă, și am deschis aplicația, moment în care ea înregistra o valoare mare, anormală, care a ținut foarte puțin timp, ca și cum ceea ce producea anomalia era lângă mine, și s-a îndepărtat de mine după ce am deschis aplicația.
Când câmpul crește, softul aplicației ridică frecvența sunetului emis de aplicație, și așa îți dai seama rapid de variațiile de câmp, nu trebuie să stai cu ochii tot timpul pe aplicație, activezi doar sunetul, să îl auzi continuu. 
Descrierea aplicației Gauss Meter o găsești în acest articol mai vechi:   https://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.com/2017/01/cum-poti-vana-fantome-spirite-si.html

Deci, există ”anomalii” dar nu sunt detectate nici cu ochiul liber, nici în poze și filme.
Dar se pare că multe imagini cu fenomene ”anormale” au fost surprinse de fapt cu aparate care puteau fotografia în spectru mai larg, în infraroșu de exemplu, așa cum a fost și cazul lui Al Sift.
Cristian Mureșanu a descris și zone de radiații depistate cu contor Geiger, care, culmea, se ”plimbau” prin pădure, ca niște ”entități” radioactive imperceptibile altfel.
Toate aparatele foto și video moderne, inclusiv telefoanele, au montate pe lentile filtre ce opresc razele IR și UV (filtre Cut, de tăiere), deci nu pot surprinde imagini decât strict în spectrul vizibil. 
Dar există câteva firme specializate pe aparate foto-video, care transformă aparatele, îndepărtând aceste filtre, pentru a putea fotografia și filma în spectru mai larg (full spectrum). 
Ar fi deci recomandabile astfel de aparate pentru ”vânătoarea” de fenomene paranormale.
Există și posibilitatea de folosi filtre IR, dar nu au aceeași eficiență ca un aparat la care s-a îndepărtat filtrul IR și este pregătt în mod special pentru fotografierea în IR.
În plus, dacă folosești filtre este necesar să folosești trepied, timp de expunere lung, și nu prinzi bine obiectele în mișcare, lucru foarte important.
Exemple de fotografii cu filtre IR ai aici: 


Mai multe informații despre infraroșu (IR) ai aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Infraro%C8%99u
Exemple și modele de filtre IR ai aici (cele care au ”Cut” în denumirea lor taie radiația IR !) : Link

Principalele componente ale radiaţiei solare care ajunge pe Pământ şi participaţia fiecărei componente în radiaţia globală, din punct de vedere energetic, sunt: 
- radiaţie ultravioletă (UV) 3% 
- radiaţie vizibilă 42% 
- radiaţie infraroşie (IR) 55%.
Avem deci multă radiația IR, și este normal că viața s-a adaptat la această radiație IR, folosind energia acestei radiații calorice.
Pielea, datorită structurii sale complexe şi eterogene, modifică traiectoria radiaţiilor solare prin reflexie, difracţie, transmisie şi absorbţie. 
Pătrunderea radiaţiei solare prin piele depinde de lungimea de undă a radiaţiei şi de proprietăţile pielii.
Majoritatea radiaţiilor UVB sunt absorbite de stratul cornos, 20% ating corpul mucos al lui Malpighi şi 10% dermul.
Cele mai multe UVA şi razele vizibile traversează epidermul, dar numai 20-30% ajung la derm, fiind absorbite de melanină.
Radiaţiile IR traversează epidermul şi dermul, şi ajung până la nivelul hipodermului, deci ele pătrund mai adânc.
 
Ar fi recomandabil să ai la tine și un aparat mai profesional de detectat câmpul magnetic (fluctuațiile de câmp), chiar și un contor Geiger de radiații, și o dronă pentru filmări aeriene, desigur.
Niște modele de detectoare mai simple: Link
Drone: Link

Un fenomen corelat cu evenimentele paranormale, deci și cu cele UFOlogice (cel puțin o parte din ele), este cel al materializării și dematerializării.
Vorbim de lucruri care apar și dispar, ca și cum s-ar materializa și dematerializa.
În cazul multor OZNuri a fost remarcat acest fenomen de apariție și dispariție în aer.
Caracteristic acestui fenomen sunt:
- obiectele apar întâi ca fiind roșii, apoi se văd ca fiind materiale, după care se fac albastre și dispar.
Ce înseamnă asta? Că ele ne apar nouă (ochilor și aparatelor noastre foto-video), în spectrul vizibil, când trec din infraroșu în roșu (frecvențele de jos ale spectrului vizibil), apoi obiectele dispar în frecvențele de sus la trecerea din albastru/violet în ultraviolet, și nu le mai putem percepe când trec în ultraviolet. 
Este ca și cum obiectul își crește frecvența.
Dacă și-o descrește ar trebui să apară ca fiind albastru, apoi vizibil, apoi să dispară făcându-se roșu, în infraroșu, devenind invizibil.
 

De aceea camerele foto-video cu spectru larg IR - UV pot detecta mai mult timp și mai multe obiecte, în apariția și dispariția lor, cât și cele care s-ar menține ”camuflate” în domeniul IR sau UV pentru a nu fi detectate de ochii noștri și aparatele foto-video.
- materializarea reală este însoțită de extragere de căldură din mediu (reacție endotermă), iar dematerializarea se face cu eliberarea căldurii absorbite înapoi (reacție exotermă).
Deci dacă există materializări și dematerializări în jurul tău, obiecte, le-ai putea vedea cu o cameră de termoviziune profesională.
De asemenea ai putea vedea obiecte mai calde decât mediul (aerul), dar mascate, camuflate vizual, ”invizibile”. 
Astfel de camere au început să fie montate recent și pe telefoane, vezi aici linkul către un telefon ”de vânătoare”: Link 




Un fenomen demn de semnalat și ținut cont de el este unul relatat de Dl Adrian Pătruț: ”energiile” din zonă interacționează într-un mod neînțeles cu psihicul uman, în sensul în care ”materializările” vizibile și cele din poze par ”a ține cont” de scenariile și așteptările subiective ale fiecărui om.
Asta a constatat după ce a condus mai multe grupuri de oameni în zonă, cercetători, și a constatat cu surprindere că ceea ce au surprins ei ciudat în fotografii corespundea cu credințele lor subiective, cu scenariile lor imaginative privind ceea ce ar putea fi în pădure.
Cei convinși că există OZN-uri au surprins în imagini forme de OZN-uri, ci convinși că există fantome au surprins imagini fantomatice, etc. 
E ca și cum ceva acolo te-ar ”ajuta” să obții ceea ce vrei, ceea ce crezi, în imaginile fotografiate, iar cei ce nu cred nimic, fiind convinși că nu există nimic anormal, paranormal, acolo, nu obțin nimic, conform... credinței lor. 
E ca și cum ar funcționa acel ”cere și ți se va da”, conform credinței tale, acolo. 
Dacă ești sceptic, ca mine, în sensul în care nu te lași influențat și manipulat de poveștile altora, și nu-ți creezi scenarii, poți ”simți” că este ceva ciudat acolo, dar ceva ce nu se ”materializează” pentru tine în vreo formă, luând vreo formă existentă în mintea ta, în credința ta, în așteptările tale. 
Adrian Pătruț vorbea de ”bioplasmă”, și faptul că această bioplasmă poate interacționa energetic cu ființa umană, și cu energiile noastre psiho-afective.
Probabil poate fi ”structurată” în mod mental, cumva.
 
Este frustrant să tot mergi acolo și să nu ”prinzi” nimic paranormal evident în poze și înregistrări video, dar folosirea aplicației de telefon m-a lămurit că este ”ceva” infor-energetic acolo, care ”perturbă” câmpul magnetic, ceva imperceptibil simțurilor noastre, în condiții normale.
Din păcate nu am reușit până acum să investesc în aparatura necesară, dar dacă există cineva cu resurse necesare pentru sponsorizare, îl rog să mă contacteze în privat   https://www.facebook.com/katona.nicolae/

O întrebare ar fi: cât și cum ne poate influența acel ”ceva”, psihic, imperceptibil, și cât de benefică sau malefică o fi interacțiunea cu acel ”ceva”?
”Povești” în acest sens există, privind zona, și există oameni care nu au povestit public experiențele lor personale din cauza faptului că au fost luați în derâdere chiar de rudele, prietenii și cunoștințele lor, când au făcut-o.
De aceea, nimeni nu este dispus să o facă în mod public, căci nu îți aduce nimic bun, benefic, util.
La un moment dat am vorbit cu un astfel de martor care locuiește în zona lizierii pădurii, care mi-a descris o experiență foarte ciudată, privind o formațiune luminoasă, materială, mare, ce pur și simplu ”ieșea din pământ” sub ochii săi, aproape de liziera pădurii. 
Nu avea nimic de fotografiat sau filmat, iar experiența a fost atât de surprinzătoare și ciudată încât a plecat rapid cu mașina de acolo, speriată. 
Povestind colegilor de muncă, a constatat că nimeni nu o crede, și că, mai mult, este considerată ea a fi ”ciudată”, ”anormală”, nu experiența ei, oamenii fiind convinși că a fost iluzorie acea experiență, nu una reală.
Particularitate în acest caz: s-a petrecut lângă niște stâlpi de înaltă tensiune, deci fenomenul ar putea fi legat de acel câmp cumva, fiind și umezeală - o dimineață de primăvară în care ningea.



Îmi mai amintesc un fenomen ciudat trăit de mine în Poiana Rotundă, în urmă cu câțiva ani, cred că prin 2018: vreo 2 ani la rând am remarcat faptul ciudat că în Poiana Rotundă nu se auzea nici un ciripit de pasăre, era o liniște profundă, deși în zona mai de est, spre oraș, era plin de păsări prin pădure. 
În unul din videouri am și semnalat asta, faptul că era ”o liniște de mormânt”, și că nu am văzut nici o pasăre în zona aceea.
În perioada pandemiei nu am mai fost în zonă, apoi am remarcat faptul că păsările și-au reluat activitatea în zona aceea. 
O altă întâmplare ciudată a fost când m-am pierdut prin pădure, mergând spre Poiană singur, trezindu-mă într-un loc în care nu am mai fost niciodată, în partea de Nord a Poianei. 
Senzația a fost că am ajuns acolo ca în transă, și că ”nu sunt singur”. 
Acea zonă de la Nord de Poiană mi s-a părut foarte... ciudată, cea mai ciudată zonă din întreaga pădure, din punct de vedere al sentimentului de disconfort interior resimțit.

Adrian Pătruț a relatat faptul că cercetările sale de-a lungul timpului au relevat faptul că fenomenele aeroforme ar fi de fapt efectul unor radiații din sol.
Și a mai remarcat faptul că, copacii din pădure sunt mai uscați decât în mod normal, și că există contorsiuni ciudate ale copacilor suferite în scurt timp, în unele zone, ca și cum ar fi răsuciți de forțe puternice, necunoscute.
Ce m-a frapat pe mine mai mult legat de copaci, este că în zona Poiana Rotundă există mulți copaci care cresc câte 4-5-6 din aceeași rădăcină comună.



Din câte țin minte, o prospectare geologică mai veche a semnalat faptul că în pământ ar exista o formațiune lenticulară de origine necunoscută. 
Ca ipoteză este posibil ca acea formațiune lenticulară să concentreze cumva energiile telurice la suprafața pământului, în aer, producând efectele ciudate observate până acum.
Și, probabil nu vorbim doar de energii telurice, ci de o interacțiune a lor cu energia Soarelui care pătrunde în pământ și se reflectă (o parte) din ea înapoi în atmosferă. 
Este energia folosită de unii radiesteziști pentru a ”depista” ce se află sub pământ. 
Ei știu că trebuie să calculezi unghiul dat de Soare cu locul detecției, pentru a evalua poziția reală a obiectului detectat sub pământ.
Acesta ar fi un motiv pentru care efectele nu au loc tot timpul (cu aceeași intensitate sau deloc), ci probabil în anumite momente favorabile ale zilei și ale anului, care depind de poziția Soarelui (unghiul de radiație solară). 
Este una din ipotezele mele.
Asta ar putea explica întrucâtva și de ce există anomalii magnetice care ”se plimbă” în zonă, ele fiind efectul mișcării Soarelui, a schimbării constante a unghiului în care radiația solară intră în pământ în zonă și se reflectă la suprafață. 

Mda... om mai cerceta, studia, om mai vedea...
Dacă ai avut experiențe ”ciudate” în zonă mă poți contacta, căci sunt interesat de astfel de ”ciudățenii”, pentru a înțelege mai bine ”misterele” de acest gen, condițiile lor cauzale de manifestare.

OZN-uri și entități false :
Există multe artefacte în poze, ce par a fi OZN uri, orbs, fantome, entități, etc.
Unele din ele se datorează reflectării luminii în lentilele aparatului, când ai o sursă de lumină în față. 
Ai un exemplu mai jos, în care pare că există ceva lângă capul prietenului meu fotografiat de mine la liziera pădurii, aproape de Poiana Rotundă. 
Iar mai jos pe centru vezi și o imagine albă fantomatică, prelungă, care de fapt s-a datorat faptului că obiectivul nu a fost curățat, probabil amprentă de deget, căci acea ”fantomă” apare în mai multe fotografii diferite, exact în același loc.







Am multe fotografii cu astfel de artefacte, pe care un fotograf amator le poate lua drept OZN uri, orbs, entități, etc.
Caz clasic este și fotografierea cu bliț a unor insecte zburătoare sau fire de praf situate foarte aproape de obiectiv.
Insectele luminate de bliț par a fi orbs, și sunt multe insecte la pădure...



Aici ai harta, localizarea Poiana Rotundă pe Google Maps, ai și niște fotografii cu mine făcute acolo în poiană, de câțiva ani.
”Noi, spiritele, suntem sferice. 
Nu mai avem nici un organ, nici un instrument de lucru şi totuşi lucrăm, executăm, învăţăm, numai cu ajutorul ideilor.
Noi suntem, în definitiv, nişte sferoizi emiţători de idei-forţă, prin care creem totul. 
Noi, spiritele, trăim în lumea materiilor eterice, pe care le studiem, cu care lucrăm şi realizăm din ele tot ce vrem.” - Scarlat Demetrescu (Din tainele Vieţii şi ale Universului)

”Obţinerea de către un biolog din municipiul Cluj-Napoca – în condiţii în general întâmplătoare – a unui număr deosebit de mare de înregistrări fotografice asupra unor prezenţe radiante stranii a oferit – în primul rând unor investigatori din România şi apoi unora din străinătate – dezvăluirea treptată a unei realităţi impresionante: cea mai mare parte a imaginilor de OZN-uri luminoase publicate în reviste şi cărţi de specialitate ufologică nu sunt OZN, ci înregistrări ale diferitor entităţi ale lumii invizibile coexistente! 
Pionierul acestei noi categorii de evidenţe – pe cale fotografică – care veneau să completeze gama atât de variată a metodelor utilizate de lumea de dincolo, a fost biologul Al. Sift.
Dotat cu o sensibilitate deosebită şi anume pentru un domeniu de vibraţii mai extins decât cel al fiziologiei umane obişnuite, vedea încă de copil ceea ce restul oamenilor nu puteau sesiza: existenţa şi deplasările diferitor entități luminoase, având forme globulare.
Mai târziu, ca elev, a descoperit în pădurea Hoia-Baciu (din vestul capitalei transilvane) faptul că prezenţele luminoase neştiute produceau şi efecte stranii, care pe atunci nu le putea înţelege. 
Dar ajuns biolog (într-o unitate de cercetare clujeană), şi-a pus în practică visul tinereţii – în fapt, rolul care îi era hărăzit. 
Timp de mai mulţi ani, mergând în timpul liber în zona vestică, spre care din tinereţe se tot simţea atras, a făcut fotografii, mii de clişee, în direcţiile în care i se părea că vede sau că „simte" ceva. 
Şi într-adevăr, din sutele de filme expuse de-a lungul anilor '60-'70, pe zeci de clişee au fost înregistrate prezenţe şi fenomene cu totul extraordinare: acumulări şi curgeri neorganizate ale unor tipuri de materie diferite de cea cunoscută de noi (fig. 20 şi fig. 21A şi B), precum şi mai multe categorii de entităţi globulare radiante în invizibil: 
• globuri având o imagine „albă" – fig. 6, 22, 23, 24 
• globuri albe având ciudate halouri întunecate – în fig. 25, 26, 27 
• globuri întunecate – fig. 28, 29 
• figuri de capete umane materializate, fără trupuri – fig. 8B, 30 
• siluete de animale şi de fiinţe umanoide invizibile – fig. 31, 32 
• prezenţe şi manifestări ale unor fenomene ciudate – fig. 33 şi fig. 34” - din cartea ”OZN Eterice” - Florin Gheorghiță

Deci, spiritele sunt sferice, sferoizi emiţători de idei-forţă, prin care creează totul, ”trăiesc” în lumea materiilor eterice, cu care lucrează şi realizează din ele tot ce vor, și este posibil ca mare parte a imaginilor de OZN-uri luminoase publicate în reviste şi cărţi de specialitate ufologică să nu fie OZN în sensul de aparate de zbor extraterestre, ci înregistrări ale diferitor entităţi ale lumii spirituale invizibile, coexistente. 

Dacă ești interesat de Paranormal, Extrasenzorial, te invit să accesezi și grupul meu Facebook Kato - Extrasenzorial Paranormal   https://www.facebook.com/groups/949300938442752











În monografia „Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu”, apărută la editura Dacia, în 1995, Adrian Pătruţ, profesor de chimie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi preşedinte al Societăţii Române de Parapsihologie stabileşte câteva elemente caracteristice fenomenelor luminoase, magnetice şi radiologice:
- Fenomenele se comportă aleator, atât ca formă de manifestare, cât şi ca durată sau componenţă. 
- Cel puţin deocamdată, o evaluare statistică a fenomenologiei este imposibilă;
- Structurile „plasmatice” invizibile şi fotografiabile sugerează o absorbţie de fotoni şi impresionarea structurii intime a emulsiei fotosensibile;
- Perioada de manifestare a structurilor este de obicei foarte scurtă (de ordinul câtorva secunde);
- Mişcarea (deplasarea) structurilor este relativ haotică, aproape browniană, şi aparent lipsită de orice logică;
- Deşi unele manifestări se aseamănă aproape izbitor cu ceea ce este denumit în mod convenţional OZN, nu se regăsesc, de obicei, trăsăturile specifice şi caracteristice pentru fenomenologia ufologică, cel puţin aşa cum sunt prezentate în literatură.
Drept urmare, autorul conchide: „este extrem de dificil de formulat o concluzie. 
Singura certitudine este că ACESTE FENOMENE EXISTĂ şi au un „comportament” de un exotism ridicat, neîncadrabil, cel puţin deocamdată, în paradigmele ştiinţifice general acceptate.”

„AM VĂZUT CU OCHII MEI VEHICULE EXTRATERESTRE”
După 25 de ani de cercetare şi observaţii minuţioase, un biolog clujean încredințează revistei Flacăra aceste confesiuni halucinante.
Un cercetător solitar al fenomenului OZN din ţara noastră a hotărît să îşi facă publice gîndurile.
După mai bine de douăzeci şi cinci de ani - răstimp în care a fost nu o dată martorul unor spectacole fantasmagorice - biologul clujean Alexandru Sift se adresează redacţiei noastre punîndu-ne la dispoziţie rezultatul experienţelor întreprinse, probele materiale şi sutele de mărturii fotografice.
- Marea aventură a vieţii mele - ne asigură domnia sa, a început încă din anii liceului.
Era pe la mijlocul verii lui 1953 cînd întîmplarea a făcut ca, într-una din obişnuitele mele drumeţii de duminică, să ajung spre miezul zilei în marginea unui crîng din apropierea Clujului.
Cu acest prilej am fost martorul şi victima unei întîmplări cu totul şi cu totul neobişnuite, inexplicabilă pentru mintea unui licean timid şi visător şi despre care n-am îndrăznit să vorbesc decît unor persoane foarte apropiate.
În timp ce se apropia de un cot al pădurii - ne povesteşte astăzi Alexandru Sift - a zărit deodată pe cer un corp bizar de consistenţa unui bulgăre de ceaţă, lăptos, translucid, şi care se deplasa cu viteză mică şi la o înălţime de aproximativ 30 metri pe direcţia sud-vest.
Ciudatul obiect s-a oprit deasupra pădurii, şi după cîteva secunde a coborît lent, dispărînd în frunzişul copacilor.
- Am reţinut locul aterizării şi, înarmat cu un toiag (l-am purtat întotdeauna, de teama clinilor ciobăneşti), m-am apropiat de locul cu pricina. Nimic.
Straniul corp zburător dispăruse ca prin farmec.
Atunci am înaintat cu precauţie în direcţia unei tufe - locul aterizării - şi am întins bastonul, tatonînd în dreapta şi în stînga.
Atunci, de la o clipă la alta, am observat, înmărmurit, cum bastonul şi braţul drept se fac nevăzute.
Apoi de îndată o boare umedă, un suflu rece, ceva nevăzut, inexplicabil a început să exercite o presiune puternică pe întreaga suprafaţă a corpului meu, îndemnîndu-mă (sau obligîndu-mă) să mă retrag cîţiva paşi.
Am simţit o căldură puternică la picioare şi apoi imediat au început greţurile şi vomismentele.
Am făcut calea întoarsă şi, fugind cît m-au ţinut picioarele, am ajuns acasă, iar a doua zi am fost pradă unor senzaţii neobşnuitc.
Mi se părea că plutesc paralel cu solul, că obiectele din jur se disociază, deci o suită de percepţii false care cu ocazia unui consult medical au fost apreciate drept deranjamente psihice, rezultatul unui stress puternic cu implicaţii temporare asupra sistemului neuro-vegetativ.
Dar cum anii trec şi totul se uită, chiar şi frica, studentul şi mai apoi biologul Alexandru Sift şi-a reluat de unul singur investigaţiile, înarmat de data aceasta cu mijloace de cercetare ştiinţifică, deopotrivă consultînd şi vasta literatură consacrată aşa-numitelor obiecte zburătoare neidentificate.
Iată ce ni se povesteşte în continuare.
Din 1960 şi pînă în prezent, presupusele corpuri volante şi-au făcut apariţia cu o mare frecvenţă în acelaşi perimetru teritorial.
După aprecierile biologului clujean, teritoriul vizat de obiectele zburătoare - aflat în apropierea comunei Baciu - însumează circa 40 hectare.
Ele survolează această zonă pe direcţia Est-Vest, au forme diferite, viteza de deplasare este relativ redusă, iar altitudinea zborului nu depăşeşte cîteva sute de metri.
În timpul evoluţiei, ne asigură interlocutorul nostru, ele au forma unui V al cărui vîrf se îndreaptă întotdeauna spre direcţia Vest.
La viteze mari obiectele observate îşi măresc volumul, întreaga masă îşi estompează contururile şi se înconjoară cu un halou, oferind imaginea unui obiect de consistenţă gelatinoasă.
Alteori, continuă Alexandru Sift, ipoteticele obiecte zburătoare devin abia perceptibile.
Ele amintesc de vîrtejurile atmosferice sau turbulenţele calorice vizibile în zilele încinse de vară, dar, cu toate acestea, pe pelicula aparatului de filmat ele apar chiar şi în această ipostază proeminent conturate, dezvăluindu-şi forma şi culoarea şi sugerînd aceeaşi masă de consistenţă gelatinoasă.
Zborul a fost urmărit şi prin filtru de lumină polarizată şi obiectele nu au dispărut.
La întrebarea noastră dacă vehiculul extraterestru ne vizitează singur sau apare însoţit şi de alţi confraţi, biologul clujean mi-a încredinţat următoarea observaţie:
- De cele mai multe ori V-ul volant soseşte singur, dar cum vă spuneam, obiectele necunoscute nu îmbracă doar această formă.
În mai multe rînduri am văzut şi am fotografiat corpuri de formă sferică, luminoase, asemănătoare unor globuri incandescente sau, dimpotrivă, palide, fantomatice, greu vizibile.
În 1965 a apărut deasupra pădurii un astfel de balon în formă de pară din care s-au desprins alte trei globuri transparente, şi apoi altele şapte mai mici. După cîteva secunde s-au făcut nevăzute.
- Ce dimensiuni au obiectele identificate?
- În timpul zborului a fost greu să fac o apreciere exactă.
Le-am observat apoi de la distanţe extrem de diferite.
Am efectuat totuşi măsurători la locul de aterizare.
Da, obiectele văzute de mine au aterizat, şi lucrul acesta constituie evident cea mai fenomenală constatare.
Le-am urmărit în acele momente cînd obiectele, apropiindu-se de sol, îşi micşorau dimensiunile, îşi pierdeau conturul şi se opacizau.
O dată ajunse jos, ele luau o formă piramidală, iar poziţia de repaus era întotdeauna aceeaşi: vîrful îndreptat spre nord şi baza spre sud.
N-am îndrăznit să mă apropiu de ele în acele clipe. Am vizitat locurile de aterizare a doua zi şi am găsit în iarbă amprentele lăsate de vehiculul necunoscut. Am putut astfel constata că obiectul are formă triunghiulară: iarba tasată şi arsă mi-a precizat acest lucru.
Deci un corp cu laturile mari de 3,2 m şi cu latura mică (baza) de 2,4 m.
Înălţimea, deci distanţa de la sol şi pînă la suprafaţa superioară a obiectului, aproximativ 1,8 m.
Vă rog să notaţi că iarba atacată nu s-a refăcut în următorii ani.
- Aţi constatat perturbaţii radio sau deranjamente magnetice?
- Niciodată. N-a fost semnalată nici prezenţa radioactivităţii.
Am făcut în schimb cîteva experienţe care mă determină să cred că straniile apariţii sînt propulsate de energie nucleară.
Astfel, de mai multe ori, am ascuns sub iarbă filme fotografice pe care, în prealabil, le-am vîrît în nişte cutii parafinate.
După cîteva zile filmele s-au prezentat extrem de voalate.
Am aşezat apoi un alt sistem de curse: cutii cu seminţe de brad, ştiut fiind faptul că aceşti germeni sînt extrem de sensibili la radiaţii (doza letală este 600-900 unităţi Roentgen).
Am avut aceeaşi surpriză: o parte din seminţe au fost puternic atacate.
De altfel, lucrul acesta nu m-a mirat deosebit de mult din moment ce, în apropierea locurilor de aterizare, crengile arborilor şi tufelor au apărut arse, de parcă cineva le-ar fi mîngîiat cu flacăra unui aparat de sudură. Nu e o poveste. Vă invit să le vedeţi.
Ceea ce am şi făcut a doua zi. împreună cu colaboratorul nostru Nicolae Savu, care a avut amabilitatea să mă însoţească în acest reportaj de vis, am vizitat cosmodromul din apropierea comunei Baciu unde am văzut cu propriii noştri ochi amprentele lăsate de astronave şi mulţimea arborilor pîrjoliţi de jetul radioactiv.
Fenomene stranii, care vin să descifreze sau dimpotrivă să adîncească misterul aşa-ziselor obiecte zburătoare neidentificate.
Deocamdată atît.
După 25 ani de observaţii asidue, perioadă în care, singur şi aproape neştiut de nimeni, biologul Alexandru Sift a adunat un imens material documentar, a sosit momentul ca cercetarea straniilor fenomene să beneficieze de girul mai multor oameni de ştiinţă.
Aceasta este de altfel şi dorinţa biologului Sift, acest veritabil pionier al cercetărilor ufologice din ţara noastră.
O dorinţă legitimă la care subscriem din toată inima.”
Publicat în revista Flacăra, an 20, nr. 988. 11 mai 1974.


Copaci uniți, ”sudați”, un fenomen numit inosculare / inosculație:   https://www.facebook.com/photo/?fbid=4655384064505498&set=p.4655384064505498

Nimic paranormal, soarele reflectat în sistemul de lentile al aparatului foto. Dar efectul e fain

Cum este posibil ca poza făcută în 20 septembrie 2020 să fie apoi modificată în... trecut față de acea dată??? Adică în 27 februarie 2016
https://www.facebook.com/photo?fbid=4189153371128572&set=g.276205600044838

În stânga sus apare o formă luminoasă, pe care am mărit-o în altă imagine

Fotografii:
https://www.facebook.com/groups/poianarotundapadureahoiabaciuclujromania/media

Playlistul meu Youtube ”UFO OZN ALIENS EXTRATEREŞTRI”: 

O perspectivă... interesantă:
”OZN-urile - Dovada unei Înşelări Demonice”:

 

Playlistul meu Youtube ”Paranormal Parapsihologie”:       

Asociatia pentru Studiul Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate - ASFAN: https://www.facebook.com/asfanufo?locale=ro_RO

CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
 
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit să vizitezi şi blogul meu : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/

O SERIE DE CĂRȚI MINUNATE DESPRE SPIRIT, VIAȚA SPIRITUALĂ, VIEȚILE ANTERIOARE, LUMEA DE DINCOLO, EXISTENȚA DE DINAINTE ȘI DUPĂ MOARTEA CORPULUI OMENESC

(În josul unora dintre pagini ai și o secțiune numită "Cărți de același autor", unde există și alte cărți interesante scrise de același autor. Această colecție am făcut-o dintr-o listă de peste 1.300 de titluri ! ) Nu uita faptul că o carte bună reprezintă un cadou apreciat de majoritatea oamenilor, datorită utilității sale.
Embed
Publicat de la
Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)
(function(i,s,o,g,r,a,m){i['GoogleAnalyticsObject']=r;i[r]=i[r]||function(){ (i[r].q=i[r].q||[]).push(arguments)},i[r].l=1*new Date();a=s.createElement(o), m=s.getElementsByTagName(o)[0];a.async=1;a.src=g;m.parentNode.insertBefore(a,m) })(window,document,'script','//www.google-analytics.com/analytics.js','ga'); ga('create', 'UA-60726497-1', 'auto'); ga('send', 'pageview');