Fericiți cei săraci, cu Duhul

"Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor ! (Mat.5:3) - varianta Cornilescu. 

Varianta Ortodoxă :
‘’Fericiți cei săraci cu duhul, că a lor este împărația cerurilor.‘’ (Mat.5:3)

Traducerea acestei afirmaţii ciudate este... greșită ! 
Textul original sună așa :  
“Fericiţi cei săraci, în suflet, că a lor este Împărăţia Cerurilor”.
Folosirea virgulei și a sensului originar “suflet”, schimbă cu totul sensul afirmației. 
Termenul "duh", de origine slavonă, a fost adoptat (importat) de traducătorii români, fiind pus în loc de ‘’suflet‘’, ‘’spirit‘’, “îngeri”, “demoni”, în mod haotic.
Citiți ce scrie și Orthodoxwiki pe http://ro.orthodoxwiki.org/Duh :
"Duhul (gr. pneuma , ebr. ruah , sl. duhŭ ) desemnează la origine suflarea (sau răsuflarea) sau vântul (sau suflarea de vânt).
În românește duh vine din slavonescul duhŭ , și ocupă o plajă semantică asemănătoare cu corespondentul lui slavon originar.
Utilizarea termenului duh (cu derivatele lui) în limba română actuală este cel mai adesea legată de limbajul bisericesc, sau provine din el pentru a fi intrat în limba comună, și este puțin arhaizant.
Sinonimul lui neologistic, spirit, este mai secularizat și nu i se suprapune deplin, ca în sintagmele :
- părinte duhovnicesc (mai larg, tinde să înglobeze și avva și duhovnic)
- părinte spiritual (tinde să acopere mai ales sensul de duhovnic)
- spiritualitatea, ca disciplină a Teologiei academice, nu are echivalent pe filiera vreunei derivații din „duh”
- om spiritual (sintagmă ne-religioasă, desemnând un om glumeț)
- om duhovnicesc (sintagmă religioasă, duhovnicesc = îmbunătățit sufletește prin preceptele creștine)
- spirit (poate fi și „duh”, dar și „rațiune” sau „minte”) - duh (utilizare religioasă).
În Vechiul și Noul Testament, ca și la Sfinții Părinți și în literatură creștină până astăzi, duhul poate desemna :
- sufletul : de la suflarea de viață care vine de la Dumnezeu, duhul a
luat sensul de suflet al omului  ;
- metaforic, „duhuri” sau „suflete” poate desemna „persoane” (oameni) în general.
- duhul Scripturii care este opus literei Scripturii : Dumnezeu „ne-a
învrednicit să fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai
duhului; pentru că litera ucide, iar duhul face viu.” (II Corinteni 3, 6).
Mai general, profunzimea sau interioritatea cuvântului, care se
adaptează cu iubire la o situație și la o persoană, în opoziție cu
regula care se aplică strict și rece.
- înger în general, uneori îngeri buni, dar cel mai adesea îngerii răi,
adică diavolii.
- Duhul Sfânt : a treia persoană din Sfânta Treime
Derivații :
- duhovnicesc (adjectiv) : om duhovnicesc, părinte duhovnicesc (= avvă ) etc.
- duhovnicește (adverb): a face un lucru duhovnicește (în opoziție cu
„lumește”)
- duhovnic
- duhovnicie : duhovnicul primește duhovnicia (pentru a spovedi și a
îndruma poporul) de la episcop printr-o rugăciune specială
- (a se) înduhovnici : a deveni om duhovnicesc, a se îmbunătăți în
Hristos înduhovnicit: îmbunătățit - un părinte înduhovnicit = un părinte îmbunătățit, un avva.‘’
Ce zice DEX-ul : “DUH, duhuri, s. n. 1. (În superstiții) Ființă supranaturală, imaterială; arătare, strigoi, stafie.
Sfântul Duh = una dintre cele trei ipostaze sub care este înfățișată trinitatea divină în creștinism.
Spirit rău, drac, diavol.
2. Suflet, spirit (al unei ființe).  ( Înv.) Respirație, suflare,
răsuflare.  Loc. adv. Într-un duh = foarte repede.  Expr. A-și da duhul
= a muri.  ( Înv.) Duhoare.
3. Capacitate intelectuală, minte, inteligență; umor, spirit.  Loc. adj. De duh = spiritual, inteligent. Cu (sau plin de ) duh = cu spirit,  inteligent, subtil, spiritual.  Expr. Sărac cu duhul = prost, naiv, simplu.  Fig. Idee, aspirație.
4. ( Înv.) Caracter, fire, natură, temperament.  Loc. adv. Cu duhul blândeții = blând, binevoitor.
Notă caracteristică, specific. Sens adevărat al unui text, esență;
intenție. – Din sl. duhŭ. Sursa: DEX '98 (1998)”
Expresia “săraci cu duhul” nu mai apare nicăieri altundeva în Biblie, deoarece nu există această expresie în textul original, în învățătura lui Isus, şi acest argument demonstrează eroarea de traducere. Isus a spus clar că mai greu îi va fi bogatului să intre în Împărăție, decât cămilei să treacă prin gaura unui ac :
“Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu.”
Deci… cele două idei se leagă, și chiar foarte logic. Săracului îi va fi ușor, dar bogatului extrem de greu.  
Se schimbă cu totul înțelesul, deoarece Isus vorbea de sărăcia materială, nu de inteligența și moralitatea oamenilor. Sărăcia era privită ca o încercare, o testare, la fel ca și bogăția, dar diferența constă în faptul că, psihologic, bogatul este mult mai atașat de lumea materială, de bunurile și plăcerile fizice, decât săracul. Săracul se poate detașa așadar mult mai ușor decât bogatul, de lumea fizică terestră, pentru a accede la Împărăția cerurilor, care este o lume... spirituală.
O mulțime de preoți și-au chinuit mintea de-a lungul și latul timpului să ofere tot felul de sensuri, semnificații și interpretări fanteziste unei expresii…  inventate de niște traducători ai învățăturii creștine. Noroc cu Kato... Chinul lor a luat, în sfârșit, sfârșit… :)



Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribeto Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribeto Spirit by Email
Linkul către site :  https://katonanico.wordpress.com/

Embed