Pentru cei ce nu ştiu cine este dânsul, aveţi datele necesare aici: https://danieldavidubb.wordpress.com/about/
La sfârşitul articolului aveţi şi emisiuni şi interviuri interesante incluse în playlistul meu youtube "Psihologie".
"Dragoş : dle profesor, psihologia tine cont de existenta sufletului ? recunoaste notiunea de suflet, folosita in religia crestina?
Va multumesc.
Daniel David : Psihologia ca stiinta nu este in opozitie cu religia; mari oameni de stiinta din psihologie au fost foarte religiosi.
Partea cu "sufletul" este mai complicată, deoarece depinde cum il definim.
Psihologia studiaza mintea si comportamentul uman, ceea ce in vechime se numea „suflet/spirit”; sufletul in sensul teologic de astăzi este studiat de teologie.
Rodica : Bună ziua!
Am aşteptat să apară o reacţie pertinentă din partea societaţii ştiinţifice la fenomenul „flacăra violet” şi d-voastră v-aţi exprimat foarte vehement şi la obiect.
Credeţi că tendinţele „misticoide ” în creştere ale populaţiei din România se datorează:
– fenomenului de contaminare psihologică în condiţiile insuficientei verificări/filtrări a informaţiei, verificare necesară pasului 2 conform demersului asimilării informaţiei descris de Spinoza,(circumstanţă care (citeam articolul dvs.)explică şi caracteristicile IQ-ului populaţiei române),
– sau unei trăsături „naţionale” deficitare privind „locul controlului” aşa cum îl defineşte Rotter, ceea ce ar presupune şi faptul că suntem un popor extrem de stresat, continuu suferind emoţional, nemulţumit faţă de muncă, extenuat şi cu un nivel scăzut al stimei de sine?
Aştept cu interes comentariile dvs.
Daniel David : Nu stiu exact care este cauza. Cred ca poate fi vorba despre un nivel educational scazut (conform unui studiu al colegilor de la sociologie din Universitatea Bucuresti doar 15% din populatia tarii este alfabetizata stiintific), reflectat si in faptul ca suntem pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste invatarea pe parcursul vietii.
Apoi este o lipsa a unor grile de valori explicite care lasa prea unor sa patrunda in spatiul public pseudo si nonstiinta; ele exista si in alte tari, dar nu se bucura de o valorizarea atat de mare la nivelurile decizionale din societate.
Andrada : Buna seara,V-am citit toate articolele si chiar daca nu va cunosc personal, as putea spune ca sunteti un om extraordinar.
Imi puteti spune va rog care este parerea dumneavoastra in legatura cu tema filmului documentar ‘The Secret’, daca l-ati vizionat, si anume ca prin Legea Atracţiei putem atrage lucrurile asupra carora ne concentram atentia si astfel devenim ceea ce gandim si putem avea practic orice. Va multumesc!
Daniel David : Multumesc. In legatura cu intrebarea dvs.: cred ca este o fantasma frumoasa, avand acelasi tip de existenta ca Mos Craciun. Legea gravitatiei este un fapt fizic cert (asa cum exista Laponia), dar asta nu inseamna ca exista fenomenul descris de dvs. (adica, pastrand paralela, Mos Craciun). DD
Loredana : Buna ziua, Am urmat sfatul dumneavoastra cu privire la vizionarea filmului Matrix (sfat „cules” din introducerea „Tratatului de psihoterapii cognitive si comportamentale”). Pot spune ca acest film m-a fascinat si nu reusesc sa inteleg de ce am evitat sa-l vizionez atatia ani. Am inteles ca lumea aceasta este descrisa drept un fals, o iluzie creata de o inteligenta artificiala… Ceea ce n-am inteles este legatura filmului cu terapia cognitiv-comportamentala (aceasta datorandu-se faptului ca sunt inca un novice in acest domeniu.) Va multumesc anticipat pentru raspuns!
Daniel David : Terapia cognitiv-comportamentală are aceeaşi filosofie: lumea pe care o avem este o construcţie, în care factorul cognitiv este cheie; vrei să schimbi lumea (mai ales cand este negativa), schimbă cogniţiile.
Cum spunea Epictet (citez aproximativ): „nu lucrurile ne influenţează ci modul în care noi le interpretăm”.
Lungu Claudia : Ce-a fost mai intai: emotia sau gandul? Oare nu cumva rationalii slefuiesc emotiile in ganduri iar emotionalii construiesc ganduri manate de simtire?
Imaginez imbinarea celor doua ca o moara pe apa unde apa e emotia iar gandurile-bratele rotii.
M-as bucura tare daca ati raspunde provocarii de a pozitiona psihoterapia cognitiv-comportamentala in imaginea sugerata! Cu admiratie si multumiri !
Daniel David : La început a fost gândul, sau, altfel spus, prelucrarea informaţională, fie aceasta conştientă, fie inconştienta.
Restul si interrelaţiile de care vorbiţi vin dupa aceea.
Daniel David : Nu am idei/bariere preconcepute, ci doar preventive, cu rol protector fata de multe aberatii pe care mintea umana le genereaza prea usor si tot la fel de usor apoi le crede/accepta .
Nu stiu in ce masura „tantrismul” sau „yoga” au suport dovedit stiintific, dar nu spun, in principiu, ca nu ar putea avea.
Si „mindfulness” a pornit ca o tehnica de meditatie orientala, iar acum este o tehnica de relaxare validata stiintific. Oricum, cele doua teme nu fac parte din preocuparile mele in prezent.
Daniel David : Eu cred ferm ca aroganta nu este o valoare si nu as promova-o!
As promova insa exigenta/rigoarea, dublata de bun simt si fermitate (asa cred ca ar trebui sa fie un om de stiinta de succes si responsabil); ca unii vor interpreta totusi asta ca aroganta, asta nu mai este problema omului de stiinta, ci a celor care fac aceste interpretari; prin astfel de interpretari ei nu-l critica neaparat pe omul de stiinta de succes, ci critica ceea ce nu au ei (dar si-ar dori).
Daniel David : Eu nu imi permit sa ghidez vietile cuiva sau sa dau linii directoare.
Arat insa niste cai, pe care le consider foarte bune, pe care oamenii, daca doresc, pot merge.
Iata, cititi aceste sfaturi si vedeti daca va sunt utile (mai ales Decalogul Rationalitatii si Sfaturile pentru o Viata Fericită).
Succes!"
Simţurile omeneşti colectează informaţii, le codifică, apoi creierul le primeşte, le decodifică şi le interpretează, conform unor tipare de interpretare, a unor programe de interpretare.
Simţurile sunt limitate, căci percepem doar o mică parte din ceea ce este Realitatea, de aceea harta mentală nu va fi niciodată egală cu teritoriul Realităţii, şi creierul nu va putea niciodată să construiască o hartă exactă şi completă a teritoriului.
Doar conştientizând acest adevăr, te poţi raporta în mod corect la Realitate, la lume şi viaţă.
Cunoşti puţin, şi nu este posibil să cunoşti şi să înţelegi totul, deşi acumulezi zilnic noi şi noi informaţii.
Acest adevăr se aplică la ora actuală tuturor ştiinţelor şi oamenilor de ştiinţă, iar cercetătorii ştiinţifici conştientizează cel mai bine asta, căci ei sunt cei din linia întâi, care muncesc la configurarea hărţii Realităţii...
Problema principală cu care omul obişnuit a ajuns deja să se confrunte, şi chiar şi cercetătorii ştiinţifici, este aceasta: deja există un volum atât de mare de informaţie acumulat în harta Realităţii, încât nu ajunge o viaţă de om să o poţi lua la cunoştinţă!
Pe zi ce trece devine tot mai greu să fii la curent cu noutăţile, cu descoperirile ştiinţifice, şi să le înţelegi.
La fel este şi cu noile tehnologii, tot mai complexe, pe care lumea le poate înţelege tot mai puţin, deoarece este necesar tot mai mult timp să înţelegi ceea ce devine tot mai complex...
Nu vreau să critic ceva sau pe cineva, ci doar să scot în evidenţă anumite lucruri, spre o mai bună lămurire, conştientizare...
Cine studiază la ora actuală spiritul şi sufletul?
Psihologia nu. Ea studiază facultatea de a gândi, proprie spiritului, şi comportamentul determinat de gândire, deci produse (efecte) ale spiritului, dar nu ştie ce este spiritul.
Psihologia nu studiază sufletul, ci produsele (efectele) lui: trăirile emoţionale, dar nu ştie de unde provin, în mod exact, şi ce este sufletul.
Nici măcar nu îl poate defini, şi îl confundă cu spiritul, la fel ca şi marile religii actuale, şi oamenii, în general...
Termenul slavon "duh", împrumutat în limbajul religios de către ortodocşi şi folosit în traduceri (în general în loc de spirit), vine să mărească şi mai mult confuzia...
Ştiinţa porneşte de la observaţii, încercând să sondeze neobservabilul interpretând efecte, rezultate experimentale.
Este evident o limită în asta, atât în posibilitatea de a observa cât şi în cea de a interpreta.
La fel este şi cu psihologia, şi cu religiile care şi-au pierdut... vizionarii.
Ştiinţa nu cunoaşte spiritul şi sufletul, nu ştie ce sunt ele, deşi studiază anumite manifestări ale lor.
Cine se ghidează după principiul că ceea ce nu cunoaşte şi nu înţelege nu există, trebuie să recunoască şi faptul că acesta nu este un principiu... ştiinţific.
Cercetătorii ştiinţifici din cadrul fiecărei ştiinţe admit că există multe, foarte multe de descoperit, încă, în toate domeniile ştiinţei.
Spre exemplu, dacă vrei să te lămureşti privind ceva din domeniul psihologiei, vei constata cu surprindere faptul că există polemici privind acel lucru între diferiţi cercetători psihologi.
Spre exemplu, caută să vezi ce este inteligenţa, sau ce este memoria. Există tot felul de... teorii, şi o mare... diversitate.
Ştiinţa încă nu cunoaşte un lucru fundamental: UNDE ESTE LOCALIZATĂ MEMORIA, ŞI SUB CE FORMĂ, în mod exact, sunt păstrate amintirile...
Psihologia, la fel ca şi religia, a devenit ceva ce se fărâmiţează continuu, ce se divide, în tot mai multe ramuri, curente, tipuri de abordări.
Există o puternică concurenţă acolo, ca între diferitele religii, şi continuu se nasc noi şi noi "secte", noi curente, noi tipuri de abordări, altele renasc, din când în când, şi... tot aşa...
Emoţia nu se poate naşte din nimic, este determinată de stimulări: stimulări senzoriale, stimularea unor gânduri (reactivarea unor evenimente din memorie -amintiri cu încărcătură afectivă), deşi procesul nu este conştientizat, şi nici legătura asociativă cauzală, în general, în majoritatea cazurilor, şi de către majoritatea oamenilor.
Trăirile emoţionale sunt declanşate de stimuli interni sau externi. Există deci două căi principale:
1. reacţia la stimulii senzoriali din mediul extern şi intern, şi
2. reacţia la stimularea din mediul mental (reactualizări) - amintiri, actualizări de gânduri şi trăiri afective asociate.
Dar între stimularea fizică perceptivă şi stimularea mediului mental, deci între corp şi minte, există o strânsă legătură, pe care o voi evidenţia mai jos.
Toate reacţiile de răspuns sunt elaborate conform unor TIPARE de răspuns, care funcţionează automatizat, pe baza rezonanţei şi asocierii.
Transformările au loc prin fenomenul condiţionării şi decondiţionării, al transferului, evidenţiat la formarea reflexelor condiţionate (RC).
Orice stimul (lucru, obiect, fenomen, eveniment) din mediul extern poate evoca o amintire asociată, deci şi trăirea afectivă asociată ei în trecut, care este legată ferm de acea amintire.
Privind stimularea senzorială, sunt necesare nişte precizări.
1. Stimularea anumitor zone specifice corporale generează reacţii specifice emoţionale.
Acest adevăr este încă puţin cunoscut, chiar şi de către oamenii de ştiinţă, neurologi, neuropsihiatri, psihologi.
Dr. Calligaris, docent în neuropatologie la Universitatea din Roma, a pus în evidenţă acest fapt, la începutul secolului trecut, prin cercetările sale efectuate de-a lungul a peste 25 ani.
Cercetările au urmărit evidenţierea legăturii între creier, organele interne şi anumite zone şi puncte ale pielii, denumite "plăci psihocutanate", care determină reacţii specifice la subiecţii la care acestea au fost "sensibilizate" printr-o tehnică descoperită şi expusă de autor.
Se pot determina astfel, sentimente, gânduri şi vise specifice, funcţie de plăcile respective sensibilizate.
În rezumat, teoria lui Calligaris este următoarea : există pe suprafaţa corpului linii, puncte, plăci cutanate hiperstezice care sunt în relaţie cu:
"Dragoş : dle profesor, psihologia tine cont de existenta sufletului ? recunoaste notiunea de suflet, folosita in religia crestina?
Va multumesc.
Daniel David : Psihologia ca stiinta nu este in opozitie cu religia; mari oameni de stiinta din psihologie au fost foarte religiosi.
Partea cu "sufletul" este mai complicată, deoarece depinde cum il definim.
Psihologia studiaza mintea si comportamentul uman, ceea ce in vechime se numea „suflet/spirit”; sufletul in sensul teologic de astăzi este studiat de teologie.
Rodica : Bună ziua!
Am aşteptat să apară o reacţie pertinentă din partea societaţii ştiinţifice la fenomenul „flacăra violet” şi d-voastră v-aţi exprimat foarte vehement şi la obiect.
Credeţi că tendinţele „misticoide ” în creştere ale populaţiei din România se datorează:
– fenomenului de contaminare psihologică în condiţiile insuficientei verificări/filtrări a informaţiei, verificare necesară pasului 2 conform demersului asimilării informaţiei descris de Spinoza,(circumstanţă care (citeam articolul dvs.)explică şi caracteristicile IQ-ului populaţiei române),
– sau unei trăsături „naţionale” deficitare privind „locul controlului” aşa cum îl defineşte Rotter, ceea ce ar presupune şi faptul că suntem un popor extrem de stresat, continuu suferind emoţional, nemulţumit faţă de muncă, extenuat şi cu un nivel scăzut al stimei de sine?
Aştept cu interes comentariile dvs.
Daniel David : Nu stiu exact care este cauza. Cred ca poate fi vorba despre un nivel educational scazut (conform unui studiu al colegilor de la sociologie din Universitatea Bucuresti doar 15% din populatia tarii este alfabetizata stiintific), reflectat si in faptul ca suntem pe ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste invatarea pe parcursul vietii.
Apoi este o lipsa a unor grile de valori explicite care lasa prea unor sa patrunda in spatiul public pseudo si nonstiinta; ele exista si in alte tari, dar nu se bucura de o valorizarea atat de mare la nivelurile decizionale din societate.
Andrada : Buna seara,V-am citit toate articolele si chiar daca nu va cunosc personal, as putea spune ca sunteti un om extraordinar.
Imi puteti spune va rog care este parerea dumneavoastra in legatura cu tema filmului documentar ‘The Secret’, daca l-ati vizionat, si anume ca prin Legea Atracţiei putem atrage lucrurile asupra carora ne concentram atentia si astfel devenim ceea ce gandim si putem avea practic orice. Va multumesc!
Daniel David : Multumesc. In legatura cu intrebarea dvs.: cred ca este o fantasma frumoasa, avand acelasi tip de existenta ca Mos Craciun. Legea gravitatiei este un fapt fizic cert (asa cum exista Laponia), dar asta nu inseamna ca exista fenomenul descris de dvs. (adica, pastrand paralela, Mos Craciun). DD
Loredana : Buna ziua, Am urmat sfatul dumneavoastra cu privire la vizionarea filmului Matrix (sfat „cules” din introducerea „Tratatului de psihoterapii cognitive si comportamentale”). Pot spune ca acest film m-a fascinat si nu reusesc sa inteleg de ce am evitat sa-l vizionez atatia ani. Am inteles ca lumea aceasta este descrisa drept un fals, o iluzie creata de o inteligenta artificiala… Ceea ce n-am inteles este legatura filmului cu terapia cognitiv-comportamentala (aceasta datorandu-se faptului ca sunt inca un novice in acest domeniu.) Va multumesc anticipat pentru raspuns!
Daniel David : Terapia cognitiv-comportamentală are aceeaşi filosofie: lumea pe care o avem este o construcţie, în care factorul cognitiv este cheie; vrei să schimbi lumea (mai ales cand este negativa), schimbă cogniţiile.
Cum spunea Epictet (citez aproximativ): „nu lucrurile ne influenţează ci modul în care noi le interpretăm”.
Lungu Claudia : Ce-a fost mai intai: emotia sau gandul? Oare nu cumva rationalii slefuiesc emotiile in ganduri iar emotionalii construiesc ganduri manate de simtire?
Imaginez imbinarea celor doua ca o moara pe apa unde apa e emotia iar gandurile-bratele rotii.
M-as bucura tare daca ati raspunde provocarii de a pozitiona psihoterapia cognitiv-comportamentala in imaginea sugerata! Cu admiratie si multumiri !
Daniel David : La început a fost gândul, sau, altfel spus, prelucrarea informaţională, fie aceasta conştientă, fie inconştienta.
Restul si interrelaţiile de care vorbiţi vin dupa aceea.
Daniel David : Nu am idei/bariere preconcepute, ci doar preventive, cu rol protector fata de multe aberatii pe care mintea umana le genereaza prea usor si tot la fel de usor apoi le crede/accepta .
Nu stiu in ce masura „tantrismul” sau „yoga” au suport dovedit stiintific, dar nu spun, in principiu, ca nu ar putea avea.
Si „mindfulness” a pornit ca o tehnica de meditatie orientala, iar acum este o tehnica de relaxare validata stiintific. Oricum, cele doua teme nu fac parte din preocuparile mele in prezent.
Daniel David : Eu cred ferm ca aroganta nu este o valoare si nu as promova-o!
As promova insa exigenta/rigoarea, dublata de bun simt si fermitate (asa cred ca ar trebui sa fie un om de stiinta de succes si responsabil); ca unii vor interpreta totusi asta ca aroganta, asta nu mai este problema omului de stiinta, ci a celor care fac aceste interpretari; prin astfel de interpretari ei nu-l critica neaparat pe omul de stiinta de succes, ci critica ceea ce nu au ei (dar si-ar dori).
Daniel David : Eu nu imi permit sa ghidez vietile cuiva sau sa dau linii directoare.
Arat insa niste cai, pe care le consider foarte bune, pe care oamenii, daca doresc, pot merge.
Iata, cititi aceste sfaturi si vedeti daca va sunt utile (mai ales Decalogul Rationalitatii si Sfaturile pentru o Viata Fericită).
Succes!"
http://www.clinicalpsychology.ro/terapie-autoadministrata/pastile-psihologice/
------------------------------------------------------------------------------------------
Kato : sistemul nervos nu reflectă întocmai realitatea, în mod fidel, ci doar o INTERPRETEAZĂ, pe baza unor informaţii... limitate.------------------------------------------------------------------------------------------
Simţurile omeneşti colectează informaţii, le codifică, apoi creierul le primeşte, le decodifică şi le interpretează, conform unor tipare de interpretare, a unor programe de interpretare.
Simţurile sunt limitate, căci percepem doar o mică parte din ceea ce este Realitatea, de aceea harta mentală nu va fi niciodată egală cu teritoriul Realităţii, şi creierul nu va putea niciodată să construiască o hartă exactă şi completă a teritoriului.
Doar conştientizând acest adevăr, te poţi raporta în mod corect la Realitate, la lume şi viaţă.
Cunoşti puţin, şi nu este posibil să cunoşti şi să înţelegi totul, deşi acumulezi zilnic noi şi noi informaţii.
Acest adevăr se aplică la ora actuală tuturor ştiinţelor şi oamenilor de ştiinţă, iar cercetătorii ştiinţifici conştientizează cel mai bine asta, căci ei sunt cei din linia întâi, care muncesc la configurarea hărţii Realităţii...
Problema principală cu care omul obişnuit a ajuns deja să se confrunte, şi chiar şi cercetătorii ştiinţifici, este aceasta: deja există un volum atât de mare de informaţie acumulat în harta Realităţii, încât nu ajunge o viaţă de om să o poţi lua la cunoştinţă!
Pe zi ce trece devine tot mai greu să fii la curent cu noutăţile, cu descoperirile ştiinţifice, şi să le înţelegi.
La fel este şi cu noile tehnologii, tot mai complexe, pe care lumea le poate înţelege tot mai puţin, deoarece este necesar tot mai mult timp să înţelegi ceea ce devine tot mai complex...
Nu vreau să critic ceva sau pe cineva, ci doar să scot în evidenţă anumite lucruri, spre o mai bună lămurire, conştientizare...
Cine studiază la ora actuală spiritul şi sufletul?
Psihologia nu. Ea studiază facultatea de a gândi, proprie spiritului, şi comportamentul determinat de gândire, deci produse (efecte) ale spiritului, dar nu ştie ce este spiritul.
Psihologia nu studiază sufletul, ci produsele (efectele) lui: trăirile emoţionale, dar nu ştie de unde provin, în mod exact, şi ce este sufletul.
Nici măcar nu îl poate defini, şi îl confundă cu spiritul, la fel ca şi marile religii actuale, şi oamenii, în general...
Termenul slavon "duh", împrumutat în limbajul religios de către ortodocşi şi folosit în traduceri (în general în loc de spirit), vine să mărească şi mai mult confuzia...
Ştiinţa porneşte de la observaţii, încercând să sondeze neobservabilul interpretând efecte, rezultate experimentale.
Este evident o limită în asta, atât în posibilitatea de a observa cât şi în cea de a interpreta.
La fel este şi cu psihologia, şi cu religiile care şi-au pierdut... vizionarii.
Ştiinţa nu cunoaşte spiritul şi sufletul, nu ştie ce sunt ele, deşi studiază anumite manifestări ale lor.
Cine se ghidează după principiul că ceea ce nu cunoaşte şi nu înţelege nu există, trebuie să recunoască şi faptul că acesta nu este un principiu... ştiinţific.
Cercetătorii ştiinţifici din cadrul fiecărei ştiinţe admit că există multe, foarte multe de descoperit, încă, în toate domeniile ştiinţei.
Spre exemplu, dacă vrei să te lămureşti privind ceva din domeniul psihologiei, vei constata cu surprindere faptul că există polemici privind acel lucru între diferiţi cercetători psihologi.
Spre exemplu, caută să vezi ce este inteligenţa, sau ce este memoria. Există tot felul de... teorii, şi o mare... diversitate.
Ştiinţa încă nu cunoaşte un lucru fundamental: UNDE ESTE LOCALIZATĂ MEMORIA, ŞI SUB CE FORMĂ, în mod exact, sunt păstrate amintirile...
Psihologia, la fel ca şi religia, a devenit ceva ce se fărâmiţează continuu, ce se divide, în tot mai multe ramuri, curente, tipuri de abordări.
Există o puternică concurenţă acolo, ca între diferitele religii, şi continuu se nasc noi şi noi "secte", noi curente, noi tipuri de abordări, altele renasc, din când în când, şi... tot aşa...
Emoţia nu se poate naşte din nimic, este determinată de stimulări: stimulări senzoriale, stimularea unor gânduri (reactivarea unor evenimente din memorie -amintiri cu încărcătură afectivă), deşi procesul nu este conştientizat, şi nici legătura asociativă cauzală, în general, în majoritatea cazurilor, şi de către majoritatea oamenilor.
Trăirile emoţionale sunt declanşate de stimuli interni sau externi. Există deci două căi principale:
1. reacţia la stimulii senzoriali din mediul extern şi intern, şi
2. reacţia la stimularea din mediul mental (reactualizări) - amintiri, actualizări de gânduri şi trăiri afective asociate.
Dar între stimularea fizică perceptivă şi stimularea mediului mental, deci între corp şi minte, există o strânsă legătură, pe care o voi evidenţia mai jos.
Toate reacţiile de răspuns sunt elaborate conform unor TIPARE de răspuns, care funcţionează automatizat, pe baza rezonanţei şi asocierii.
Transformările au loc prin fenomenul condiţionării şi decondiţionării, al transferului, evidenţiat la formarea reflexelor condiţionate (RC).
Orice stimul (lucru, obiect, fenomen, eveniment) din mediul extern poate evoca o amintire asociată, deci şi trăirea afectivă asociată ei în trecut, care este legată ferm de acea amintire.
Privind stimularea senzorială, sunt necesare nişte precizări.
1. Stimularea anumitor zone specifice corporale generează reacţii specifice emoţionale.
Acest adevăr este încă puţin cunoscut, chiar şi de către oamenii de ştiinţă, neurologi, neuropsihiatri, psihologi.
Dr. Calligaris, docent în neuropatologie la Universitatea din Roma, a pus în evidenţă acest fapt, la începutul secolului trecut, prin cercetările sale efectuate de-a lungul a peste 25 ani.
Cercetările au urmărit evidenţierea legăturii între creier, organele interne şi anumite zone şi puncte ale pielii, denumite "plăci psihocutanate", care determină reacţii specifice la subiecţii la care acestea au fost "sensibilizate" printr-o tehnică descoperită şi expusă de autor.
Se pot determina astfel, sentimente, gânduri şi vise specifice, funcţie de plăcile respective sensibilizate.
În rezumat, teoria lui Calligaris este următoarea : există pe suprafaţa corpului linii, puncte, plăci cutanate hiperstezice care sunt în relaţie cu:
- organele noastre interne (rezonanţă),
- cu acelea ale altor indivizi (consonanţă),
- cu gândurile noastre sau ale persoanelor prezente sau îndepărtate.
Dr. Calligaris a evidenţiat şi existenţa altor plăci psihocutanate, care aduc pe omul obişnuit la nivelul mediumilor şi clarvăzătorilor (printr-un mic tratament), capabili de televedere şi teleaudiție, de citire a gândurilor unui subiect, telepatie, premoniţie, cunoaşterea trecutului unei persoane, vederea aurelor, telediagnosticul bolii (adică diagnosticul bolii la indiferent de distantă), etc.
Deci există pe suprafaţa corpului puncte, plăci şi zone a căror excitare uşoară sau o slabă presiune este susceptibilă de a provoca reflexe asupra organelor interne şi de a provoca sentimente, gânduri sau emoţii, fie asupra subiectului însuşi, fie asupra unui individ care se află în faţa acestui subiect.
2. Neuronii oglindă - au fost descoperiţi în anii 90, şi sunt neuroni specializaţi care se activează automat atunci când:
1. faci ceva anume,
2. când priveşti pe cineva făcând acel lucru,
3. când auzi pe cineva făcând acel lucru,
4. când auzi o exprimare ce priveşte faptul de a executa acea acţiune (ridică paharul de pe masă / pune paharul pe masă, etc).
Când vezi pe cineva efectuând o anumită acțiune, tu automat simulezi acea acțiune mental, în creier.
Circuitele din creier îţi inhibă mișcarea în timp ce simulezi.
Dar tu înțelegi acțiunea altuia, deoarece ai în creier un șablon pentru acea acțiune, bazat pe propriile tale mișcări.
Când vezi pe cineva efectuând o mişcare, tu ai în creier un model privind mişcarea lui, şi asta te ajută să înţelegi ce intenţionează el să facă, anticipând scopul său.
Deci, cu ajutorul neuronilor oglindă care "trezesc" în mintea ta anumite tipare, şi le conectează automat, tu poţi "citi" intenţiile celor din jurul tău, anticipând intenţiile lor pe baza mişcărilor efectuate de ei.
Neuronii oglindă analizează informaţiile provenite prin simţurile corporale şi anticipează intenţiile.
Este un mecanism de protecţie care te avertizează de pericole potenţiale, în mod automat, ca o... intuiţie empatică, căci tu empatizezi astfel în mod automat cu ceilalţi, ca şi cum te-ai pune în pielea lor privind ceea ce vor să facă.
Mental tu faci ceea ce fac ei, prin imitaţie, simulare..
Neuronii oglindă simulează şi stările afective, suferinţa şi bucuria altora, de aceea poţi simţi automat empatie pentru alţii, poţi şti ce simt alţii deoarece tu poţi simţi în mod real ce simt ei, dacă ai tiparele corespondente de relaţionare.
Capacitatea de a împărtăși emoțiile altora este strâns legată de modul de funcționare a neuronilor oglindă.
Când vezi pe cineva lovit într-un mod dureros, propriile tale zone de durere sunt activate.
Când vezi un păianjen pe piciorul cuiva, simți o senzație înfiorătoare, deoarece neuronii oglindă sunt activaţi.
Oamenii care au un nivel înalt de empatie au sistemele de neuroni oglindă foarte active.
Emoțiile sociale se bazează pe un sistem unic uman de neuroni oglindă, aflat într-o parte a creierului numita insula.
Insula înregistrează durerea socială a respingerii.
Umilința pare a fi înscrisă în creier prin aceleaşi mecanisme care codifică durerea fizică reală.
Creierul uman are mai multe sisteme de neuroni oglindă, specializate în efectuarea și înțelegerea acțiunilor altora, dar şi a intențiilor lor, şi a semnificației sociale a comportamentului și emoțiilor.
Sistemul de neuroni oglindă face parte din interfaţa minte-corp, descoperirea lui permiţînd reevaluarea unor concepte cum sunt conştiinţa, reprezentarea eu-ului, sinele.
Experiențele zilnice sunt văzute într-o nouă perspectivă, neuronii oglindă dezvăluind modul în care învaţă oamenii, de ce răspund la anumite tipuri de acţiuni şi activităţi, de ce vizionarea violenţei mass-media poate fi dăunătoare, de ce place pornografia, etc.
Pentru mai multe detalii privind neuronii oglindă accesați acest articol: http://loveblog4all.blogspot.ro/2016/11/neuronii-oglinda-si-empatia-intuitia.html
3. Telepatia - transmiterea şi influenţarea la distanţă, extrasenzorial.
Am văzut mai sus faptul că Dr Calligaris afirmă că telepatia este o lege universală, şi că facultatea de comunicare telepatică trebuie considerată ca fiind comună tuturor fiinţelor umane, chiar tuturor fiinţelor vii, căci ea există și la animale.
Noi toţi, suferim de numeroase proiecţii psihice, adică infinite iradieri telepatice care ne vin din toate părţile, fără să fim conştienţi de acest lucru.
Influenţele mutuale nu se produc numai între organismele vii, între două inteligenţe, ci ele pot avea multiple combinaţii.
Orice element din Univers, însufleţit sau neînsufleţit, este un emiţător, adică un iradiant, şi în acelaşi timp şi un receptor, adică un iradiat.
Telepatia umană reprezintă un caz particular, o modalitate a telepatiei universale.
După dr. Calligaris, mesajele se repercutează pe suprafaţa corpului, prin căi preparate şi predestinate, şi printr-o excitaţie a uneia din aceste zone de repercusiune, corespunzând mesajului transmis, este posibil să ducă la suprafaţa conştiinţei imaginea latentă şi înmagazinată de subconştient.
Dr. Calligaris a evidenţiat şi existenţa altor plăci psihocutanate, care aduc pe omul obişnuit la nivelul mediumilor şi clarvăzătorilor (printr-un mic tratament), capabili de televedere şi teleaudiție, de citire a gândurilor unui subiect, telepatie, premoniţie, cunoaşterea trecutului unei persoane, vederea aurelor, telediagnosticul bolii (adică diagnosticul bolii la indiferent de distantă), etc.
Deci există pe suprafaţa corpului puncte, plăci şi zone a căror excitare uşoară sau o slabă presiune este susceptibilă de a provoca reflexe asupra organelor interne şi de a provoca sentimente, gânduri sau emoţii, fie asupra subiectului însuşi, fie asupra unui individ care se află în faţa acestui subiect.
El a identificat faptul că există fenomene de rezonanţă între anumite gânduri, amintiri, emoţii, etc. şi puncte bine determinate ale pielii.
Pe de altă parte, pot fi localizate puncte simetrice la un individ care se află în faţa noastră, când noi ne concentrăm spiritul asupra unui subiect său gând.
Pe de altă parte, pot fi localizate puncte simetrice la un individ care se află în faţa noastră, când noi ne concentrăm spiritul asupra unui subiect său gând.
Este ceea ce dr. Calligaris denumeşte consonanţă.
Punctele pot fi localizate după liniile axiale sau transversale într-un mod matematic şi poziţia lor precisă, controlată de fenomene reflexe pe care le provoacă încărcarea lor, adică o uşoară presiune la nivelul lor.
Dr Calligaris afirmă că telepatia este o lege universală, şi că facultatea de comunicare telepatică trebuie considerată ca fiind comună tuturor fiinţelor umane, chiar tuturor fiinţelor vii, căci ea există și la animale.
Noi toţi, suferim de numeroase proiecţii psihice, adică infinite iradieri telepatice care ne vin din toate părţile, fără să fim conştienţi de acest lucru.
Influenţele mutuale nu se produc numai între organismele vii, între două inteligenţe, ci ele pot avea multiple combinaţii.
Orice element din Univers, însufleţit său neînsufleţit, este un emiţător, adică un iradiant, şi în acelaşi timp şi un receptor, adică un iradiat.
Telepatia umană reprezintă un caz particular, o modalitate a telepatiei universale.
După Calligaris, mesajele se repercutează pe suprafaţa corpului, prin căi preparate şi predestinate, şi printr-o excitaţie a uneia din aceste zone de repercusiune, corespunzând mesajului transmis, este posibil să ducă la suprafaţa conştiinţei imaginea latentă şi înmagazinată de subconştient.
Punctele pot fi localizate după liniile axiale sau transversale într-un mod matematic şi poziţia lor precisă, controlată de fenomene reflexe pe care le provoacă încărcarea lor, adică o uşoară presiune la nivelul lor.
Dr Calligaris afirmă că telepatia este o lege universală, şi că facultatea de comunicare telepatică trebuie considerată ca fiind comună tuturor fiinţelor umane, chiar tuturor fiinţelor vii, căci ea există și la animale.
Noi toţi, suferim de numeroase proiecţii psihice, adică infinite iradieri telepatice care ne vin din toate părţile, fără să fim conştienţi de acest lucru.
Influenţele mutuale nu se produc numai între organismele vii, între două inteligenţe, ci ele pot avea multiple combinaţii.
Orice element din Univers, însufleţit său neînsufleţit, este un emiţător, adică un iradiant, şi în acelaşi timp şi un receptor, adică un iradiat.
Telepatia umană reprezintă un caz particular, o modalitate a telepatiei universale.
După Calligaris, mesajele se repercutează pe suprafaţa corpului, prin căi preparate şi predestinate, şi printr-o excitaţie a uneia din aceste zone de repercusiune, corespunzând mesajului transmis, este posibil să ducă la suprafaţa conştiinţei imaginea latentă şi înmagazinată de subconştient.
Toate aceste fenomene fac parte din personalitatea umană, în grade mai mult sau mai puţin pronunţate.
Sistemele cutanate, linii, zone, plăci, etc, studiate şi semnalate de dr. Calligaris, ar fi, după el, linii de trecere (intrare şi ieşire, emisie şi recepţie) de iradieri.
Fiecare rază specifică are fereastra sa specială când iese din corp (rezonanţă), şi fereastra sa particulară, când, provenind de la un element animat său neînsufleţit, din lumea exterioară, se reflectă său intră în acesta (consonanţă).
Liniile lui Calligaris au puncte comune cu zonele lui Fitzgerald şi Bowers pe care aceşti autori le-au indicat în 1917, având în vedere tratamentul care se face în acupunctura chineză.
Sistemele cutanate, linii, zone, plăci, etc, studiate şi semnalate de dr. Calligaris, ar fi, după el, linii de trecere (intrare şi ieşire, emisie şi recepţie) de iradieri.
Fiecare rază specifică are fereastra sa specială când iese din corp (rezonanţă), şi fereastra sa particulară, când, provenind de la un element animat său neînsufleţit, din lumea exterioară, se reflectă său intră în acesta (consonanţă).
Liniile lui Calligaris au puncte comune cu zonele lui Fitzgerald şi Bowers pe care aceşti autori le-au indicat în 1917, având în vedere tratamentul care se face în acupunctura chineză.
Liniile axiale ale degetelor mâinii drepte şi a spaţiilor interdigitale, corespund unor sisteme funcţionale şi unor sentimente.
Fiecare din aceste linii, axiale, digitale şi înterdigitale, este în relaţie, pe de o parte cu o stare mentală specifică, şi pe de altă parte cu un organ, în aşa fel că un lanţ de trei inele stabileşte contactul cu pielea, organul intern şi creierul, după o lege fixă şi prestabilită.
Fiecare din aceste 3 inele ale lanţului reprezintă o staţie de sosire şi plecare, fiind rând pe rând, un centru de recepţie, de reflectare şi de emisie.
Astfel, când un organ intern este comprimat sau stimulat fiziologic, el trimite două emisii : una este primită de creier, cealaltă de o linie axială a mâinii corespunzând acestui organ.
Fiecare din aceste 3 inele ale lanţului reprezintă o staţie de sosire şi plecare, fiind rând pe rând, un centru de recepţie, de reflectare şi de emisie.
Astfel, când un organ intern este comprimat sau stimulat fiziologic, el trimite două emisii : una este primită de creier, cealaltă de o linie axială a mâinii corespunzând acestui organ.
Există raporturi între gânduri, liniile mâinii (axiale ale degetelor sau interdigitale) şi organe.
Comprimarea sau evocarea unui organ, excitarea liniei corespondente a mâinii, provoacă în stare de veghe, un sentiment particular, şi evocarea a două organe interne, stimularea simultană a două linii ale mâinii, provoacă idei asociate.
Printr-un astfel de procedeu dr Calligaris a provocat la peste 200 de subiecţi vise bine definite şi corespunzând unor stări psihice determinate.
Comprimarea sau evocarea unui organ, excitarea liniei corespondente a mâinii, provoacă în stare de veghe, un sentiment particular, şi evocarea a două organe interne, stimularea simultană a două linii ale mâinii, provoacă idei asociate.
Printr-un astfel de procedeu dr Calligaris a provocat la peste 200 de subiecţi vise bine definite şi corespunzând unor stări psihice determinate.
Pentru mai multe detalii citeşte acest articol: Albert Leprince - Undele gândului. Manual de telepatie provocată
1. faci ceva anume,
2. când priveşti pe cineva făcând acel lucru,
3. când auzi pe cineva făcând acel lucru,
4. când auzi o exprimare ce priveşte faptul de a executa acea acţiune (ridică paharul de pe masă / pune paharul pe masă, etc).
Când vezi pe cineva efectuând o anumită acțiune, tu automat simulezi acea acțiune mental, în creier.
Circuitele din creier îţi inhibă mișcarea în timp ce simulezi.
Dar tu înțelegi acțiunea altuia, deoarece ai în creier un șablon pentru acea acțiune, bazat pe propriile tale mișcări.
Când vezi pe cineva efectuând o mişcare, tu ai în creier un model privind mişcarea lui, şi asta te ajută să înţelegi ce intenţionează el să facă, anticipând scopul său.
Deci, cu ajutorul neuronilor oglindă care "trezesc" în mintea ta anumite tipare, şi le conectează automat, tu poţi "citi" intenţiile celor din jurul tău, anticipând intenţiile lor pe baza mişcărilor efectuate de ei.
Neuronii oglindă analizează informaţiile provenite prin simţurile corporale şi anticipează intenţiile.
Este un mecanism de protecţie care te avertizează de pericole potenţiale, în mod automat, ca o... intuiţie empatică, căci tu empatizezi astfel în mod automat cu ceilalţi, ca şi cum te-ai pune în pielea lor privind ceea ce vor să facă.
Mental tu faci ceea ce fac ei, prin imitaţie, simulare..
Neuronii oglindă simulează şi stările afective, suferinţa şi bucuria altora, de aceea poţi simţi automat empatie pentru alţii, poţi şti ce simt alţii deoarece tu poţi simţi în mod real ce simt ei, dacă ai tiparele corespondente de relaţionare.
Capacitatea de a împărtăși emoțiile altora este strâns legată de modul de funcționare a neuronilor oglindă.
Când vezi pe cineva lovit într-un mod dureros, propriile tale zone de durere sunt activate.
Când vezi un păianjen pe piciorul cuiva, simți o senzație înfiorătoare, deoarece neuronii oglindă sunt activaţi.
Oamenii care au un nivel înalt de empatie au sistemele de neuroni oglindă foarte active.
Emoțiile sociale se bazează pe un sistem unic uman de neuroni oglindă, aflat într-o parte a creierului numita insula.
Insula înregistrează durerea socială a respingerii.
Umilința pare a fi înscrisă în creier prin aceleaşi mecanisme care codifică durerea fizică reală.
Creierul uman are mai multe sisteme de neuroni oglindă, specializate în efectuarea și înțelegerea acțiunilor altora, dar şi a intențiilor lor, şi a semnificației sociale a comportamentului și emoțiilor.
Sistemul de neuroni oglindă face parte din interfaţa minte-corp, descoperirea lui permiţînd reevaluarea unor concepte cum sunt conştiinţa, reprezentarea eu-ului, sinele.
Experiențele zilnice sunt văzute într-o nouă perspectivă, neuronii oglindă dezvăluind modul în care învaţă oamenii, de ce răspund la anumite tipuri de acţiuni şi activităţi, de ce vizionarea violenţei mass-media poate fi dăunătoare, de ce place pornografia, etc.
Pentru mai multe detalii privind neuronii oglindă accesați acest articol: http://loveblog4all.blogspot.ro/2016/11/neuronii-oglinda-si-empatia-intuitia.html
3. Telepatia - transmiterea şi influenţarea la distanţă, extrasenzorial.
Am văzut mai sus faptul că Dr Calligaris afirmă că telepatia este o lege universală, şi că facultatea de comunicare telepatică trebuie considerată ca fiind comună tuturor fiinţelor umane, chiar tuturor fiinţelor vii, căci ea există și la animale.
Noi toţi, suferim de numeroase proiecţii psihice, adică infinite iradieri telepatice care ne vin din toate părţile, fără să fim conştienţi de acest lucru.
Influenţele mutuale nu se produc numai între organismele vii, între două inteligenţe, ci ele pot avea multiple combinaţii.
Orice element din Univers, însufleţit sau neînsufleţit, este un emiţător, adică un iradiant, şi în acelaşi timp şi un receptor, adică un iradiat.
Telepatia umană reprezintă un caz particular, o modalitate a telepatiei universale.
După dr. Calligaris, mesajele se repercutează pe suprafaţa corpului, prin căi preparate şi predestinate, şi printr-o excitaţie a uneia din aceste zone de repercusiune, corespunzând mesajului transmis, este posibil să ducă la suprafaţa conştiinţei imaginea latentă şi înmagazinată de subconştient.
Rămâne de discutat acest detaliu: telepatia poate fi considerată ca încadrându-se în procesele senzoriale sau extrasenzoriale ?
Ştiinţa nu s-a pronunţat încă, iar ipoteza ştiinţifică, care cred că va fi validată ştiinţific, priveşte faptul că întreg corpul omenesc se comportă de fapt ca o "antenă" pentru radiaţii, o antenă de emisie-recepţie, iar aceste emisii şi recepţii cuprind game de unde încă necunoscute nouă, sau cercetate insuficient până acum.
Pe de altă parte, etse normal ca majoritatea rezultatelor acestui tiă de cercetări să fie destul de... secretizate, din motive destul de... evidente.
Aceleaşi motive care au condus la blocarea popularizării rezultatelor cercetărilor efectuate de Dr Calligaris, deşi a trecut aproape un secol...
Deci primim "din afară" (cel puţin aparent), prin fenomenul numit telepatie, stimulări şi trăiri emoţionale ce reprezintă o rezonanţă cu trăirile altor oameni, fiinţe.
Atât ceea ce fac cât şi ceea ce simt oamenii din preajma ta te influenţează, asta am experimentat cu toţii.
Nu toate influenţele sunt "oculte", telepatice, după cum demonstrează cercetările efectuate asupra neuronilor oglindă.
Dar cercetările efectuate pe cobai au demonstrat faptul că sacrificarea puilor determină reacţii neuronale evidente la mamele acelor pui, chiar dacă se situează la distanţe de sute sau mii de kilometri, în momentul sacrificării.
Cea mai puternică rezonanţă (legătură telepatică) există între mamă şi copil, la nivel uman, la fel ca la toate animalele.
Cercetările au demonstrat inclusiv faptul că plantele reacţionează la gândurile oamenilor, deci că există schimb de informaţie multidimensional la nivelul viului, a ceea ce vieţuieşte, şi nu numai, după cum afirma şi dr Calligaris...
Gândurile sunt generate de... gânduri, într-un mod în care nu putem vorbi de o "naştere" (generare) a unui gând din nimic, ci de o naştere (generare) care are la originea ei alte două elemente asemănătoare.
Aşa cum un om nu se naşte din nimic, ci din alţi doi oameni care au INTERACŢIONAT reciproc, aşa şi un gând se naşte din alte două gânduri care au interacţionat reciproc.
Metaforic, un gând pătrunde un altul, şi din interacţiunea lor se naşte un gând nou, o... trăire, o experienţă.
Un singur gând, izolat, nu poate da naştere la nimic, ci doar interacţiunea sa cu alt gând poate.
Şi aşa cum un copil evoluează psihic prin interacţiunea cu alţi oameni, aşa şi gândurile complexe se dezvoltă şi evoluează prin interacţiunea cu alte gânduri.
Dar trebuie avută mare atenţie, căci copilul nou-născut (la fel ca şi naşterea unui nou gând în minte) trebuie perceput, în esenţa sa, ca reprezentând efectul unei TRANSFORMĂRI.
Căci DOAR FORMA ESTE NOUĂ, UNICĂ, INDIVIDUALĂ, INDIVIDUALIZATĂ, NU ŞI CONŢINUTUL !
Conţinutul este PRELUAT şi TRANS-FORMAT într-o formă nouă, individualizată formal.
De exemplu : conţinutul corpului unui bebeluş este format şi transformat din elementele DEJA EXISTENTE în mediu, prin hrănire-alimentaţie.
Doar forma este nouă, nu şi conţinutul - elementele chimice de bază, care se transformă substanţial, prin combinare lor în diverse substanţe chimice.
Atomii din care este format corpul material sunt preluaţi din mediu, ei erau preexistenţi şi vor dăinui în continuare după moartea organismului - încetarea vieţii.
În corpul uman conţinutul este în permanentă schimbare, transformare, prin interacţiunea cu mediul, dar la nivel de sistem terestru, sunt continuu refolosite aceleaşi elemente de bază în transformare, o parte dintre ele trecând prin organismele vii.
Corpul se va descompune după moarte, şi prin descompunerea sa va elibera înapoi în mediu atomii împrumutaţi de la planeta-gazdă, Terra, de la care spiritul i-a "împrumutat" pentru a forma un trup fizic, în scop experimental.
În acest mod spiritul poate experimenta modul de viaţă terestru, ca fiinţă umană, prin intermediul unui organism material omenesc.
Prin analogie, gîndul "nou creat" nu este nou decât în mod FORMAL, ca FORMĂ-GÂND, nu şi ca elemente constitutive de bază.
Iar el, în continuare, suferă o "dezvoltare" (evoluţie) din punct de vedere formal, prin interacţiunile sale cu alte gânduri (idei, judecăţi, raţionamente).
Mediul în care el există este mediul mental, în care există o "substanţă" mentală de bază, din care sunt constituite gîndurile.
A afirma că "gândurile sunt energie pură" este o eroare, căci ele au o anumită substanţialitate, aşa cum şi sufletul şi corpul fizic au.
Afirmaţia că gândurile au o "încărcătură energetică", este mai potrivită, deşi nu este corectă nici ea, în mod absolut.
Ştim că celulele organismului omenesc au încărcătură energetică, că membranele celulare sunt polarizate, că, fiind constituite în mare parte din apă, apa permite conducerea şi propagarea curentului, a energiei, că există ioni pozitivi şi negativi în celule, etc.
Şi că, per ansamblu, corpul prezintă o AURĂ energetică, proprie, particularizată fiecărui individ.
Prin analogie, fiinţa omenească are un "corp mental", care operează cu gândurile, în mod substanţial şi energetic, care se "împrospătează" mereu cu substanţă din mediul exterior, şi care operează continuu cu "formele-gânduri" oarecum asemănător modului în care plămânii inspiră şi expiră aerul, punându-l în circulaţie prin organism.
Corpul mental "inspiră şi expiră" gândurile, şi le pune în circulaţie în cadrul unui sistem închis (oarecum asemănător aparatului respirator), în care ele ajung să fie "prezentate" spiritului.
Azi cunoaştem mecanismul prin care respiraţia influenţează gândirea, şi folosim tot felul de tehnici respiratorii pentru relaxare.
Acest mecanism şi tehnicile aferente au fost cunoscute de mii de ani, iar ştiinţa doar le-a redescoperit acum.
De exemplu : ritmul tău respirator este în directă legătură cu ritmul în care gândurile străbat mintea ta. Cu cât respiri mai rar, cu atât vei avea mai puţine gânduri, şi, ca efect, te vei relaxa mental, şi, dacă vei continua cu ritmul lent de respiraţie, profund, vei... adormi.
Căci mintea ta şi-a încetinit puternic ritmul, ca efect al încetinirii ritmului respirator.
Bruce Lipton : "Prima credinţă (falsă) este aceea că trăim într-un Univers fizic, în care totul este făcut din materie şi obiecte fizice.
Ea se bazează pe fizica newtoniană. Această fizică nu evidențiază lumea invizibilă a energiei.
Fizica nouă, care nu mai e nouă demult, a apărut în 1925 şi se numeşte fizică cuantică.
Aceasta „a întors masa” şi a afirmat: există o lume a materiei şi una a energiei, dar de fapt cea a materiei este formată din energie, aşa că întregul Univers este energetic.
Dar cea mai importantă descoperire a fizicii cuantice este faptul că energia, lumea invizibilă, este cea care modelează lumea fizică.
Energia invizibilă din jurul nostru schimbă, de fapt, lumea fizică.
Fizicienii numesc această energie „câmp”, definind-o ca suma forţelor motrice invizibile care influenţează lumea fizică.
Şi atunci, am avut revelația: este aceeași definiție cu cea a noțiunii de „spirit”.
Prin „spirit” se înţelege suma forţelor motrice invizibile care influenţează lumea fizică.
Prin urmare, noi am lăsat „spiritul” în afara ecuaţiei".
"Prin urmare, controlul genetic este vechea credinţă. Prin control genetic se înțelege ceva controlat de gene.
În noua știință, acest control se numește „epigenetic”, ceea ce înseamnă o adevărată revoluţie în ştiinţă.
Acel „epi-” din faţă înseamnă „deasupra”, aşa că atunci când spun control epigenetic, mă referă la controlul de dincolo de gene.
Și dintr-o dată apare întrebarea: Ce anume controlează genele? MINTEA NOASTRĂ.
Aceasta este noua ştiinţă. Ea ne spune că dacă schimbi modul în care experimentezi viaţa, dacă îţi schimbi credinţele, emoţiile şi atitudinile, atunci îţi schimbi conformaţia genetică.
De ce e important asta? În vechea paradigmă, cea cu controlul genetic, tu eşti o victimă, deoarece genele te controlează.
Noua paradigmă, noua ştiinţă, spune că tu eşti stăpânul, deoarece îți poţi schimba conformaţia genetică prin schimbarea credinţelor, a stilului de viaţă, a emoţiilor.
Este în același timp modul prin care îți poţi crea boli și modul prin care te poţi vindeca, totul fiind legat de credinţele tale.
Acum înțelegem mai bine ce înseamnă remisia spontană: cineva care are o boală în faza terminală, dacă-şi schimbă credinţa, dintr-o dată se vindecă.
Cu ajutorul noii științe, noi ne putem controla sănătatea, putând trece de la postura de victimă, la aceea de stăpân al vieţii şi sănătăţii noastre.
Asta schimbă întreaga viziune asupra sănătăţii şi a relaţiilor interumane. E o schimbare profundă la nivelul ştiinţei."
"Mintea este ansamblul de forţe invizibile, care sunt gândurile, iar gândurile vă influenţează biologia. Din acest motiv, dacă aveţi gânduri care nu sunt armonie cu viaţa şi cu celulele din corp, dacă aveţi gânduri dezechilibrate, vă autodistrugeți.
Aceste gânduri invizibile vă modifică biologia corpului. Vechea ştiinţă spune că nu e nimic rău cu dv., ci doar cu anumite părţi dv., care s-au defectat. Dar noua ştiinţă spune: Nu! Dacă ceva nu e în regulă cu dv., în 90% din cazuri asta n-are nimic în comun cu corpul dv. fizic, ci doar cu gândurile dv., adică cu modul în care ele vă „conduc” corpul și pagubele pe care vi le fac. Gândurile dv. fac asta!"
"În prezent medicamentele alopate sunt cea mai mare problemă în îngrijirea sănătăţii, deoarece ele sunt cele care ne creează bolile şi probleme serioase cu care ne confruntăm.
La facultăţile de medicină se învață că celulele comunică între ele prin reacţii chimice, hormoni, factori de creştere, neuropeptide etc.
Se crede că asta e singura formă de comunicare. Datorită fizicii cuantice, acum știm că celulele nu comunică exclusiv prin substanţe, ci și prin vibraţii ale energiei, și aceasta într-un mod mult mai eficient. Celulele trimit continuu vibraţii unele spre altele.
Este o descoperire importantă, deoarece nu mai e vorba de chimie.
Vibraţia influenţează comportamentul celulei. Așadar, în loc să tratăm prin medicamente alopate şi substanţe chimice, putem vindeca cu energie.
Acest lucru este cunoscut de mult timp! Atâta doar că într-o lume a fizicii newtoniene şi a medicinii moderne, s-a decis să ne bazăm pe medicamentele alopate şi pe corporaţiile farmaceutice. Iar ele nu vor ca noi să ştim despre vindecarea prin energie dintr-un motiv foarte simplu: vindecarea prin energie nu costă bani.
Nu trebuie să cumperi nimic. Este motivul pentru care corporaţiile farmaceutice nu vor să ni se spună că ne putem vindeca şi altfel, deoarece le-am strica afacerile. Din păcate, medicina este în cea mai mare parte controlată de corporaţiile farmaceutice."
Kato : Când vorbim de operaţiile gândirii, de analiză, sinteză, abstractizare, generalizare şi comparaţie, de fapt este vorba de o interacţiune a unor gânduri cu alte gânduri.
Faptul că le privim ca pe nişte conexiuni mentale, asocieri, disocieri, etc, din punct de vedere fizic ar trebuie să ne dea de gândit în privinţa faptului că poate exista şi o anumită substanţialitate a acestor procese.
Faptul că noi efectuăm operaţii mentale nu ar trebui privit ca ceva total abstract
( "Care este gândit în mod separat de înfățișarea materială, de exemplele particulare, de ansamblul concret (senzorial) din care face parte; care este detașat de obiecte, de fenomene sau de relațiile în care există în realitate.
În abstract = pe bază de deducții logice, teoretice, fără legătură cu datele sau cu faptele concrete" DEX), ci ca ceva ce reflectă o realitate legată de existenţa unui substrat substanţial, chiar dacă el este numit "energo-informaţional" sau altcumva.
Aşa cum lumina este undă şi corpuscul, iar spiritualitatea şi religia afirmă că "totul este lumină", "lumină din lumină", ar trebui să intuim existenţa unui "substrat corpuscular" al mentalului şi gândurilor.
Când tu auzi cuvântul "apă", te gândeşti imediat la starea lichidă. Nu te gândeşti deloc la starea gazoasă, nu-i aşa ?
Dar... când pătrunzi cu mintea esenţa apei, şi te gândeşti (raţionezi) că apa are formula chimică H2O, şi că este, deci, formată din două... gaze, hidrogen şi oxigen, atunci începi să înţelegi faptul că ceea ce simţurile percep nu îţi oferă destule informaţii despre esenţa realităţii, ci doar despre efectele de suprafaţă, perceptibile prin simţuri.
Ce vreau să evidenţiez este capacitatea gândirii de a pătrunde esenţa realităţii, prin judecăţi şi raţionamente, în mod logic, raţional.
Mintea desfăşoară aceste operaţii, interacţiunile gândurilor, oferind mediul de interacţiune.
Spiritul oferă instrumentul - facultatea de a opera în mediul mental.
Sufletul reprezintă INTERFAŢA mediatoare spirit-materie (materie = corp material şi lumea, mediul material), fiind, în esenţa ei, un fel de reflectare a spiritului, un instrument spiritual, adică al spiritului.
Sufletul este ca un mediu de generare şi vehiculare a trăirilor emoţionale, ce are funcţia de a fi un al doilea sistem de semnalizare cu rol în reglarea adaptativă a spiritului la lumea materială, primul fiind gândirea logică - intelectul, exercitată prin corpul mental.
Sufletul există doar pe durata unei singure vieţi.
După momentul morţii se resoarbe în spirit, care l-a generat, căci funcţia sa s-a încheiat.
Ce am dorit să evidenţiez, dpdv spiritual, este faptul că există două sisteme diferite de relaţionare şi adaptare a spiritului (principiul conştient) la mediul (lumea) material, care pot fi controlate şi reglate separat, dar şi împreună, prin diverse metode şi tehnici, şi că există totuşi o interacţiune a acestor două sisteme, la un nivel superior, integrativ (mintea (intelectul) şi sufletul).
Există feed, dar şi feedback...
Dacă un sălbatic şi un civilizat privesc spre un avion ce zboară pe cer, ei observă acelaşi lucru, dar interpretările lor pot diferi foarte mult.
Deci cunoscătorul, cel ce cunoaşte din experienţa sa, poate interpreta mai corect ceea ce observă.
În plus, poate cunoaşte, din experienţa sa anterioară, şi ceea ce nu poate fi poate observat, de exemplu faptul că în avion există piloţi, stewardese, pasageri, bagaje, motoare, fire electrice, etc.
În mod asemănător, cei ce au studiat natura spiritului şi a sufletului pot recunoaşte, prin observaţie, în manifestările observate, anumite lucruri ascunse observaţiei directe, de moment.
Dar ceea ce este cel mai important, privind cunoaşterea spirituală - a observaţiei naturii spirituale, a spiritului, sufletului, şi fenomenele conexe, este faptul că, prin exerciţii specifice, prin antrenament adecvat, omul îşi poate dezvolta capacitatea de percepere a fenomenelor spirituale ascunse percepţiei simţurilor corporale.
Numim asta "percepţie extrasenzorială" (PES, ESP în engleză).
La baza acestui antrenament stă un proces de interiorizare, de focusare a atenţiei spre interiorul fiinţei, căci spiritul şi sufletul sunt elemente "subtile" de bază ale fiinţei, care se situează în centrul corporalităţii.
Observarea şi studierea lor presupune detaşarea de stimularea senzorială provenită prin simţurile corporale.
Această metodă a fost utilizată din timpuri străvechi, de diferite curente spirituale şi unele religii, dar nu este practicată de... oamenii de ştiinţă, încă.
De aceea, ei nu au, încă, un instrument adecvat de studiu, căci tehnologia actuală încă nu a putut depista natura energo-informaţională a spiritului şi sufletului.
Oamenii de ştiinţă au descoperit recent ceva ce au denumit "materie neagră" (dark matter), constatând că există un gen de materie răspândită în tot universul, dar pe care simţurile corporale şi tehnologia actuală nu o pot detecta!
Ea a fost descoperită în mod teoretic, prin calcule matematice, studiindu-se legile fizice la nivel astronomic, comportamentul aştrilor cereşti, a galaxiilor.
Nu se ştie ce este de fapt această materie neagră, care scapă observaţiei şi înţelegerii, aşa cum şi natura spiritului şi a sufletului scapă ştiinţei, deocamdată...
Vezi şi Trup, Suflet, Spirit (R Steiner): http://loveblog4all.blogspot.com/2014/09/trup-suflet-spirit.html
Playlistul meu Youtube "Psihologie" katona nicolae
453 de videoclipuri nov 2016, în care puteţi urmări interviuri cu Dl Daniel David:
Lecturarea articolului, cu comentarii, inclusă în playlistul meu youtube Creaţii personale Kato
katona nicolae (97 de videoclipuri nov 2016)
Atât ceea ce fac cât şi ceea ce simt oamenii din preajma ta te influenţează, asta am experimentat cu toţii.
Nu toate influenţele sunt "oculte", telepatice, după cum demonstrează cercetările efectuate asupra neuronilor oglindă.
Dar cercetările efectuate pe cobai au demonstrat faptul că sacrificarea puilor determină reacţii neuronale evidente la mamele acelor pui, chiar dacă se situează la distanţe de sute sau mii de kilometri, în momentul sacrificării.
Cea mai puternică rezonanţă (legătură telepatică) există între mamă şi copil, la nivel uman, la fel ca la toate animalele.
Cercetările au demonstrat inclusiv faptul că plantele reacţionează la gândurile oamenilor, deci că există schimb de informaţie multidimensional la nivelul viului, a ceea ce vieţuieşte, şi nu numai, după cum afirma şi dr Calligaris...
Gândurile sunt generate de... gânduri, într-un mod în care nu putem vorbi de o "naştere" (generare) a unui gând din nimic, ci de o naştere (generare) care are la originea ei alte două elemente asemănătoare.
Aşa cum un om nu se naşte din nimic, ci din alţi doi oameni care au INTERACŢIONAT reciproc, aşa şi un gând se naşte din alte două gânduri care au interacţionat reciproc.
Metaforic, un gând pătrunde un altul, şi din interacţiunea lor se naşte un gând nou, o... trăire, o experienţă.
Un singur gând, izolat, nu poate da naştere la nimic, ci doar interacţiunea sa cu alt gând poate.
Şi aşa cum un copil evoluează psihic prin interacţiunea cu alţi oameni, aşa şi gândurile complexe se dezvoltă şi evoluează prin interacţiunea cu alte gânduri.
Dar trebuie avută mare atenţie, căci copilul nou-născut (la fel ca şi naşterea unui nou gând în minte) trebuie perceput, în esenţa sa, ca reprezentând efectul unei TRANSFORMĂRI.
Căci DOAR FORMA ESTE NOUĂ, UNICĂ, INDIVIDUALĂ, INDIVIDUALIZATĂ, NU ŞI CONŢINUTUL !
Conţinutul este PRELUAT şi TRANS-FORMAT într-o formă nouă, individualizată formal.
De exemplu : conţinutul corpului unui bebeluş este format şi transformat din elementele DEJA EXISTENTE în mediu, prin hrănire-alimentaţie.
Doar forma este nouă, nu şi conţinutul - elementele chimice de bază, care se transformă substanţial, prin combinare lor în diverse substanţe chimice.
Atomii din care este format corpul material sunt preluaţi din mediu, ei erau preexistenţi şi vor dăinui în continuare după moartea organismului - încetarea vieţii.
În corpul uman conţinutul este în permanentă schimbare, transformare, prin interacţiunea cu mediul, dar la nivel de sistem terestru, sunt continuu refolosite aceleaşi elemente de bază în transformare, o parte dintre ele trecând prin organismele vii.
Corpul se va descompune după moarte, şi prin descompunerea sa va elibera înapoi în mediu atomii împrumutaţi de la planeta-gazdă, Terra, de la care spiritul i-a "împrumutat" pentru a forma un trup fizic, în scop experimental.
În acest mod spiritul poate experimenta modul de viaţă terestru, ca fiinţă umană, prin intermediul unui organism material omenesc.
Prin analogie, gîndul "nou creat" nu este nou decât în mod FORMAL, ca FORMĂ-GÂND, nu şi ca elemente constitutive de bază.
Iar el, în continuare, suferă o "dezvoltare" (evoluţie) din punct de vedere formal, prin interacţiunile sale cu alte gânduri (idei, judecăţi, raţionamente).
Mediul în care el există este mediul mental, în care există o "substanţă" mentală de bază, din care sunt constituite gîndurile.
A afirma că "gândurile sunt energie pură" este o eroare, căci ele au o anumită substanţialitate, aşa cum şi sufletul şi corpul fizic au.
Afirmaţia că gândurile au o "încărcătură energetică", este mai potrivită, deşi nu este corectă nici ea, în mod absolut.
Ştim că celulele organismului omenesc au încărcătură energetică, că membranele celulare sunt polarizate, că, fiind constituite în mare parte din apă, apa permite conducerea şi propagarea curentului, a energiei, că există ioni pozitivi şi negativi în celule, etc.
Şi că, per ansamblu, corpul prezintă o AURĂ energetică, proprie, particularizată fiecărui individ.
Prin analogie, fiinţa omenească are un "corp mental", care operează cu gândurile, în mod substanţial şi energetic, care se "împrospătează" mereu cu substanţă din mediul exterior, şi care operează continuu cu "formele-gânduri" oarecum asemănător modului în care plămânii inspiră şi expiră aerul, punându-l în circulaţie prin organism.
Corpul mental "inspiră şi expiră" gândurile, şi le pune în circulaţie în cadrul unui sistem închis (oarecum asemănător aparatului respirator), în care ele ajung să fie "prezentate" spiritului.
Azi cunoaştem mecanismul prin care respiraţia influenţează gândirea, şi folosim tot felul de tehnici respiratorii pentru relaxare.
Acest mecanism şi tehnicile aferente au fost cunoscute de mii de ani, iar ştiinţa doar le-a redescoperit acum.
De exemplu : ritmul tău respirator este în directă legătură cu ritmul în care gândurile străbat mintea ta. Cu cât respiri mai rar, cu atât vei avea mai puţine gânduri, şi, ca efect, te vei relaxa mental, şi, dacă vei continua cu ritmul lent de respiraţie, profund, vei... adormi.
Căci mintea ta şi-a încetinit puternic ritmul, ca efect al încetinirii ritmului respirator.
Bruce Lipton : "Prima credinţă (falsă) este aceea că trăim într-un Univers fizic, în care totul este făcut din materie şi obiecte fizice.
Ea se bazează pe fizica newtoniană. Această fizică nu evidențiază lumea invizibilă a energiei.
Fizica nouă, care nu mai e nouă demult, a apărut în 1925 şi se numeşte fizică cuantică.
Aceasta „a întors masa” şi a afirmat: există o lume a materiei şi una a energiei, dar de fapt cea a materiei este formată din energie, aşa că întregul Univers este energetic.
Dar cea mai importantă descoperire a fizicii cuantice este faptul că energia, lumea invizibilă, este cea care modelează lumea fizică.
Energia invizibilă din jurul nostru schimbă, de fapt, lumea fizică.
Fizicienii numesc această energie „câmp”, definind-o ca suma forţelor motrice invizibile care influenţează lumea fizică.
Şi atunci, am avut revelația: este aceeași definiție cu cea a noțiunii de „spirit”.
Prin „spirit” se înţelege suma forţelor motrice invizibile care influenţează lumea fizică.
Prin urmare, noi am lăsat „spiritul” în afara ecuaţiei".
"Prin urmare, controlul genetic este vechea credinţă. Prin control genetic se înțelege ceva controlat de gene.
În noua știință, acest control se numește „epigenetic”, ceea ce înseamnă o adevărată revoluţie în ştiinţă.
Acel „epi-” din faţă înseamnă „deasupra”, aşa că atunci când spun control epigenetic, mă referă la controlul de dincolo de gene.
Și dintr-o dată apare întrebarea: Ce anume controlează genele? MINTEA NOASTRĂ.
Aceasta este noua ştiinţă. Ea ne spune că dacă schimbi modul în care experimentezi viaţa, dacă îţi schimbi credinţele, emoţiile şi atitudinile, atunci îţi schimbi conformaţia genetică.
De ce e important asta? În vechea paradigmă, cea cu controlul genetic, tu eşti o victimă, deoarece genele te controlează.
Noua paradigmă, noua ştiinţă, spune că tu eşti stăpânul, deoarece îți poţi schimba conformaţia genetică prin schimbarea credinţelor, a stilului de viaţă, a emoţiilor.
Este în același timp modul prin care îți poţi crea boli și modul prin care te poţi vindeca, totul fiind legat de credinţele tale.
Acum înțelegem mai bine ce înseamnă remisia spontană: cineva care are o boală în faza terminală, dacă-şi schimbă credinţa, dintr-o dată se vindecă.
Cu ajutorul noii științe, noi ne putem controla sănătatea, putând trece de la postura de victimă, la aceea de stăpân al vieţii şi sănătăţii noastre.
Asta schimbă întreaga viziune asupra sănătăţii şi a relaţiilor interumane. E o schimbare profundă la nivelul ştiinţei."
"Mintea este ansamblul de forţe invizibile, care sunt gândurile, iar gândurile vă influenţează biologia. Din acest motiv, dacă aveţi gânduri care nu sunt armonie cu viaţa şi cu celulele din corp, dacă aveţi gânduri dezechilibrate, vă autodistrugeți.
Aceste gânduri invizibile vă modifică biologia corpului. Vechea ştiinţă spune că nu e nimic rău cu dv., ci doar cu anumite părţi dv., care s-au defectat. Dar noua ştiinţă spune: Nu! Dacă ceva nu e în regulă cu dv., în 90% din cazuri asta n-are nimic în comun cu corpul dv. fizic, ci doar cu gândurile dv., adică cu modul în care ele vă „conduc” corpul și pagubele pe care vi le fac. Gândurile dv. fac asta!"
"În prezent medicamentele alopate sunt cea mai mare problemă în îngrijirea sănătăţii, deoarece ele sunt cele care ne creează bolile şi probleme serioase cu care ne confruntăm.
La facultăţile de medicină se învață că celulele comunică între ele prin reacţii chimice, hormoni, factori de creştere, neuropeptide etc.
Se crede că asta e singura formă de comunicare. Datorită fizicii cuantice, acum știm că celulele nu comunică exclusiv prin substanţe, ci și prin vibraţii ale energiei, și aceasta într-un mod mult mai eficient. Celulele trimit continuu vibraţii unele spre altele.
Este o descoperire importantă, deoarece nu mai e vorba de chimie.
Vibraţia influenţează comportamentul celulei. Așadar, în loc să tratăm prin medicamente alopate şi substanţe chimice, putem vindeca cu energie.
Acest lucru este cunoscut de mult timp! Atâta doar că într-o lume a fizicii newtoniene şi a medicinii moderne, s-a decis să ne bazăm pe medicamentele alopate şi pe corporaţiile farmaceutice. Iar ele nu vor ca noi să ştim despre vindecarea prin energie dintr-un motiv foarte simplu: vindecarea prin energie nu costă bani.
Nu trebuie să cumperi nimic. Este motivul pentru care corporaţiile farmaceutice nu vor să ni se spună că ne putem vindeca şi altfel, deoarece le-am strica afacerile. Din păcate, medicina este în cea mai mare parte controlată de corporaţiile farmaceutice."
Kato : Când vorbim de operaţiile gândirii, de analiză, sinteză, abstractizare, generalizare şi comparaţie, de fapt este vorba de o interacţiune a unor gânduri cu alte gânduri.
Faptul că le privim ca pe nişte conexiuni mentale, asocieri, disocieri, etc, din punct de vedere fizic ar trebuie să ne dea de gândit în privinţa faptului că poate exista şi o anumită substanţialitate a acestor procese.
Faptul că noi efectuăm operaţii mentale nu ar trebui privit ca ceva total abstract
( "Care este gândit în mod separat de înfățișarea materială, de exemplele particulare, de ansamblul concret (senzorial) din care face parte; care este detașat de obiecte, de fenomene sau de relațiile în care există în realitate.
În abstract = pe bază de deducții logice, teoretice, fără legătură cu datele sau cu faptele concrete" DEX), ci ca ceva ce reflectă o realitate legată de existenţa unui substrat substanţial, chiar dacă el este numit "energo-informaţional" sau altcumva.
Aşa cum lumina este undă şi corpuscul, iar spiritualitatea şi religia afirmă că "totul este lumină", "lumină din lumină", ar trebui să intuim existenţa unui "substrat corpuscular" al mentalului şi gândurilor.
Când tu auzi cuvântul "apă", te gândeşti imediat la starea lichidă. Nu te gândeşti deloc la starea gazoasă, nu-i aşa ?
Dar... când pătrunzi cu mintea esenţa apei, şi te gândeşti (raţionezi) că apa are formula chimică H2O, şi că este, deci, formată din două... gaze, hidrogen şi oxigen, atunci începi să înţelegi faptul că ceea ce simţurile percep nu îţi oferă destule informaţii despre esenţa realităţii, ci doar despre efectele de suprafaţă, perceptibile prin simţuri.
Ce vreau să evidenţiez este capacitatea gândirii de a pătrunde esenţa realităţii, prin judecăţi şi raţionamente, în mod logic, raţional.
Mintea desfăşoară aceste operaţii, interacţiunile gândurilor, oferind mediul de interacţiune.
Spiritul oferă instrumentul - facultatea de a opera în mediul mental.
Sufletul reprezintă INTERFAŢA mediatoare spirit-materie (materie = corp material şi lumea, mediul material), fiind, în esenţa ei, un fel de reflectare a spiritului, un instrument spiritual, adică al spiritului.
Sufletul este ca un mediu de generare şi vehiculare a trăirilor emoţionale, ce are funcţia de a fi un al doilea sistem de semnalizare cu rol în reglarea adaptativă a spiritului la lumea materială, primul fiind gândirea logică - intelectul, exercitată prin corpul mental.
Sufletul există doar pe durata unei singure vieţi.
După momentul morţii se resoarbe în spirit, care l-a generat, căci funcţia sa s-a încheiat.
Ce am dorit să evidenţiez, dpdv spiritual, este faptul că există două sisteme diferite de relaţionare şi adaptare a spiritului (principiul conştient) la mediul (lumea) material, care pot fi controlate şi reglate separat, dar şi împreună, prin diverse metode şi tehnici, şi că există totuşi o interacţiune a acestor două sisteme, la un nivel superior, integrativ (mintea (intelectul) şi sufletul).
Există feed, dar şi feedback...
Dacă un sălbatic şi un civilizat privesc spre un avion ce zboară pe cer, ei observă acelaşi lucru, dar interpretările lor pot diferi foarte mult.
Deci cunoscătorul, cel ce cunoaşte din experienţa sa, poate interpreta mai corect ceea ce observă.
În plus, poate cunoaşte, din experienţa sa anterioară, şi ceea ce nu poate fi poate observat, de exemplu faptul că în avion există piloţi, stewardese, pasageri, bagaje, motoare, fire electrice, etc.
În mod asemănător, cei ce au studiat natura spiritului şi a sufletului pot recunoaşte, prin observaţie, în manifestările observate, anumite lucruri ascunse observaţiei directe, de moment.
Dar ceea ce este cel mai important, privind cunoaşterea spirituală - a observaţiei naturii spirituale, a spiritului, sufletului, şi fenomenele conexe, este faptul că, prin exerciţii specifice, prin antrenament adecvat, omul îşi poate dezvolta capacitatea de percepere a fenomenelor spirituale ascunse percepţiei simţurilor corporale.
Numim asta "percepţie extrasenzorială" (PES, ESP în engleză).
La baza acestui antrenament stă un proces de interiorizare, de focusare a atenţiei spre interiorul fiinţei, căci spiritul şi sufletul sunt elemente "subtile" de bază ale fiinţei, care se situează în centrul corporalităţii.
Observarea şi studierea lor presupune detaşarea de stimularea senzorială provenită prin simţurile corporale.
Această metodă a fost utilizată din timpuri străvechi, de diferite curente spirituale şi unele religii, dar nu este practicată de... oamenii de ştiinţă, încă.
De aceea, ei nu au, încă, un instrument adecvat de studiu, căci tehnologia actuală încă nu a putut depista natura energo-informaţională a spiritului şi sufletului.
Oamenii de ştiinţă au descoperit recent ceva ce au denumit "materie neagră" (dark matter), constatând că există un gen de materie răspândită în tot universul, dar pe care simţurile corporale şi tehnologia actuală nu o pot detecta!
Ea a fost descoperită în mod teoretic, prin calcule matematice, studiindu-se legile fizice la nivel astronomic, comportamentul aştrilor cereşti, a galaxiilor.
Nu se ştie ce este de fapt această materie neagră, care scapă observaţiei şi înţelegerii, aşa cum şi natura spiritului şi a sufletului scapă ştiinţei, deocamdată...
Vezi şi Trup, Suflet, Spirit (R Steiner): http://loveblog4all.blogspot.com/2014/09/trup-suflet-spirit.html
Playlistul meu Youtube "Psihologie" katona nicolae
453 de videoclipuri nov 2016, în care puteţi urmări interviuri cu Dl Daniel David:
Lecturarea articolului, cu comentarii, inclusă în playlistul meu youtube Creaţii personale Kato
katona nicolae (97 de videoclipuri nov 2016)
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Accesează acest link pt o ofertă mai completă de magazine, unde găseşti tot ce vrei: https://www.facebook.com/notes/806471976063412/
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu