Cunoaşterea rostită după doctrina Yoga, prin stăpânirea căreia omul poate părăsi lanţurile faptei (karman) :
"40. Aici, nu există strădanie pierdută, nu se află dare înapoi ; oricât de puţin din această lege, şi te păzeşte de marea frică.
41. Aici,..., cunoaşterea este unică, hotărâtă ; cu multe şi nesfârşite ramuri este cunoaşterea celor nehotărâţi.
42. Ce vorbe înflorite spun cei nepricepuţi care rămân la învăţătura Vedelor (texte sfinte),..., care spun "nu există altceva",
43. Cei dăruiţi simţurilor, care năzuiesc la cer, care dau naştere ca fruct al faptei, pline de felurite rituri drept cale spre bucurie şi putere.
44. Cei înlănţuiţi de bucurie şi putere, cu gândirea stăpânită de acestea nu sunt pătrunşi în meditaţie de o cunoaştere hotărâtă.
45. Vedele se ocupă de cele trei Tendinţe (guna) ; fii fără cele trei Tendinţe,..., fără dualitate, stând în adevărul veşnic, fără să agoniseşti bunuri lumeşti, cu Sinele (atman).
46. Pe cât foloseşte un puţ înconjurat din toate părţile de apă, pe atât [folosesc] unui brahman înţelept toate Vedele.
47. Numai fapta să-ţi fie conducătoare şi niciodată fructele. Să nu ai drept temei fructul faptelor ; nu te lega de nefăptuire.
48. Stând în yoga (unire, neclintire, echilibru), împlineşte faptele, părăsind legătura,..., fiind acelaşi la reuşită şi nereuşită ; acestei egalităţi i se spune yoga.
49. Fapta este, pe departe, mai prejos de yoga cunoaşterii (buddhiyoga),...; caută-ţi refugiul în cunoaştere ; sânt demni de milă cei care au drept temei fructul.
50. Cei ce practică yoga cunoaşterii se leapădă aici de bine şi de rău ; de aceea, stăruieşte în yoga ; yoga este îndemânare în fapte.
51. Înţelepţii care practică yoga cunoaşterii, lepădându-se de fructul născut din faptă, eliberaţi de lanţul renaşterilor, merg spre tărâmul fără durere.
52. Când cunoaşterea ta va trece peste hăţişul confuziei, atunci vei ajunge la nepăsarea faţă de ce ţi-e dat să auzi sau faţă de ce ai auzit.
53. Când mintea (buddhi), buimăcită de revelaţie (sruti), îţi va sta neclintită şi hotărâtă în meditaţie, atunci vei obţine yoga.
55. Când se leapădă de toate dorinţele care-i vin în minte (manas),..., când se mulţumeşte în el însuşi şi cu el însuşi, atunci se spune că este neclintit în înţelepciune.
56. Despre cel cu mintea (manas) netulburată în durere şi fericire, părăsit de dorinţe, lipsit de patimă, frică şi mânie, se spune că este un ascet (muni) cu mintea neclintită.
57. Cel care este desprins oriunde, care, fie că dobândeşte binele sau răul, nu se bucură şi nu se supără, acela are înţelepciunea (prajna) neclintită.
58. Cel care îşi retrage mereu simţurile de la obiectele lor, precum broasca ţestoasă mădularele, acela are înţelepciunea neclintită.
59. Obiectele dispar pentru cel întrupat, care nu se hrăneşte cu ele, dar gustul rămâne ; chiar gustul dispare văzându-l pe Cel Suprem.
60. Chiar şi la omul înţelept care se stăpâneşte,..., simţurile frământate târăsc mintea cu forţa.
61. Stăpânind toate simţurile, stai concentrat, avându-mă pe mine drept ultim scop ; cel care-şi are simţurile în stăpânire, acela are înţelepciunea neclintită.
62. În omul ce-şi îndreaptă mereu gândul spre obiectele simţurilor, se naşte legătura cu ele ; din legătură se naşte dorinţa, iar din dorinţă apare mânia ;
63. Din mânie ia fiinţă tulburarea minţii - pierderea ţinerii de minte, din pierderea ţinerii de minte - distrugerea minţii, iar din distrugerea minţii se distruge el.
64. Cel care trece printre lucruri cu simţurile dezbărate de patimă şi ură, în stăpânirea Sinelui (atman), stăpân pe el, acela ajunge la limpezire.
65. Din limpezire se naşte încetarea tuturor durerilor sale ; în [mintea] limpezită, cunoaşterea (buddhi) se întăreşte repede.
66. Nu există cunoaştere pentru cel fără yoga ; pentru cel fără yoga nu există contemplaţie ; pentru cel fără contemplaţie nu există pace ; de unde [să vină] fericirea pentru cel fără pace ?
67. Minţii copleşite de rătăcirea simţurilor, înţelepciunea îi este luată precum corabia de vânt, pe ape.
68. De aceea,..., celui ale cărui simţuri sânt mereu retrase de la obiectele lor, înţelepciunea îi este neclintită.
69. Când este noapte pentru toate fiinţele, cel care se stăpâneşte veghează ; când este veghe pentru fiinţe, pentru înţeleptul care vede e noapte.
70. Acela dobândeşte pacea, în care se pierd toate dorinţele precum se pierd apele în oceanul care umplându-se stă neclintit, şi nu acela care doreşte dorinţele.
71. Omul care, izgonind dorinţele, trăieşte fără dorinţi, fără "al meu" şi "eu", acela ajunge la pace.
72. Aceasta este,..., starea în Brahman (brahmi- sthiti), pe care dobândind-o nu te mai tulburi ; dobândind-o, fie şi în ceasul morţii, ajungi la stingerea în Brahman (brahmanirvana).
CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email
Apasă
simultan pe tastele Ctrl şi
D,
pentru a adăuga acest site la Favorite
(Bookmarks).
Pentru
a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare"
în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele
asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
De
asemenea, consultă marea videotecă
de pe canalul meu youtube (dă
click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) :
http://youtube.com/user/katonanicoTe poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Te invit cu bucurie să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
Embed
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu