Există perfecțiune… omenească ?

Am citit multe postări, ale unor diverși oameni, în care ei au afirmat faptul că toți oamenii sunt perfecţi aşa cum sunt. 
După care, culmea, s-au apucat cu seninătate să vorbească despre... imperfecţiunile altora și chiar și ale lor, dând altora tot felul de sfaturi şi sugestii pentru... perfecţionarea lor ! :)
Nu vreau să dau nume, ar fi prea multe, şi aş trezi animozităţi. Unii sunt maeștrii…  consacrați. :)
Perfecţiune = desăvârşire, lipsă de defecte, lipsă de cusur.
Din punctul de vedere al acestei definiții, nu există om desăvârşit, fără nici un defect, fără nici o ...imperfecţiune. 
Cred că orice om poate observa zilnic faptul că și el și ceilalți oameni din jurul său fac multe greșeli, deoarece logica gândirii lor nu este infailibilă, nu este… perfectă.
Pentru o mai bună înțelegere, studiază și materialele de aici :  http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Eroare_logică ;  http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Lista_erorilor_logice
Toți oamenii efectuează erori logice în cadrul raționamentelor lor emise zilnic. Din ce cauză ? Deoarece cunoașterea și înțelegerea umană nu este desăvârșită. Oricâtă experiență ar acumula un om într-o viață, nu va putea ajunge la desăvârșire, perfecțiune, deoarece :
1. Percepția senzorială a organelor de simț corporale este imperfectă, foarte limitată. 
Ceea ce poți percepe reprezintă mai puțin din realitate decât ceea ce nu poți să percepi. O mare parte a realității rămâne ascunsă simțurilor tale, iar ceea ce nu poți percepe, nu poți cunoaște în mod direct, ci doar deduce pe cale logică, prin gândire. De aceea rolul gândirii este fundamental privind înțegerea realității.
2. Chiar dacă percepția ta ar fi desăvârșită, și ai putea percepe tot ce există în realitate, tot nu ai ÎNȚELEGE totul, toate semnificațiile lucrurilor, fenomenelor și evenimentelor percepute, deoarece percepția și înțelegerea reprezintă două lucruri diferite. 
De exemplu, copilul mic percepe focul, dar până nu TRĂIEȘTE EXPERIENȚA de a se arde, nu poate înțelege cu adevărat ce efect poate produce focul asupra organismului său, fizic și psihic, ca senzație de durere. Nici măcar faptul că percepe vizual alt om cum se arde, nu îl ajută cu nimic să dobândească informații complete.
DOAR EXPERIENȚA PROPRIE POATE FURNIZA UNELE INFORMAȚII PRIVIND DIFERITELE ASPECTE SPECIFICE ALE REALITĂȚII. 
Așadar, și rolul experienței proprii, a experimentării personale, este fundamental în cunoașterea și înțelegerii realității. 
Și, din cauză că unui om nu îi este posibil să experimenteze toate situațiile experimentale posibile, într-o singură viață, nu poate dobândi într-o singură viață desăvârșirea, perfecțiunea.   
Alt exemplu concludent : am o carte scrisă de o persoană care a dobândit capacitatea clarvederii - percepție extrasenzorială (PE). Ea percepe multe lucruri pe care nici un om normal nu le poate percepe. Interesant, însă este faptul că a afirmat categoric că nici după 15 ani în care a studiat continuu acest domemeniu al realității imperceptibile, nu a reușit să înțeleagă o mare parte a SEMNIFICAȚIILOR și IMPLICAȚIILOR lucrurilor și fenomenelor percepute. Este similar modului în care un om obișnuit studiază o viață în școală, facultate, cursuri postuniversitare, o mulțime de cursuri, cărți, reviste, filme documentare științifice, etc, și tot nu are nici o șansă să înțeleagă totul privind ceea ce el poate percepe.
Concluzia : din punct de vedere al gândirii nu există om perfect.
Rămâne de discutat dacă omul este perfect din alte puncte de vedere. Deși… dacă un om este imperfect în mod clar privind un anumit aspect al ființei sale, am putea din start concluziona că per general omul este imperfect. 
Afirmațiile “maeștrilor” sună în general cam așa : “Creatorul ne-a creat perfecți, dar noi suntem de vină pentru cum am ajuns să fim, pentru greșelile pe care le facem.” :) Afirmația este… amuzantă, căci un om perfect sub toate aspectele sale nu poate ajunge să facă nici o greșeală, decât dacă… VREA ÎN MOD CONȘTIENT SĂ EFECTUEZE O GREȘEALĂ. 
Aici este problema ! Vrei să greșești ? Când greșești o faci intenționat, cu bună știință ? Dar ceilalți oameni ? Își pot conștientiza oamenii fiecare greșeală pe care o fac ? Evident… nu. Nici tu, nici ceilalți, nu vă conștientizați majoritatea greșelilor efectuate, la momentul efectuării lor. Unele sunt conștientizate ulterior, dar nu toate. Majoritatea oamenilor efectuează în mod repetat aceeași greșeală, în diferite forme, până ajung să înțeleagă ce, unde, și de ce greșesc.
Însă un punct de vedere interesant este prezent în teoria renașterii, a reîncarnării, a reîncorporării spiritelor în organisme omenești : spiritele care se reîncorporează în corpuri omenești au cunoștința faptului că vor fi supuse unei limitări perceptive, prin faptul că organismul omenesc va intermedia și filtra toate informațiile provenite din realitatea terestră, și că astfel ele vor fi SUPUSE INEVITABIL GREȘELII, FIIND OBLIGATE SĂ GREȘEASCĂ ! În ce scop ?
1. Ca testare a reacțiilor, din punct de vedere etic și moral,
2. Ca forțare a dezvoltării capacității de a gândi logic, în lipsa multor informații inaccesibile prin simțuri, care pot fi doar DEDUSE prin operații ale gândirii ( principale sunt : comparația, abstractizarea, generalizarea, analiza, sinteza, si concretizarea.)
3. Ca stimulare forțată a capacității imaginative creatoare, prin faptul că omul este forțat să își imagineze lucrurile care nu se află în câmpul percepției sale (dispar), și lucruri noi pe care nu le-a perceput prin simțuri niciodată. Etc.
Pentru a te descoperi în mod real și corect pe tine însuți, trebuie în primul rând să fii sincer şi cinstit cu tine. Dar, este foarte greu pentru unii să îşi recunoască sincer şi cinstit...
imperfecţiunile, greșelile, erorile ! Este greu să recunoşti că eşti aşa cum eşti, un om imperfect, cu multe imperfecţiuni, şi nu cum AI VREA să fii...
Nu poţi să te descoperi niciodată cu adevărat, dacă tu te minţi pe tine şi pe ceilalţi, declamând că eşti aşa cum... nu eşti ! Dacă preferi să dai mereu vina pe alții, în încercarea desperată de a-ți păstra o foarte bună imagine de sine.
Eu afirm sus şi tare că sunt imperfect, şi că pot să dovedesc asta, şi teoretic şi practic, oricând ! Mi-am dovedit-o de nenumărate ori, și mie, și altora. :) Mai mult, pot să dovedesc imperfecțiunea oricărui om, punându-i câteva întrebări simple. 
Deși oamenii au anumite deosebiri, în privința foarte multor lucruri ei sunt, cu toții… la fel…
Ce poate fi socotit ca fiind perfect privind natura umană ? Ce ai răspunde la această întrebare ? Meditează puțin la ea. Există vreun aspect care atinge perfecțiunea ?




Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici : Subscribe to Love Blog 4 All by Email

Apasă simultan pe tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).

Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen la "Căutare" în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).

De asemenea, consultă marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate) : http://youtube.com/user/katonanico
Te poţi Abona şi la siteul meu SPIRIT, să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici : Subscribe to Spirit by Email
Linkul către site :  https://katonanico.wordpress.com/

Daniel Kahneman : Enigma experienţei şi a memoriei Conferinţă TED

"Folosind exemple atât de variate precum vacanţele şi colonoscopiile, laureatul premiului Nobel şi fondatorul economiei comportamentale Daniel Kahneman dezvăluie cum "sinele experimental" şi "sinele memoriei" percep fericirea în mod diferit. Această nouă percepţie are implicaţii profunde în economie, politici publice — şi pentru propria noastră conştiinţă de sine."

Tony Robbins - De ce facem lucrurile pe care le facem Conferinţă TED

Tony Robbins - Life coach, expert în leadership psychology, discută despre "forţa invizibilă" care motivează acţiunile fiecăruia dintre noi - şi bate palma cu Al Gore care se află în primul rând din audienţă.

Asemănarea Metabolismului cu Gândirea

Mulți zic că este bine să dai din tine tot ce e mai bun, întotdeauna, dar experiența de viață ne demonstrează că asta nu este posibil întodeauna. Procesul de excreție este foarte... relevant... :) În orice fel de proces de curățire, purificare, epurare, oamenii "dau din ei" ceva nociv, ce le-ar face rău dacă nu ar elimina. Nu-i așa ? ;)

Embed