Masculinul si femininul sunt parti ale aceluiasi intreg, de aceea acest lucru cand este constientizat se inflitreaza si in viata cotidiana, aducand relationarea dintre genuri la nivelul natural la care este menit sa fie.
Vedeti voi, articolul acesta nu are nici o nuanta de feminism sau misoginism, caci eu caut echilibrul, si nu doar o extrema. "
http://sufletedecristal.weebly.com/1/post/2013/03/spiritualitatea-si-realitatea.html
FC : Si totusi o doza de feminism sesisez in mesajul tau...si e putin incompleta viziunea femeie-barbat...ea e de fapt femeie-barbat-copil...sau, mai complet, barbat-femeie insarcinata-copil...
Kato : Unii oameni vor să îi aducă pe toţi ceilalţi în echilibru, conform teoriei lor personale despre echilibru şi armonie...
Adevărul este că majoritea cuplurilor îşi negociază împreună jocul de roluri, această experienţă de viaţă reprezentând o lecţie importantă în viaţa fiecărui om. Ei caută împreună să ajungă la echilibru, conform personalităţii unice şi individuale a fiecăruia. Când cineva vrea să impună norme, principii şi reguli cu caracter general, din afară, tuturor, privind modul de gândire şi comportament, mai putem vorbi oare de un ehilibru şi armonie ?
Fiecare cuplu trebuie să îşi găsească echilibrul şi armonia sa proprie, pe bază liber consimţită, conform unicităţii relaţiei lor. În orice familie trebuie să aibă loc o permanentă negociere, în urma căreia fiecare partener să ajungă la un raport cât mai optim între ceea ce consideră că are de oferit şi ceea ce consideră că are de primit, ca beneficiu personal, în cadrul relaţiei.
Orice formă de sacrificiu exprimă clar faptul că echilibrul a fost destabilizat.
Este viziunea mea proprie, conform experienţei mele de viaţă, pe care nu ţin să o impun cuiva, dar poate fi folosită drept subiect de meditaţie.
Consider că fiecare trebuie să îşi păstreze şi să îşi exercite tot timpul libertatea de a alege şi a-şi decide singur drumul în viaţă, iar acest lucru nu poate fi realizat, în relaţia de cuplu, decât prin NEGOCIERE, deoarece CONFLICTELE DE INTERESE SUNT INEVITABILE.
"Iubirea necondiţionată" nu poate exclude niciodată necesitatea negocierii, căci dacă cineva "lasă după celălalt" acest fapt reprezintă o condiţionare a iubirii de "sacrificiul" făcut (trebuie / este obligat sa mă iubească, deoarece eu m-am sacrificat pentru partener). La fel, a pretinde sacrificii din partea partenerului, să lase după tine, reprezintă tot o condiţionare...
FC : M , un om smerit nu stie ca e smerit, el doar este. Si femeia care crede ca se elibereaza de barbat, ca si barbatul care pretinde ca e eliberat, nu-i. Iar cu copiii...abia dupa ce ii ai intzelegi, nimic fara traire nu-i complet.
Chiar si spiritualitatea cu orice pret e o forma de dependentza... cumva am senzatia ca glorifici un fel de societate tribala. Dar noi suntem aici, acum.
Discutziile astea au sens doar daca pricepem si acceptam ca nu vedem barna din ochiul nostru, iar interlocutorul, oricare ar fi, ne e maestru. VOI intzelegetzi ca TRAIM ? Completarea nu-i simetrie.
MM : Kato, La ce sacrificiu te referi? Caci atunci cand iubesti liber, generozitatea cu care iubesti nu este un sacrificiu, si doar o expandare a fiintei tale, deoarece stii ca inima ta este infinit de plina cu iubire, partenerul tau nu este responsabil ptr fericirea ta, asa cum tu nu esti responsabil pentru fericirea lui. Fiecare este generos si liber de asteptari, nimeni nu da nimic pentru a primi ceva inapoi. Dupa sinteza facuta de tine, si dpv al situatiei exprimate de tine, normal ca totul este pe profit-pierdere, negociere, si se face in functie de beneficii toata treaba, dar din cate stiu eu,
acest gen de negociere, cum ii zici tu, genereaza o iubire falsa bazata mai mult pe dependenta si nevoia de cealalta persoana. Nu e nici o generozitate acolo, fiecare da ceva pentru a primii in schimb, si bineinteles ca nu se intampla intotdeauna sa primesti inapoi, si se creaza frustrari. Eu prefer relationarea libera de frustrari, deci prefer generozitatea, adevarul crud si brut, dar iubirea pura ca un cristal, intelegerea si colaborarea din iubire, respect si libertate, caci este libera de suferinta.
FC, Este absolut normal sa spui ce ai spus, caci nu ma cunosti cu adevarat. Dar incearca sa simti dincolo de cuvinte fara sa faci un fel de raport logic, gramatical, sau semantic. Nu putem sa decalificam pe cineva de la o anumite intelegere doar ptr faptul ca nu a avut o experienta anume (inca) in viata (ca si cu copii). Poti sa simti cum stau lucrurile in mod natural si sa stii foarte clar ce ai de facut. Nu stiu unde anume am scris ca femeia se ELIBEREAZA de barbat. Nu este nici o eliberare, ca nu a fost in cusca fara acordul ei. Ea a acceptat rolul ce i sa atribuit, nu e barbatul vinovatul absolut ptr conditionarea femeii. Eu nu sustin o cauza feminista aici, ci pur si simplu exprim simplitatea din colaborarea libera a unui cuplu ce se iubeste cu adevarat. Nu-mi poate spune nimeni ca acest gen de colaborare nu exista si ca este doar o fantezie feminista ptr ca nu beneficiaza doar femeia din aceasta colaborare, ci si barbatul, si mai ales pentru ca am vazut asta pe pielea mea, dar si in viata altora, iar libertatea si imensa iubire ce se revarsa in tine si in partener cand esti capabil sa permiti o asemenea libertate si sa respecti cu adevarat fiinta de langa tine, este pur si simplu, greu de descris, explicat in cuvinte. Discreditam prea usor ce spun altii doar din cauza propriilor noastre programe, dar pot intelege si nu te condamn ptr asta. Experienta de viata nu este singura care te valideaza ca fiind de urmat, si de bagat in seama. Intuitia naturaletii vietii este cateodata mai puternica decat experienta de viata. Nu incerc sa conving pe nimeni, eu am spus o poveste. O poveste frumoasa si reala, de viata, cat se poate de palpabila. Blogul meu este o impartasire nu un mijloc de educare a lumii in stilul meu.
AI : Exact. Egalitatea şi echilibrul sunt chestii diferite. Ori vorbeşti de una, ori de cealaltă, altfel iese o tocană de idei:)
MM : Nu chiar. Egalitate din prisma faptului ca nimeni nu domina pe nimeni, deci nu exista victime/supusi, iar echilibrul se naste din constientizarea si aplicarea egalitatii, prin faptul ca se colaboreaza pentru un scop comun, si avand aceleasi radacini, si anume iubirea, acceptarea, intelegerea. Sunt interconectate, si nu le putem separa. Cum poate exista echilibru daca nu se recunoaste egalitatea? Completarea in cele din urma este doar rezultatul
acestor constientizari.
"Relația.
Relația bazată pe necesitatea reciprocă aduce numai conflicte. Cu toate aceste inter-dependențe, suntem fiecare părți separate, ne folosim unii pe alții pentru un scop, pentru un țel. Când avem în vedere un scop, nu există relație. Vă puteți folosi de mine și eu mă pot folosi de voi. Prin această folosință vom pierde contactul, legătura. O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței. Când ne folosim de un altul avem doar imaginea scopului care trebuie dobândit. Scopul, câștigul, împiedică
relația, comuniunea. În folosirea celuilalt, oricât de plăcut și reconfortant ar fi, există întotdeauna frica. Pentru evitarea acestei frici, trebuie să existe posesiunea. Din această posesiune se naște invidia, suspiciunea și un constant conflict. O astfel de relație nu poate aduce fericirea.
O societate a cărei structură se bazează doar pe simpla nevoie, indiferent dacă este fiziologică sau psihologică, va produce obligatoriu conflict, confuzie și mizerie. Societatea este proiecția ta în relație cu un altul, în care necesitatea și folosința sunt:predominante. Când utilizezi pe cineva pentru nevoia ta fizică sau psihică, în realitate nu există nici o relație; nu aveți cu adevărat nici un contact, nici o comuniune cu ceilalți. Cum poți avea comuniune cu celălalt atunci când celălalt este utilizat ca o piesă de mobilier, pentru propria dumneavoastră comoditate și pentru propriul confort ? Deci, este esențial să înțelegem semnificația relației în viața zilnică." Krishnamurti
DD : hmm...no offense...dar Krishnamurti o fi avut sotie ??
AI : Egalitate înseamnă când ai + şi + în ambele... corpuri, să zicem. Dar acestea nu pot funcţiona împreună, căci se resping. Echilibrul se poate realiza doar între + şi - care se atrag şi îşi cedează unul altuia sarcină electrică.
Cu alte cuvinte, nu poţi primi ceea ce îţi lipseşte de la cineva care este exact la fel ca tine. E acelaşi principiu. Legile naturii funcţionează la fel pentru toate lucrurile şi pentru toată lumea.
DD : Spuneam ca deseori ideile spirtuale despre iubirea neconditionata, daruire, etc...ne bulverseaza mai tare si ne complica viata, in loc sa o simplifice.
Mintea confisca aceste idei, folosindu-le a-si intari niste programe pe care se ruleaza. Egalitatea in cuplu o vad doar asa cum a exprimat-o Kato ,si anume ca fiecare cuplu isi face propriile mecanisme de functionare, in fct. de specificul peronalitatii fiecaruia.
MM : Ecuatiile matematice, in care ne antreneaza mintea, nu definesc viata cu adevarat. Caci daca ar fii asa, toti cei casatoriti din nevoia de a fi cu cineva care sa faca ceva anume pentru ei, ar fi fericiti, si lumea ar fi un colt de rai oriunde ai da cu ochii....Dar realitatea este cu totul alta. Asa cum am spus cei mai multi prefera inca confortul acelui tip de relatie. Insa este in regula, caci nu am venit aici sa schimb pe nimeni ci doar sa ma cunosc pe mine cat de bine pot. Pot respecta alegerile celorlalti chiar daca nu corespund cu ale mele, de aceea cred ca o sa inchei aici polemicile .
Osho spunea: nu va transformati femeia in sotie, ori barbatul in sot, caci limitati capacitatile lor prin care va pot iubi atat de mult, incat, pur si simplu condamnati relatia la moarte subita.
Eu imi tin iubitul in sfera de fiinta si nu ii dau o cutie stramta in care sa se bage, si sunt absolut sigura ca este fericit ca ii respect libertatea astfel.
Este important daca vrem sa scapam de suferinta, sa avem naivitatea sa credem ca putem intelege, traii si manifesta o astfel de iubire, nu este usor, dar nici greu. Este asa cum o facem noi sa fie.
DD : Cat despre femeie/barbat, cred ca cea mai imoprtanta munca spiritula este sa reusim sa redevenim fiinte androginale, sa ne completam in noi insine mai intai...apoi vom putea vorbi, ca Krishnamurti, despre relatia in care nu venim pe nevoi.
Kato : Krishnamurti este iar pe dinafară, ca şi în alte subiecte pe care le-a tratat. Se vede că vorbeşte din prisma unor tipare adoptate mecanic, la care nu a meditat îndeajuns, şi nu din experienţa proprie. Cred că nu a avut destule relaţii de cuplu, personal, şi de aceea încearcă să aburească ceva şi pe tema asta.
"Relația bazată pe necesitatea reciprocă aduce numai conflicte." ,zice el.
Nu, zău ? Numai conflicte ? :) Dacă vreun om, simplu sau vreun maestru, îmi poate demonstra că relaţia de cuplu nu se întemeiază în mod firesc şi natural pe necesităţi şi trebuinţe reciproce, atunci eu voi fi discipolul său.
CONFLICTUL ESTE INEVITABIL ÎN CADRUL ORICĂREI RELAŢII, şi tocmai în asta constă o mare parte a învăţăturii pe care oamenii trebuie să o asimileze în cadrul relaţiilor lor de parteneriat : gestionarea conflictelor ! Nu există relaţie de cuplu scutită în mod ABSOLUT de conflicte.
Omul care priveşte conflictul drept ceva rău, nociv, ce trebuie eradicat total, nu poate fi socotit un Învăţător spiritual, de către mine, ci un fel Păcălici, care încearcă să păcălească lumea, din cauza... ignoranţei sale.
"Cu toate aceste inter-dependențe, suntem fiecare părți separate, ne folosim unii pe alții pentru un scop, pentru un țel. Când avem în vedere un scop, nu există relație."
Simpatic omul :) Reciteşte cu atenţie : "Când avem în vedere un scop, nu există relație." :))) Oare cunoştea bine semnificaţia termenului "relaţie" ? Se vede că... nu...
RELÁŢIE 1) Legătură existentă între diferite fenomene sau obiecte; raport. 2) Legătura de dependenţă sau de influenţă reciprocă între persoane, popoare sau state.
Reţine, deci, faptul că o relaţie IMPLICĂ EXISTENŢA UNEI LEGĂTURI DE DEPENDENŢĂ SAU DE INFLUENŢĂ RECIPROCĂ între persoane. Dacă această legătură nu există, atunci nu putem vorbi de existenţa unei relaţii !
"Vă puteți folosi de mine și eu mă pot folosi de voi. Prin această folosință vom pierde contactul, legătura. O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Prin folosinţă pierdem contactul, legătura ? :))) Este ilogic şi absurd În realitate este exact invers !
Dacă tu crezi că eu sânt în relaţie cu tine, adică în contact, în legătură, dar nu există nici un fel de schimburi între noi doi, atunci mai putem vorbi de o relaţie ? Nu, deoarece relaţia implică existenţa dependenţei şi a influenţei reciproce. Relaţia de cuplu în care nu se manifestă nici o legătură de dependenţă şi nici o influenţă reciprocă, este moartă, inexistentă în realitate, existentă poate doar în imaginaţia cuiva...
Krishnamurti povesteşte destul de frumos, dar poveştile sale nu sânt şi... adevărate, de aceea pot fi categorizate mai curând drept... basme...
"O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Să fim serioşi... Orice începător în ale spiritualităţii ştie că fundamentul violenţei este constituit din teamă, din fricile personale. Să fi lipsit Maestrul la lecţia aceea, sau a... uitat-o ? Nimeni nu-i perfect, de la vârstă memoria slăbeşte, oamenii mai fac confuzii, erori, inevitabil...
SS : futu-te, nu-ti permit sa zici ca krishnamurti e pe dinafara .:))
DD : Bine S, e pe dinauntru!
MM : :))))))
SS : krishnamurti va fi inteles peste vreo 100 de ani.
AI : Exact. Egalitatea şi echilibrul sunt chestii diferite. Ori vorbeşti de una, ori de cealaltă, altfel iese o tocană de idei:)
MM : Nu chiar. Egalitate din prisma faptului ca nimeni nu domina pe nimeni, deci nu exista victime/supusi, iar echilibrul se naste din constientizarea si aplicarea egalitatii, prin faptul ca se colaboreaza pentru un scop comun, si avand aceleasi radacini, si anume iubirea, acceptarea, intelegerea. Sunt interconectate, si nu le putem separa. Cum poate exista echilibru daca nu se recunoaste egalitatea? Completarea in cele din urma este doar rezultatul
acestor constientizari.
"Relația.
Relația bazată pe necesitatea reciprocă aduce numai conflicte. Cu toate aceste inter-dependențe, suntem fiecare părți separate, ne folosim unii pe alții pentru un scop, pentru un țel. Când avem în vedere un scop, nu există relație. Vă puteți folosi de mine și eu mă pot folosi de voi. Prin această folosință vom pierde contactul, legătura. O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței. Când ne folosim de un altul avem doar imaginea scopului care trebuie dobândit. Scopul, câștigul, împiedică
relația, comuniunea. În folosirea celuilalt, oricât de plăcut și reconfortant ar fi, există întotdeauna frica. Pentru evitarea acestei frici, trebuie să existe posesiunea. Din această posesiune se naște invidia, suspiciunea și un constant conflict. O astfel de relație nu poate aduce fericirea.
O societate a cărei structură se bazează doar pe simpla nevoie, indiferent dacă este fiziologică sau psihologică, va produce obligatoriu conflict, confuzie și mizerie. Societatea este proiecția ta în relație cu un altul, în care necesitatea și folosința sunt:predominante. Când utilizezi pe cineva pentru nevoia ta fizică sau psihică, în realitate nu există nici o relație; nu aveți cu adevărat nici un contact, nici o comuniune cu ceilalți. Cum poți avea comuniune cu celălalt atunci când celălalt este utilizat ca o piesă de mobilier, pentru propria dumneavoastră comoditate și pentru propriul confort ? Deci, este esențial să înțelegem semnificația relației în viața zilnică." Krishnamurti
DD : hmm...no offense...dar Krishnamurti o fi avut sotie ??
AI : Egalitate înseamnă când ai + şi + în ambele... corpuri, să zicem. Dar acestea nu pot funcţiona împreună, căci se resping. Echilibrul se poate realiza doar între + şi - care se atrag şi îşi cedează unul altuia sarcină electrică.
Cu alte cuvinte, nu poţi primi ceea ce îţi lipseşte de la cineva care este exact la fel ca tine. E acelaşi principiu. Legile naturii funcţionează la fel pentru toate lucrurile şi pentru toată lumea.
DD : Spuneam ca deseori ideile spirtuale despre iubirea neconditionata, daruire, etc...ne bulverseaza mai tare si ne complica viata, in loc sa o simplifice.
Mintea confisca aceste idei, folosindu-le a-si intari niste programe pe care se ruleaza. Egalitatea in cuplu o vad doar asa cum a exprimat-o Kato ,si anume ca fiecare cuplu isi face propriile mecanisme de functionare, in fct. de specificul peronalitatii fiecaruia.
MM : Ecuatiile matematice, in care ne antreneaza mintea, nu definesc viata cu adevarat. Caci daca ar fii asa, toti cei casatoriti din nevoia de a fi cu cineva care sa faca ceva anume pentru ei, ar fi fericiti, si lumea ar fi un colt de rai oriunde ai da cu ochii....Dar realitatea este cu totul alta. Asa cum am spus cei mai multi prefera inca confortul acelui tip de relatie. Insa este in regula, caci nu am venit aici sa schimb pe nimeni ci doar sa ma cunosc pe mine cat de bine pot. Pot respecta alegerile celorlalti chiar daca nu corespund cu ale mele, de aceea cred ca o sa inchei aici polemicile .
Osho spunea: nu va transformati femeia in sotie, ori barbatul in sot, caci limitati capacitatile lor prin care va pot iubi atat de mult, incat, pur si simplu condamnati relatia la moarte subita.
Eu imi tin iubitul in sfera de fiinta si nu ii dau o cutie stramta in care sa se bage, si sunt absolut sigura ca este fericit ca ii respect libertatea astfel.
Este important daca vrem sa scapam de suferinta, sa avem naivitatea sa credem ca putem intelege, traii si manifesta o astfel de iubire, nu este usor, dar nici greu. Este asa cum o facem noi sa fie.
DD : Cat despre femeie/barbat, cred ca cea mai imoprtanta munca spiritula este sa reusim sa redevenim fiinte androginale, sa ne completam in noi insine mai intai...apoi vom putea vorbi, ca Krishnamurti, despre relatia in care nu venim pe nevoi.
Kato : Krishnamurti este iar pe dinafară, ca şi în alte subiecte pe care le-a tratat. Se vede că vorbeşte din prisma unor tipare adoptate mecanic, la care nu a meditat îndeajuns, şi nu din experienţa proprie. Cred că nu a avut destule relaţii de cuplu, personal, şi de aceea încearcă să aburească ceva şi pe tema asta.
"Relația bazată pe necesitatea reciprocă aduce numai conflicte." ,zice el.
Nu, zău ? Numai conflicte ? :) Dacă vreun om, simplu sau vreun maestru, îmi poate demonstra că relaţia de cuplu nu se întemeiază în mod firesc şi natural pe necesităţi şi trebuinţe reciproce, atunci eu voi fi discipolul său.
CONFLICTUL ESTE INEVITABIL ÎN CADRUL ORICĂREI RELAŢII, şi tocmai în asta constă o mare parte a învăţăturii pe care oamenii trebuie să o asimileze în cadrul relaţiilor lor de parteneriat : gestionarea conflictelor ! Nu există relaţie de cuplu scutită în mod ABSOLUT de conflicte.
Omul care priveşte conflictul drept ceva rău, nociv, ce trebuie eradicat total, nu poate fi socotit un Învăţător spiritual, de către mine, ci un fel Păcălici, care încearcă să păcălească lumea, din cauza... ignoranţei sale.
"Cu toate aceste inter-dependențe, suntem fiecare părți separate, ne folosim unii pe alții pentru un scop, pentru un țel. Când avem în vedere un scop, nu există relație."
Simpatic omul :) Reciteşte cu atenţie : "Când avem în vedere un scop, nu există relație." :))) Oare cunoştea bine semnificaţia termenului "relaţie" ? Se vede că... nu...
RELÁŢIE 1) Legătură existentă între diferite fenomene sau obiecte; raport. 2) Legătura de dependenţă sau de influenţă reciprocă între persoane, popoare sau state.
Reţine, deci, faptul că o relaţie IMPLICĂ EXISTENŢA UNEI LEGĂTURI DE DEPENDENŢĂ SAU DE INFLUENŢĂ RECIPROCĂ între persoane. Dacă această legătură nu există, atunci nu putem vorbi de existenţa unei relaţii !
"Vă puteți folosi de mine și eu mă pot folosi de voi. Prin această folosință vom pierde contactul, legătura. O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Prin folosinţă pierdem contactul, legătura ? :))) Este ilogic şi absurd În realitate este exact invers !
Dacă tu crezi că eu sânt în relaţie cu tine, adică în contact, în legătură, dar nu există nici un fel de schimburi între noi doi, atunci mai putem vorbi de o relaţie ? Nu, deoarece relaţia implică existenţa dependenţei şi a influenţei reciproce. Relaţia de cuplu în care nu se manifestă nici o legătură de dependenţă şi nici o influenţă reciprocă, este moartă, inexistentă în realitate, existentă poate doar în imaginaţia cuiva...
Krishnamurti povesteşte destul de frumos, dar poveştile sale nu sânt şi... adevărate, de aceea pot fi categorizate mai curând drept... basme...
"O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Să fim serioşi... Orice începător în ale spiritualităţii ştie că fundamentul violenţei este constituit din teamă, din fricile personale. Să fi lipsit Maestrul la lecţia aceea, sau a... uitat-o ? Nimeni nu-i perfect, de la vârstă memoria slăbeşte, oamenii mai fac confuzii, erori, inevitabil...
SS : futu-te, nu-ti permit sa zici ca krishnamurti e pe dinafara .:))
DD : Bine S, e pe dinauntru!
MM : :))))))
SS : krishnamurti va fi inteles peste vreo 100 de ani.
DD : Asa repede? esti optimist, ca Brucan! hehe!
PC : da, dar la ce conflicte se referă jiddu?, toate sunt create de mintea noastră de fapt nu avem probleme nu avem conflicte, sunt doar iluzii, problema e că credem că știm cum functioneaza lumea sau universul, inloc sa tacem si sa observam ceea ce recomanda krishnamurti
MM : Draga Katona Nicolae , imi esti drag in felul tau incisiv si analitic si direct de a trata problema, dar mi se pare cam trasa de par parerea ta despre Krishnamurti. Este totusi un om care da dovada de o intelepciune destul de pura. Daca tu nu esti de acord cu el, nu inseamna ca este pe dinafara.
Incearca sa fii mai bland cu adevarul insasi, caci tot el (adevarul) te conduce si te motiveaza sa tot postezi si sa aduci argumente. Acorda-i putina iubire pentru asta, caci te face cine esti.
SS : kato, pina si osho care l-a criticat pe krishnamurti a zis ca e cel mai inteligent om al secolului 20, un budha rar.dar pe tine te doare in p... de ce zicea osho si bine faci .:))
Kato : "O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Să privim şi altfel această afirmaţie : POATE EXISTA O SOCIETATE CARE SĂ NU FIE BAZATĂ PE FOLOSINŢA RECIPROCĂ ?
SOCIETÁTE 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice. Ansamblu unitar, sistem organizat de relații între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social.
2. Asociație de persoane constituită într-un anumit scop (științific, literar, sportiv etc.).
3. (Comerț) Asociație de oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, în vederea obținerii unor beneficii comune.
4. Grup de oameni care petrec un anumit timp împreună, desfăşurând anumite activităţi în comun; tovărășie, companie.
Nu prea a înţeles "Maestrul" ce este "societatea" şi care sânt raporturile existente între membrii unei societăţi...
PC : da el greseste societatea noastra e fara cusur ce sa zic e exemplu de structura impecabilă :))
SS : mama,da prost esti cu toata inteligenta aia.chiar nu-ti dai seama ca are dreptate? citeste frate pina la capat ce a zis el. nu lua din context si nu interpreta prosteste ca un copil..
Kato : Nu mă interesează permisiunea nimănui când este vorba de adevăr. Dacă te interesează însă, am permisiunea lui, căci ne cunoaştem bine :)
Un Maestru adevărat nu poate interzice nimănui să spună adevărul, sau să scoată în evidenţă falsul.
Nici eu nu pun restricţii nimănui, şi nu manifest permisiuni sau restricţii nimănui.
Adică mă comport ca Unul... adevărat ! :))))
Cine nu a înţeles, să recitească ce am scris, deoarece am ARGUMENTAT foarte clar şi logic faptul că omul a aberat !
Aşa că, doar din mândrie poate cineva să mă combată, dacă nu o face logic, cu argumente raţionale, pentru a evidenţia unde am greşit eu când am demonstrat că Krishnamurti a fost paralel...
Degeaba vrei să mă f... pe mine, iubitul meu, sau pe toţi care pot demonstra logic aberaţiile Maestrului tău, că nu rezolvi nimic cu asta. Mai bine ţi-ai f...orţa un puţin mintea să înţelegi judecăţile logice formulate de mine, şi să le cauţi punctul slab, pentru a înţelege despre ce este vorba în realitate...:)
SS : ma f... in judecatile logice..:))
Kato : "Cine se f...-n judecăţile logice îl dore-n p... de adevăr !" Kato :))))
...
Nimeni nu poate porunci unui om care nu primeşte porunci de la nimeni.
Dacă un om vrea să primească porunci de la cineva, atunci va asculta şi urma acele porunci, dacă nu, nu.
Am citit destule texte de Krishnamurti, şi am intrat chiar pe siteul cică oficial pentru românia, şi alte chestii de genul, şi în toate textele lui am găsit prezente o grămadă de inepţii. Aş putea continua analiza şi la textul de mai sus, căci aproape în fiecare raţionament gafează. Dar cred că ajunge. Cine a citit şi practicat câte ceva, şi are şi ceva experienţă de viaţă, trebuie să poată evidenţia multe din aceste erori, mai ales când altcineva îi deschide ochii asupra lor...
Altfel privind problema : atunci când te consideri un Iniţiat, şi începi să crezi că ai ajuns la nivelul de a putea învăţa pe alţii ceea ce tu ai asimilat, caută să găseşti erorile făcute de cei ce sânt consideraţi Maeştrii şi Învăţători.
Dacă nu eşti în stare să găseşti niciuna, asta înseamnă în mod clar că tu mai faci încă... multe...
PC : da, dar la ce conflicte se referă jiddu?, toate sunt create de mintea noastră de fapt nu avem probleme nu avem conflicte, sunt doar iluzii, problema e că credem că știm cum functioneaza lumea sau universul, inloc sa tacem si sa observam ceea ce recomanda krishnamurti
MM : Draga Katona Nicolae , imi esti drag in felul tau incisiv si analitic si direct de a trata problema, dar mi se pare cam trasa de par parerea ta despre Krishnamurti. Este totusi un om care da dovada de o intelepciune destul de pura. Daca tu nu esti de acord cu el, nu inseamna ca este pe dinafara.
Incearca sa fii mai bland cu adevarul insasi, caci tot el (adevarul) te conduce si te motiveaza sa tot postezi si sa aduci argumente. Acorda-i putina iubire pentru asta, caci te face cine esti.
SS : kato, pina si osho care l-a criticat pe krishnamurti a zis ca e cel mai inteligent om al secolului 20, un budha rar.dar pe tine te doare in p... de ce zicea osho si bine faci .:))
Kato : "O societate bazată pe folosință reciprocă este fundamentul violenței."
Să privim şi altfel această afirmaţie : POATE EXISTA O SOCIETATE CARE SĂ NU FIE BAZATĂ PE FOLOSINŢA RECIPROCĂ ?
SOCIETÁTE 1. Totalitatea oamenilor care trăiesc laolaltă, fiind legați între ei prin anumite raporturi economice. Ansamblu unitar, sistem organizat de relații între oameni istoricește determinate, bazate pe relații economice și de schimb; p. ext. sistem social.
2. Asociație de persoane constituită într-un anumit scop (științific, literar, sportiv etc.).
3. (Comerț) Asociație de oameni de afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital, în vederea obținerii unor beneficii comune.
4. Grup de oameni care petrec un anumit timp împreună, desfăşurând anumite activităţi în comun; tovărășie, companie.
Nu prea a înţeles "Maestrul" ce este "societatea" şi care sânt raporturile existente între membrii unei societăţi...
PC : da el greseste societatea noastra e fara cusur ce sa zic e exemplu de structura impecabilă :))
SS : mama,da prost esti cu toata inteligenta aia.chiar nu-ti dai seama ca are dreptate? citeste frate pina la capat ce a zis el. nu lua din context si nu interpreta prosteste ca un copil..
Kato : Nu mă interesează permisiunea nimănui când este vorba de adevăr. Dacă te interesează însă, am permisiunea lui, căci ne cunoaştem bine :)
Un Maestru adevărat nu poate interzice nimănui să spună adevărul, sau să scoată în evidenţă falsul.
Nici eu nu pun restricţii nimănui, şi nu manifest permisiuni sau restricţii nimănui.
Adică mă comport ca Unul... adevărat ! :))))
Cine nu a înţeles, să recitească ce am scris, deoarece am ARGUMENTAT foarte clar şi logic faptul că omul a aberat !
Aşa că, doar din mândrie poate cineva să mă combată, dacă nu o face logic, cu argumente raţionale, pentru a evidenţia unde am greşit eu când am demonstrat că Krishnamurti a fost paralel...
Degeaba vrei să mă f... pe mine, iubitul meu, sau pe toţi care pot demonstra logic aberaţiile Maestrului tău, că nu rezolvi nimic cu asta. Mai bine ţi-ai f...orţa un puţin mintea să înţelegi judecăţile logice formulate de mine, şi să le cauţi punctul slab, pentru a înţelege despre ce este vorba în realitate...:)
SS : ma f... in judecatile logice..:))
Kato : "Cine se f...-n judecăţile logice îl dore-n p... de adevăr !" Kato :))))
...
Nimeni nu poate porunci unui om care nu primeşte porunci de la nimeni.
Dacă un om vrea să primească porunci de la cineva, atunci va asculta şi urma acele porunci, dacă nu, nu.
Am citit destule texte de Krishnamurti, şi am intrat chiar pe siteul cică oficial pentru românia, şi alte chestii de genul, şi în toate textele lui am găsit prezente o grămadă de inepţii. Aş putea continua analiza şi la textul de mai sus, căci aproape în fiecare raţionament gafează. Dar cred că ajunge. Cine a citit şi practicat câte ceva, şi are şi ceva experienţă de viaţă, trebuie să poată evidenţia multe din aceste erori, mai ales când altcineva îi deschide ochii asupra lor...
Altfel privind problema : atunci când te consideri un Iniţiat, şi începi să crezi că ai ajuns la nivelul de a putea învăţa pe alţii ceea ce tu ai asimilat, caută să găseşti erorile făcute de cei ce sânt consideraţi Maeştrii şi Învăţători.
Dacă nu eşti în stare să găseşti niciuna, asta înseamnă în mod clar că tu mai faci încă... multe...
FC : Uite, M, eu recunosc ca sunt de un pragmatism infiorator, n-am deloc dorinta de a repara ceea ce functioneaza. Evolutia speciilor dovedeste ca nu puterea si marimea conteaza, ci tocmai colaborarea in interdependentza. E ca si cum celulele corpului s-ar declara fiecare independente. Dar dragele de ele au o asemenea incredere TOCMAI in colaborare ca nu-si pastreaza rezerve energetice decat pentru trei secunde...au deplina incredere ca vor primi. Increderea de fapt e problema, nu dependentza. Relatiile de cuplu, relatiile intre cupluri sunt atat de complexe ca de fapt cautarea unui tipar sau a unei logici e sortita esecului. Daca acel cuplu functioneaza si nu emite negativ inseamna dpdv pragmatic ca asa e corect, pentru ca emisiile negative de orice tip pot afecta si destabiliza si alte cupluri, si asa mai departe.
"Baterea in cuie" a unor roluri pe care o denuntzi n-are legatura cu
incercarea de a domina, ci cu specializarea si eficientizarea unui sistem...ca si la celule. Daca tu vrei neaparat sa sapi in locul barbatului si-l trimitzi pe el sa gateasca, veti muri amandoi de foame. Nici in societatea de tip tribal nu trimiteau femeile la vanatoare, si cred ca ti-e clar ca nu aveau nici un fel de idei conceptuale misogine, ci erau pragmatici. Iar barbatul care isi iubeste femeia, daca ea de ex e bolnava, preia cu simplitate si daruire rolurile ei, nu-i nevoie sa teoretizam asta, si invers. In privinta lui Krishnamurti, Bernard Shaw a spus "e cea mai frumoasa fiintza umana pe care am cunoscut-o vreodata"...dar nici chiar el nu trebuie divinizat. E bine sa luam cu discernamant din viata ceea ce ni se potriveste si ne foloseste...e ca aia cu calugarul care reglementeaza viata intima a unui cuplu...ce poate el aduce decat concepte si dogme ?
Kato : Mi-e dor de vremurile copilăriei şi adolescenţei, când stăteam în banca mea, şi Învăţătorii şi Profesorii se perindau unul după altul, învăţându-mă tot felul de lucruri despre lume şi viaţă. Credeam că oanenii maturi ştiu tot ce trebuie ştiut, în toate domeniile. Pe măsură ce creşteam, realizam tot mai mult cât de puţin ştiu şi înţeleg oamenii despre această lume, despre această viaţă, şi despre ei înşişi... Aş vrea să cunosc un Învăţător spiritual adevărat, să stau în banca mea, şi să îi ascult atent învăţătura... M-au cam obosit atâtea cărţi citite, atâtea siteuri parcurse, atâtea căutări...
Şi, mereu, când am crezut că am dat de unul, m-au lăsat perplex absurdităţile pe care le-au susţinut, cu credinţă şi convingere... Singurul care a rezistat analizelor mele este Isus, dar, din păcate, el a lăsat prea puţin, sau s-a conservat prea puţin din ce ne-a lăsat... Păcat... Aşa a fost să fie. Fiecare pe cont propriu...
DD : Stii Kato ce se spune..."cand discipolul este pregatit, apare si maestrul". Si poate el nu apare in forma in care ne-o imaginam, cu roba rosie sau alba, sau neagra...ci apare sub forma unor fiinte simple , impreuna cu care experimentam ceva nou, invatam ceva nou despre noi insine, parcurgem o bucata a caii...
Kato : Credeţi în miracole, în minuni ? Nu este o întrebare retorică. Am meditat puţin în timp ce scriam postarea de mai sus, în maşină, la problema Maestrului, a Maestrului meu, şi mă gândeam că trebuie să invoc prezenţa lui Isus, pentru a intra în comunicare cu El. Am intrat în casă, şi am reluat în gând problema invocării lui. Şi mă gândeam cam cum ar putea arăta un semnal al faptului că această comunicare poate avea loc, pe înţelesul meu. Şi, deodată, ce credeţi că s-a întâmplat ? Nu aveţi nici o şansă să ghiciţi... S-a pornit lângă mine un radio defect, fără să îl ating, care se opreşte când vrea el, şi se porneşte când vrea el, şi ce credeţi că am auzit ? Nu puteţi ghici... O melodie destul de cunoscută, exact la refrenul ei, care s-a tot repetat de mai multe ori, fiind pe sfârşitul piesei : "...I love you, yes i do..."
DD : Da, eu cred in astfel de miracolo, minuni, semne...de cate ori am invocat divinul am primit semne, prin diverse forme: fie a iesit brusc soarele, fie am primit un raspuns la gandurile care ma framantau printr-un mesaj, printr-o postare, printr-un telefon...mereu cand il invoci, il simti aproape!
SS : se pare ca isus nu avea alta treaba decit sa-ti porneasca tie radioul defect... halal isus ala care se manifesta in plan fizic ca o fantoma care porneste radiouri..spiritele superioare ca isus nu se ocupa de asemenea prostii.ele isi fac simtita prezenta doar printr-o stare.dintr-o data te simti mai in pace,simti ca ai mai multa incredere...
MM : FC, Cu iubirea pragmatica, de care vorbesti tu, s-a mers pana acum si eu nu vad unde a beneficiat fiinta umana si evolutia din pragmatismul nostru. Abordarea mea este tribala in viziunea ta, doar ptr ca este mai naturala, rudimentara si fireasca la baza ei, si de aceea o simti asa.
Insa eu nu am precizat nimic de vreo societate tribala. Eu vorbesc de viata reala, de zi cu zi, nu povesti new age, sau pragmatice. Pot intelege care este parerea ta, si esti liber sa crezi astfel, insa stiu ca si tu imi dai voie la fel de liber sa simt cum este viata, de fapt, prin respiratia propriei mele fiinte.
Si daca tot vorbesti de societate tribala, cea care este descrisa de istoria oficiala este una falsa, si perfect imbinata cu o mentalitate patriarhala tocmai pentru a mentine lucrurile cum sunt pe mai multe nivele nu doar cel social, caci problemele societatii actuale isi au radacinile in modul in care se manifesta o familie. Daca familia este putreda, subreda si falsa, automat societatea este o oglinda a ei. De la microcosmos, la macrocosmos. Eu tot vorbesc de egalitate si echilibru, si tu vrei sa faci neaparat o distinctie foarte clara intre cele doua genuri, ori cu distinctia nu am facut nimic, la fel nici cu eficientizarea ca la celule. Asa cum spunea si Einstein : "Nu putem rezolva problemele pe care le avem, cu aceeasi mentalitate cu care le-am creat."
Deci pentru ceva nou,eficient cu adevarat, si veritabil in traire, care sa serveasca cu adevarat evolutiei fiintei umane, trebuie sa avem curajul sa ne schimbam felul cum privim lucrurile. Eu am spus o parere, vine si altcineva cu o alta, si tot asa pentru cine vrea, si are urechi sa auda va face sens.
Cunoscandu-ma pe mine, ma daruiesc mai mult in lume prin ceea ce sunt. Restul este un efect domino... Iar faptul ca ma straduiesc cat pot sa fiu corecta si sincera cu interiorul meu, face ca acest proces sa fie unul chiar innocent in felul sau de manifestare. Caci nu exista un obiectiv de a salva lumea, ci doar de a traii aici si acum, si "vom vedea pe parcurs" . Daca pentru viata mea face sens, si aduce bucurie, atunci poate aduce si altora, si pentru asta impartasesc schimbarea mea in mentalitate (perceptie).
Respectivi domni citati pe aici, nu sunt divinizati ci doar amintiti, sa nu transformam ceva in altceva. In rest cat despre calugarul respectiv, sa stii ca nu traiesc la o manastire .
FC : MM, marea iluzie a omului e ca uita sa traiasca de-atata grija fata de el si de ceilalti...fara suparare. In discutziile cu un om eu sunt atent nu numai la cuvinte, ci si la starile ce-mi sunt induse de acele cuvinte...undeva adanc simt in postarile tare furie si durere. Drajeul de spiritualitate are intotdeauna un sambure amar.
"Baterea in cuie" a unor roluri pe care o denuntzi n-are legatura cu
incercarea de a domina, ci cu specializarea si eficientizarea unui sistem...ca si la celule. Daca tu vrei neaparat sa sapi in locul barbatului si-l trimitzi pe el sa gateasca, veti muri amandoi de foame. Nici in societatea de tip tribal nu trimiteau femeile la vanatoare, si cred ca ti-e clar ca nu aveau nici un fel de idei conceptuale misogine, ci erau pragmatici. Iar barbatul care isi iubeste femeia, daca ea de ex e bolnava, preia cu simplitate si daruire rolurile ei, nu-i nevoie sa teoretizam asta, si invers. In privinta lui Krishnamurti, Bernard Shaw a spus "e cea mai frumoasa fiintza umana pe care am cunoscut-o vreodata"...dar nici chiar el nu trebuie divinizat. E bine sa luam cu discernamant din viata ceea ce ni se potriveste si ne foloseste...e ca aia cu calugarul care reglementeaza viata intima a unui cuplu...ce poate el aduce decat concepte si dogme ?
Kato : Mi-e dor de vremurile copilăriei şi adolescenţei, când stăteam în banca mea, şi Învăţătorii şi Profesorii se perindau unul după altul, învăţându-mă tot felul de lucruri despre lume şi viaţă. Credeam că oanenii maturi ştiu tot ce trebuie ştiut, în toate domeniile. Pe măsură ce creşteam, realizam tot mai mult cât de puţin ştiu şi înţeleg oamenii despre această lume, despre această viaţă, şi despre ei înşişi... Aş vrea să cunosc un Învăţător spiritual adevărat, să stau în banca mea, şi să îi ascult atent învăţătura... M-au cam obosit atâtea cărţi citite, atâtea siteuri parcurse, atâtea căutări...
Şi, mereu, când am crezut că am dat de unul, m-au lăsat perplex absurdităţile pe care le-au susţinut, cu credinţă şi convingere... Singurul care a rezistat analizelor mele este Isus, dar, din păcate, el a lăsat prea puţin, sau s-a conservat prea puţin din ce ne-a lăsat... Păcat... Aşa a fost să fie. Fiecare pe cont propriu...
DD : Stii Kato ce se spune..."cand discipolul este pregatit, apare si maestrul". Si poate el nu apare in forma in care ne-o imaginam, cu roba rosie sau alba, sau neagra...ci apare sub forma unor fiinte simple , impreuna cu care experimentam ceva nou, invatam ceva nou despre noi insine, parcurgem o bucata a caii...
Kato : Credeţi în miracole, în minuni ? Nu este o întrebare retorică. Am meditat puţin în timp ce scriam postarea de mai sus, în maşină, la problema Maestrului, a Maestrului meu, şi mă gândeam că trebuie să invoc prezenţa lui Isus, pentru a intra în comunicare cu El. Am intrat în casă, şi am reluat în gând problema invocării lui. Şi mă gândeam cam cum ar putea arăta un semnal al faptului că această comunicare poate avea loc, pe înţelesul meu. Şi, deodată, ce credeţi că s-a întâmplat ? Nu aveţi nici o şansă să ghiciţi... S-a pornit lângă mine un radio defect, fără să îl ating, care se opreşte când vrea el, şi se porneşte când vrea el, şi ce credeţi că am auzit ? Nu puteţi ghici... O melodie destul de cunoscută, exact la refrenul ei, care s-a tot repetat de mai multe ori, fiind pe sfârşitul piesei : "...I love you, yes i do..."
DD : Da, eu cred in astfel de miracolo, minuni, semne...de cate ori am invocat divinul am primit semne, prin diverse forme: fie a iesit brusc soarele, fie am primit un raspuns la gandurile care ma framantau printr-un mesaj, printr-o postare, printr-un telefon...mereu cand il invoci, il simti aproape!
SS : se pare ca isus nu avea alta treaba decit sa-ti porneasca tie radioul defect... halal isus ala care se manifesta in plan fizic ca o fantoma care porneste radiouri..spiritele superioare ca isus nu se ocupa de asemenea prostii.ele isi fac simtita prezenta doar printr-o stare.dintr-o data te simti mai in pace,simti ca ai mai multa incredere...
MM : FC, Cu iubirea pragmatica, de care vorbesti tu, s-a mers pana acum si eu nu vad unde a beneficiat fiinta umana si evolutia din pragmatismul nostru. Abordarea mea este tribala in viziunea ta, doar ptr ca este mai naturala, rudimentara si fireasca la baza ei, si de aceea o simti asa.
Insa eu nu am precizat nimic de vreo societate tribala. Eu vorbesc de viata reala, de zi cu zi, nu povesti new age, sau pragmatice. Pot intelege care este parerea ta, si esti liber sa crezi astfel, insa stiu ca si tu imi dai voie la fel de liber sa simt cum este viata, de fapt, prin respiratia propriei mele fiinte.
Si daca tot vorbesti de societate tribala, cea care este descrisa de istoria oficiala este una falsa, si perfect imbinata cu o mentalitate patriarhala tocmai pentru a mentine lucrurile cum sunt pe mai multe nivele nu doar cel social, caci problemele societatii actuale isi au radacinile in modul in care se manifesta o familie. Daca familia este putreda, subreda si falsa, automat societatea este o oglinda a ei. De la microcosmos, la macrocosmos. Eu tot vorbesc de egalitate si echilibru, si tu vrei sa faci neaparat o distinctie foarte clara intre cele doua genuri, ori cu distinctia nu am facut nimic, la fel nici cu eficientizarea ca la celule. Asa cum spunea si Einstein : "Nu putem rezolva problemele pe care le avem, cu aceeasi mentalitate cu care le-am creat."
Deci pentru ceva nou,eficient cu adevarat, si veritabil in traire, care sa serveasca cu adevarat evolutiei fiintei umane, trebuie sa avem curajul sa ne schimbam felul cum privim lucrurile. Eu am spus o parere, vine si altcineva cu o alta, si tot asa pentru cine vrea, si are urechi sa auda va face sens.
Cunoscandu-ma pe mine, ma daruiesc mai mult in lume prin ceea ce sunt. Restul este un efect domino... Iar faptul ca ma straduiesc cat pot sa fiu corecta si sincera cu interiorul meu, face ca acest proces sa fie unul chiar innocent in felul sau de manifestare. Caci nu exista un obiectiv de a salva lumea, ci doar de a traii aici si acum, si "vom vedea pe parcurs" . Daca pentru viata mea face sens, si aduce bucurie, atunci poate aduce si altora, si pentru asta impartasesc schimbarea mea in mentalitate (perceptie).
Respectivi domni citati pe aici, nu sunt divinizati ci doar amintiti, sa nu transformam ceva in altceva. In rest cat despre calugarul respectiv, sa stii ca nu traiesc la o manastire .
FC : MM, marea iluzie a omului e ca uita sa traiasca de-atata grija fata de el si de ceilalti...fara suparare. In discutziile cu un om eu sunt atent nu numai la cuvinte, ci si la starile ce-mi sunt induse de acele cuvinte...undeva adanc simt in postarile tare furie si durere. Drajeul de spiritualitate are intotdeauna un sambure amar.
SAC . "starile ce-mi sunt induse de acele cuvinte" - mereu avem tendinta sa aratam cu degetul spre celalalt - tu imi faci asta, din cauza ta simt furie si durere si amaraciune. Sigur, ele nu sunt ale mele, sunt ale tale, dar mi-e dificil sa-ti permit sa exprimi aceasta furie si durere din tine - mi-e greu pentru ca judec aceste energii si ma identific cu ele si as prefera sa nu le vad exprimate la tine caci asta ma obliga sa le observ si la mine. Si nu vreau sa vad, simt, asta in mine. Eu Nu sunt asta. Eu sunt liniste, iubire, acceptare. Nu stiu ca de fiecare data cand sunt pus in situatia de "a-mi vedea umbra" - undeva nevazuta in spatele meu exista "lumina" care face posibil ca eu sa vad aceasta umbra. Si nu o face ca eu sa judec aceasta umbra ci ca sa vad ca sunt un instrument de legatura intre ele in aceasta lume- si eu si umbra si lumina - parti (posibil inconstiente de ele insele) ale aceluiasi intreg care astfel se observa si se perfecteaza pe el insusi.
http://www.youtube.com/watch?v=1DgPaoObetE
FC : Doar cu ajutorul celor din jur ne putem vedea "umbra"... parabola biblica cu parul si aschia e reala, avem tendinta de a nu ne judeca prea aspru pe noi insine. Daca suntem atenti la propria reactie emotionala, ce anume din noi reactioneaza?...sigur ca n-as putea identifica furia unui partener de discutii daca eu insumi nu as cunoaste acea stare.
Eckhart Tolle, "What is my Responsibility?" http://enter.eckharttolletv.com/
Kato : Starea celor cu care interacţionăm în cadrul unei relaţii, ne influenţează, automat şi inevitabil. Asta înseamnă relaţie : dependenţă şi influenţă. Nimeni nu scapă de această influenţă, oricât de evoluat spiritual ar fi el, căci sânt stimuli fizici de natură energoinformaţională care ne ating pe toţi, însă cu adevărat reacţiile ne diferenţiază în această privinţă. Oameni diferiţi reacţionează diferit la acelaşi tip de stimul. Unul citeşte indiferent, altul contrariat, altul cu interes, altul mă înjură, deşi toţi au citit exact aceeaşi postare. De aceea, regulile generale ale lui Maria nu pot fi aplicate niciodată cu succes la toţi oamenii, deoarece nu toţi gândesc la fel, nu toţi se comportă la fel.
Singura regulă generală aplicabilă la toţi oamenii este următoarea :
Doar oferind fiecărui om libertatea de a-şi decide singur viitorul, şi oferindu-i sprijinul necesar pentru a dobândi discernământ propriu, vei putea obţine o societate în care toţi oamenii se îndreaptă în mod natural spre binele şi fericirea lor. Orice îngrădire limitativă, impusă forţat din afară, este împotriva binelui şi fericirii. Dar îngrădirile trasate de societăţile umane, prin norme, principii şi reguli de viaţă, sânt inevitabile, ele fiind inerente societăţii. O societate fără nici o normă, principiu, lege, regulă de viaţă, nu poate exista, nu este o societate...
Ca atare, echilibrul unei familii poate arăta total diferit faţă de echilibrul altei familii. Asta nu înţelege M. Ea tinde să îi uniformizeze pe toţi, conform standardelor sale proprii. Fiecare îşi de învăţat anumite lecţii, în această viaţă.
Egalitatea bărbatului cu femeia, la modul general, nu există ! Este o aberaţie din start să crezi că femeia poate fi în mod absolut egală cu bărbatul, în condiţiile în care nici femeile nu pot fi egale între ele. La fel de aberant ca şi ideea egalităţii între copii şi maturi...
Problema egalităţii provine din problematica inegalităţii, adică a DIFERENŢELOR PREZENTE ÎN MOD EVIDENT ÎNTRE BĂRBAT ŞI FEMEIE. Diferenţele evidenţiază inegalitatea. Doi oameni, unul de 1,60 m şi altul de 1,90 m, nu vor fi niciodată egali ca înălţime, oricât ar trage alţii de ei să îi egaleze, nu-i aşa ?
Deci clar vorbim de egalitate relativă şi subiectivă, nu de egalitate absolută între oameni, care este utopică şi aberantă. Ce înseamnă asta ? Că această egalitate trebuie raportată la toţi indivizii, dar luând în calcul specificul fiecăruia, deoarece oamenii sânt foarte diferiţi între ei.
Ce înseamnă de fapt, în esenţă, această "egalitate" ? Libertate fără constrângere, pentru toată lumea. Cine vrea egalitate, vrea de fapt să aibă tot atâta libertate cât are altul ce are cea mai multă decât el.
Unele forme de libertate sânt oferite ca recompense, pentru cei ce se încadrează într-un anumit sistem, în care trebuiesc respectate anumite norme, principii, legi : sistemul de sănătate de stat, gratuit pentru angajaţii care au cotizat lunar la stat, UE, etc.
Trebuie înţeles clar faptul că orice formă de libertate socială este conferită prin lege, de către instituţiile fiecărui stat. Aplicarea legilor, însă, este o problemă în care se manifestă destul de mult subiectivism, căci fiecare judecă justeţea legilor conform intereselor sale proprii.
Şi atunci vă întreb : ESTE BUNĂ ŞI NORMALĂ LIBERTATEA CELOR CE TREBUIE SĂ APLICE LEGEA, DE A O INTERPRETA ŞI APLICA DUPĂ CUM CREDE FIECARE DE CUVIINŢĂ ?
Sau, altfel formulat, câtă libertate de decizie trebuie să aibă aceşti oamemi, care aplică legea ?
Sau : dacă M ar face legea, ar fi legea corectă pentru toată lumea şi acceptată de toţi ?
Procesul trezirii este un proces evolutiv. Lumea nu înţelege asta. Termenul "trezire" îi induce în eroare.
Eu nu pot trezi pe cineva, împotriva voinţei lui. Doar sprijini şi ajuta pe alţii se trezească. Asta şi fac.
Dar oamenii se triază singuri, nu trebuie să îi triez eu.
Sânt liber să judec pe cine vreau, cum vreau, dar asta nu are nimic de-a face cu vreun proces de triere.
Nu pot forţa pe nimeni să se trezească, nu ar fi în interesul său, nici al meu.
Din acest punct de vedere, lumea asta este ok, căci fiecare face ce are el chef să facă, fără să poată fi forţat, în mod absolut, total împotriva voinţei proprii.
Situaţiile de excepţie întăresc regula...
MM : Voi spune ca daca as fi asa cum ma percepe F si Kato probabil as fi dezamagita cu privire la felul cum deturnati o discutie ce este menita a scoate in evidenta egalitatea, echilibru si colaborarea fara tente de dominare in relationarea dintre doi oameni, spre a demonstra inca o data cum barbatul este superior femeii (Aici Kato a subliniat destul de elegant si diplomat cum nu exista egalitate, ori eu nu vorbesc despre egalitatea fizica, si egalitatea intre fiinte.) V
Voi mai preciza ca totusi poate exista o egalitate fizica, caci un barbat maestru in arte martiale poate fi la fel de bine infrant intr-o lupta directa cu o femeie mai mica ca el (fizic vorbind), dar care este tot maestra in arte martiale. Ar fi frumos sa fim sinceri (si astfel utili) si sa nu ne ascundem dupa deget cu astfel de afirmatii de suprafata. Eu sunt o femeie ce ofera libertate barbatului cu care traiesc, nu-l voi transforma niciodata in sot, caci mi-as face rau in primul rand mie, nu numai lui. Si sunt absolut sigura ca orice barbat sincer cu sine, care cu adevarat vrea libertate si iubire, pentru el si pentru toata lumea, va fi mai mult decat in regula cu modul in care abordez eu problema. Nu ma intereseaza discutiile in care se incearca usor a se transforma un subiect valoros intr-unul de suprafata. Modul direct si sincer in care vorbesc poate parea furios, dar asta numai ptr cei care nu sunt pregatiti, si pot intelege asta fara sa ma supar pe acele persoane. Am facut demult un pact cu mine
insumi, ca orice s-ar intampla, sa nu uit mereu de sinceritate, si sa o manifest in mine si in exterior pe cat pot de bine. In cele din urma n-am nici un motiv sa fiu dezamagita , caci sunt inca si alte milioane de barbati si femei in lumea asta care sufera pentru ca considera o relatie ca fiind o negociere intre nevoi. Si bineinteles ca intotdeauna nu pot intocmi regulile negocierilor, nevoile se schimba permanent mai ceva ca vantul, si in cursa dupa satisfacerea nevoilor nu avem cum sa castigam pentru ca intotdeauna unul dintre parteneri (daca nu amandoi) nu va fi destul de bun si de punctual. Asa cum am mai spus fiecare alege ce doreste sa traiasca, si nu ma supar daca alege altceva ca mine.
Kato : Aş zice că în procesul de trezire, iniţial trebuie să intri în visul fiecărui om, şi să începi, cu blândeţe, să îl faci să înţeleagă ce este acel vis pe care îl trăieşte. Până nu înţelege asta, la ce să îl trezeşti, dacă el se va bloca automat, deoarece nu poate înţelege nimic ? Să îl internezi la neuro ?
De M sânt mirat de faptul că nu poate să înţeleagă afirmaţiile mele simple şi la obiect. Se pare că s-a blocat prea tare în tipare gen :"Eu sunt o femeie ce ofera libertate barbatului cu care traiesc, nu-l voi transforma niciodata in sot, caci mi-as face rau in primul rand mie, nu numai lui.", pe care le aduce repetitiv şi obsedand în discuţie. Asta evidenţiază faptul că are o problemă încă nerezolvată cu partea masculină a lucrurilor, din trecut, în legătură cu libertatea. Şi eu şi Florin am perceput tensiunea ce provine din răni nevindecate încă, pentru care noi nu o condamnăm cu nimic, dar ea se simte în mod evident în permanenţă atacată, agresată. Ştiu şi simt mai mult decât crezi, M, şi dacă cineva se ascunde după degete, acela nu sânt nici eu, nici F. Poate ar trebui să reciteşti, mai atentă, şi să meditezi la ce ai citit. Eşti liberă să faci cum crezi tu de cuviinţă. Şi tu te triezi singură, ca toată lumea, ca şi mine, ca şi F...
DD : M, esti o faptura adorabila, foarte tanara si intr-o frumoasa relatie de dragoste. Si eu la 20 de ani vedeam la fel ideea de relatie...cu timpul perspectiva se mai schimba. Si in ceea ce priveste sinceritatea...nimeni nu-ti contesta sinceritatea, se vede ca simti si crezi in ceea ce scrii. Uneori insa "sinceritatea" este -cum spunea Gurdjieff, "pur si simplu refuzul de a se contrazice." Si in general evolutia vine tot contrazicandu-ne pe noi noi insine...tot darmand din ideile de care ajungem sa ne atasam...acceptand
mereu perspective noi asupra lucrurilor...
SS : kato,uite o povestire f profunda.sper sa-ti fie de folos."Unul dintre cei mai mari maeştri Zen, Rinzai, obişnuia sa spuna:
"Când eram tânar, eram fascinat de barci. Aveam o barca cu care ieşeam, singur, pe lac. Obişnuiam sa stau acolo cu orele. Intr-o noapte frumoasa, pe când ma aflam în barca si meditam cu ochii închişi, o alta barca, goala, adusa de curent, a lovit barca mea. Aveam ochii închişi; mi-am zis: «Cineva a ieşit cu barca pe lac şi a lovit barca mea.» Am simit cum ma cuprinde furia şi tocmai ma pregateam sa-i spun vreo cateva individului aceluia, când mi-am dat seama ca barca era goala. Nu aveam cum sa ma mişc. Barca era goala. Nu facuse decât, purtata fiind de curent, sa loveasca barca mea. Nu aveam ce sa fac. Nu aveam cum sa-mi proiectez mânia asupra unei barci goale."
Rinzai a continuat: "Am închis ochii. Mânia era acolo, dar pentru ca nu gaseam nicio cale de scapare, am închis ochii şi am început sa plutesc înapoi cu mânia. Barca aceea m-a ajutat sa înteleg. Am ajuns într-un punct din interiorul meu, in acea noapte liniştita. Barca goala a fost maestrul meu. Acum, daca cineva vine la mine şi ma insulta, râd şi-i spun: Şi barca asta e goala.
Kato : Da, S, bancul ăsta îl citisem de mult. Mulţumesc ! Este simpatic, ca toate poveştile şi bancurile zen. În povestea mea, însă, lucrurile se petrec altfel : am ajuns la nivelul la care nu mai este necesar să reacţionez cu mânie şi furie, deoarece eu simt dinainte de a mă lovi barca, faptul că ea este goală. :) Când m-a lovit, eu ştiu că este goală. De aceea nu m-am putut enerva pe barca goală a lui R, dar am preferat să iau măsuri îndepărtând acea barcă goală, pentru a nu îmi mai deranja activitatea mea deosebit de importantă, lovindu-mă în mod repetat şi inutil, iar şi iar... :))) Înţelegi poate acum cât zen poate exista în viaţa mea... :)))
mereu perspective noi asupra lucrurilor...
SS : kato,uite o povestire f profunda.sper sa-ti fie de folos."Unul dintre cei mai mari maeştri Zen, Rinzai, obişnuia sa spuna:
"Când eram tânar, eram fascinat de barci. Aveam o barca cu care ieşeam, singur, pe lac. Obişnuiam sa stau acolo cu orele. Intr-o noapte frumoasa, pe când ma aflam în barca si meditam cu ochii închişi, o alta barca, goala, adusa de curent, a lovit barca mea. Aveam ochii închişi; mi-am zis: «Cineva a ieşit cu barca pe lac şi a lovit barca mea.» Am simit cum ma cuprinde furia şi tocmai ma pregateam sa-i spun vreo cateva individului aceluia, când mi-am dat seama ca barca era goala. Nu aveam cum sa ma mişc. Barca era goala. Nu facuse decât, purtata fiind de curent, sa loveasca barca mea. Nu aveam ce sa fac. Nu aveam cum sa-mi proiectez mânia asupra unei barci goale."
Rinzai a continuat: "Am închis ochii. Mânia era acolo, dar pentru ca nu gaseam nicio cale de scapare, am închis ochii şi am început sa plutesc înapoi cu mânia. Barca aceea m-a ajutat sa înteleg. Am ajuns într-un punct din interiorul meu, in acea noapte liniştita. Barca goala a fost maestrul meu. Acum, daca cineva vine la mine şi ma insulta, râd şi-i spun: Şi barca asta e goala.
Kato : Da, S, bancul ăsta îl citisem de mult. Mulţumesc ! Este simpatic, ca toate poveştile şi bancurile zen. În povestea mea, însă, lucrurile se petrec altfel : am ajuns la nivelul la care nu mai este necesar să reacţionez cu mânie şi furie, deoarece eu simt dinainte de a mă lovi barca, faptul că ea este goală. :) Când m-a lovit, eu ştiu că este goală. De aceea nu m-am putut enerva pe barca goală a lui R, dar am preferat să iau măsuri îndepărtând acea barcă goală, pentru a nu îmi mai deranja activitatea mea deosebit de importantă, lovindu-mă în mod repetat şi inutil, iar şi iar... :))) Înţelegi poate acum cât zen poate exista în viaţa mea... :)))
Citez din MM : "felul cum deturnati o discutie ce este menita a scoate in evidenta egalitatea, echilibru si colaborarea fara tente de dominare in relationarea dintre doi oameni, spre a demonstra inca o data cum barbatul este superior femeii..."
M este nemuţumită. De felul în care a evoluat discuţia. Probabil că ar fi fost foarte mulţumită ca toţi să îi dăm câte un like, şi eventual să mai scriem câteva rânduri care să îi gâdile orgoliul şi mândria, chiar dacă nu sântem întru tojul de acord cu ea, sau deloc. Probabil că ar fi adormit satisfăcută, zâmbind, relaxată, visând ceva plăcut... I-ar fi ajutat oare în mod real o astfel de atitudine artificială din partea mea şi a lui F ? O las pe ea să mediteze la această întrebare, şi să îşi normuleze răspunsul ei personal.
F s-a retras, cu bun simţ, sesizând faptul că M s-a zburlit puţin, şi că nu i-a făcut plăcere interfenţiile lui. Eu nu, încă. Deoarece vreau să încerc să îi explic lui M, că ea, de fapt, şi-a atins scopul. Noi am citit postarea ei de pe blog, pe care EA A VRUT SĂ O CITIM, şi ne-am exprimat opinia personală faţă de ideile postate de ea. M ar trebui să se bucure de faptul că noi I-AM ACORDAT ATENŢIE, şi că ne-am implicat în cadrul micului ei proiect. Dar... M este destul de inteligentă pentru a înţelege faptul că nimeni nu este perfect, nici ea deci, şi că ideile sale prezintă anumite lacune, inevitabil. Ea înţelege faptul că adevărul şi falsul ies mult mai repde la iveală în cadrul unei discuţii colective, în care îşi expune ideile şi le supune unei analize colective. Şi înţelege faptul că trebuie să ţină ciont de părerea fiecăruia, şi să o analizeze la rece pentru a asimila ceva în mod obiectiv. Înţelege şi faptul că nimeni nu vrea să o contreze şi să o atace în mod gratuit, de amorul artei, cu foarte mici excepţii, gen R, care când se plictiseşte rîcîie nervii câte unuia, pentru a-l băga şi pe el în seamă, săracul...
Dacă M înţelege cu adevărat aceste lucruri, atunci va înţelege, probabil, şi faptul că reacţionează puţin şampanizată, doar datorită faptului că mândria şi orgoliul ei personal o împing spre astfel de reacţii emoţionale. În locul unor aprecieri pozitive în modabsolut, la care probabil se aştepta, a primit şi nişte critici neaşteptate. Mîine sau poimîine, sau mai târziu, va percepe cu alţi ochi aceste postări, după ce va scăpa de trăirea emoţională pe care o are acum, detaşându-se de ea.
Egalitate şi echilibru va simţi în momentul în care, citind aceste rânduri, ele nu o vor influenţa deloc, negativ, dpdv emoţional.
PS : LIBERTATEA PE CARE TU CREZI CĂ O POŢI ACORDA SAU LUA CUIVA, NU ÎL VA FACE PE ACEL OM MAI BUN, SAU MAI RĂU. NICI PE TINE !
CEL CE CREDE CĂ POATE OFERI LIBERTATE DE LA EL ÎNSUŞI, PE CARE CELĂLALT NU O AVEA, SAU ÎNGRĂDI LIBERTATEA ALTUIA, ARE DE FAPT O PROBLEMĂ LEGATĂ DE LIBERTATEA SA PROPRIE.
DACĂ POŢI ÎNGRĂDI LIBERTATEA ALTUIA, ASTA SE ÎNTÂMPLĂ DOAR DATORITĂ FAPTULUI CĂ ACEA PERSOANĂ TE LASĂ ŞI ACCEPTĂ SĂ FACI ASTA, MAI MULT SAU MAI PUŢIN CONŞTIENT, ÎN GENERAL DEOARECE NEGOCIEREA LIBERTĂŢII FACE PARTE DIN JOCUL DERULAT ÎNTRE CEI DOI PARTENERI. PENTRU A SIMŢI ÎN MOD CONCRET CĂ OFERĂ ŞI PIMESC CEVA VALOROS ŞI IMPORTANT, ÎN MOD PALPABIL...
SS : RN - kato m-ai banat sa nu-ti mai citesc aberatiile ?? de ce ma,
de ce ??
Kato : (R m-a insultat în mod repetat şi l-am blocat) Da. Vreau să îl protejez pe R de... el însuşi... De ce să se enerveze şi să îşi strice ziua, citind aberaţiile mele, insuportabile pentru el ?
Glumesc :) Sânt şi eu om, să zicem , nu un animal, şi am şi eu orgoliul şi mândria mea, omeneşti, moştenite genetic, de la bunii mei străbuni, care le-au cultivat cu multă grijă, multe strădanii şi eforturi supra omeneşti, şi eu le port cu mândrie mai departe... :) Oricum nu îl interesează aceste subiecte, ci numai să chibiţeze. Nu are nimic de pierdut.
Rectific : nu îl interesează subectele postărilor mele. În rest, el îşi cunoaşte, probabil, mai bine decât mine, interesele sale privind celelalte postări şi autorii lor...
Oricum rămâne prietenul meu, şi îl iubesc ca pe mine însumi, dar nu pot să nu recunosc faptul că şi mie însumi îmi vine uneori să... îmi mai trag căte o palmă, pumn, sau un şut în fund... :)))
După cum observi, M, a iubi necondiţionat nu prea are nimic de-a face cu negocierea libertăţii, de exprimare, de manifestare, de comportament. Negocierea este absolut necesară, cu atât mai mult cu cât incompatibilităţile (diferenţele interpersonale de gândire şi comportament) sânt mai mari.
Conflictele de interese sânt pur şi simplu inevitabile, oricât de umflat şi plin de iubire ai fi.
Nu poţi iubi pe unul mai mult decât pe altul, nu-i aşa ? Dar unii oameni sunt pur şi simplu incompatibili cu alţii, nu-i aşa ?
Concluzia : unii oameni, deşi se iubesc, este mai bine pentru ei să nu convieţuiască împreună, deoarece pur şi simplu sferele lor de interese nu se împătrund îndeajuns pentru ca negocierile să fie încheiate în majoritatea cazurilor cu succes, în mod eficient.
Am lucrat destul şi în comerţ, în distribuţie, pentru a înţelege şi în mod practic acest adevăr, sub aspectul său concret obiectiv şi material. CÂND NU EXISTĂ INTERESE COMUNE, NEGOCIEREA NU POATE AVEA LOC ! Inteligenţa proverbială românească declamă : "Nu poţi vinde (nu încerca să vinzi) castraveţi grădinarului"
Există foarte multe cazuri de cupluri în care s-a ajuns la divorţ, deşi cel puţin unul din cei doi parteneri a iubit, a acceptat şi să negocieze, şi să facă compromisuri, şi să tot lase de la el "ca să fie bine", dar acel bine... nu a putut să vină, oricât efort a fost depus, şi oricâtă bunăvoinţă a avut.
După cum spuneam, când unul din parteneri trebuie să înceapă să facă sacrificii pentru menţinerea relaţiei de cuplu, este un simptom clar că relaţia aceea a început să moară, încetul cu încetul. Asta nu implică faptul că "iubirea a murit", căci iubirea nu se naşte şi nu moare, doar dragostea are un început şi un sfârşit. Cine a iubit cu adevărat, ştie că "iubirea necondiţonată" nu poate să se nască şi să moară, tocmai datorită faptului că nu o poţi condiţiona de nimic, deci de nimic din ceea ce partenerul sau oricare alt om manifestă faţă de tine.
Caz concret : oricât mă înjură R sau S, nu pot schimba sentimentul meu de iubire faţă de toţi oamenii, dar asta nu înseamnă că eu aş fi cumva obligat să accept, să aprob şi să suport la nesfârşit comportamentul lor...
Altfel privind : a iubi omul din spatele măştii de criminal, ca pe tine însuţi, nu înseamnă că trebuie să te laşi ucis de el ! Eşti dator să îţi aperi integritatea personală, în orice condiţii, căutând soluţia cea mai adecvată, pentru fiecare caz specific în parte, spre BINELE TUTUROR...
Cine înţelege raţionamentul expus, şi îl poate aplica în viaţa sa de zi cu zi, va fi ferit ca prin magie de o serie de probleme şi suferinţe, încetând să mai joace rolul victimei, din teamă, teama de a nu fi abandonat, teama de a nu rămâne singur, teama de a nu fii respins, teama de a nu pierde iubirea altuia, teama de a nu pierde o anumită poziţie "câştigată", privilegiată, etc., şamd...
Sper ca, pentru oricine a citit această dezbatere, ea să fi putut contribui, cât de puţin, la conştientizarea faptului că ne putem iubi cu toţii între noi, unul pe altul, oriunde am fi, şi orice am face, în ciuda oricăror conflicte de interese care tind să ne dezbine, şi a tuturor diferenţelor şi incompatibilităţilor existente, a căror cauză este de fapt în mare parte datorată programului genetic unic, moştenit de fiecare dintre noi...
M este nemuţumită. De felul în care a evoluat discuţia. Probabil că ar fi fost foarte mulţumită ca toţi să îi dăm câte un like, şi eventual să mai scriem câteva rânduri care să îi gâdile orgoliul şi mândria, chiar dacă nu sântem întru tojul de acord cu ea, sau deloc. Probabil că ar fi adormit satisfăcută, zâmbind, relaxată, visând ceva plăcut... I-ar fi ajutat oare în mod real o astfel de atitudine artificială din partea mea şi a lui F ? O las pe ea să mediteze la această întrebare, şi să îşi normuleze răspunsul ei personal.
F s-a retras, cu bun simţ, sesizând faptul că M s-a zburlit puţin, şi că nu i-a făcut plăcere interfenţiile lui. Eu nu, încă. Deoarece vreau să încerc să îi explic lui M, că ea, de fapt, şi-a atins scopul. Noi am citit postarea ei de pe blog, pe care EA A VRUT SĂ O CITIM, şi ne-am exprimat opinia personală faţă de ideile postate de ea. M ar trebui să se bucure de faptul că noi I-AM ACORDAT ATENŢIE, şi că ne-am implicat în cadrul micului ei proiect. Dar... M este destul de inteligentă pentru a înţelege faptul că nimeni nu este perfect, nici ea deci, şi că ideile sale prezintă anumite lacune, inevitabil. Ea înţelege faptul că adevărul şi falsul ies mult mai repde la iveală în cadrul unei discuţii colective, în care îşi expune ideile şi le supune unei analize colective. Şi înţelege faptul că trebuie să ţină ciont de părerea fiecăruia, şi să o analizeze la rece pentru a asimila ceva în mod obiectiv. Înţelege şi faptul că nimeni nu vrea să o contreze şi să o atace în mod gratuit, de amorul artei, cu foarte mici excepţii, gen R, care când se plictiseşte rîcîie nervii câte unuia, pentru a-l băga şi pe el în seamă, săracul...
Dacă M înţelege cu adevărat aceste lucruri, atunci va înţelege, probabil, şi faptul că reacţionează puţin şampanizată, doar datorită faptului că mândria şi orgoliul ei personal o împing spre astfel de reacţii emoţionale. În locul unor aprecieri pozitive în modabsolut, la care probabil se aştepta, a primit şi nişte critici neaşteptate. Mîine sau poimîine, sau mai târziu, va percepe cu alţi ochi aceste postări, după ce va scăpa de trăirea emoţională pe care o are acum, detaşându-se de ea.
Egalitate şi echilibru va simţi în momentul în care, citind aceste rânduri, ele nu o vor influenţa deloc, negativ, dpdv emoţional.
PS : LIBERTATEA PE CARE TU CREZI CĂ O POŢI ACORDA SAU LUA CUIVA, NU ÎL VA FACE PE ACEL OM MAI BUN, SAU MAI RĂU. NICI PE TINE !
CEL CE CREDE CĂ POATE OFERI LIBERTATE DE LA EL ÎNSUŞI, PE CARE CELĂLALT NU O AVEA, SAU ÎNGRĂDI LIBERTATEA ALTUIA, ARE DE FAPT O PROBLEMĂ LEGATĂ DE LIBERTATEA SA PROPRIE.
DACĂ POŢI ÎNGRĂDI LIBERTATEA ALTUIA, ASTA SE ÎNTÂMPLĂ DOAR DATORITĂ FAPTULUI CĂ ACEA PERSOANĂ TE LASĂ ŞI ACCEPTĂ SĂ FACI ASTA, MAI MULT SAU MAI PUŢIN CONŞTIENT, ÎN GENERAL DEOARECE NEGOCIEREA LIBERTĂŢII FACE PARTE DIN JOCUL DERULAT ÎNTRE CEI DOI PARTENERI. PENTRU A SIMŢI ÎN MOD CONCRET CĂ OFERĂ ŞI PIMESC CEVA VALOROS ŞI IMPORTANT, ÎN MOD PALPABIL...
SS : RN - kato m-ai banat sa nu-ti mai citesc aberatiile ?? de ce ma,
de ce ??
Kato : (R m-a insultat în mod repetat şi l-am blocat) Da. Vreau să îl protejez pe R de... el însuşi... De ce să se enerveze şi să îşi strice ziua, citind aberaţiile mele, insuportabile pentru el ?
Glumesc :) Sânt şi eu om, să zicem , nu un animal, şi am şi eu orgoliul şi mândria mea, omeneşti, moştenite genetic, de la bunii mei străbuni, care le-au cultivat cu multă grijă, multe strădanii şi eforturi supra omeneşti, şi eu le port cu mândrie mai departe... :) Oricum nu îl interesează aceste subiecte, ci numai să chibiţeze. Nu are nimic de pierdut.
Rectific : nu îl interesează subectele postărilor mele. În rest, el îşi cunoaşte, probabil, mai bine decât mine, interesele sale privind celelalte postări şi autorii lor...
Oricum rămâne prietenul meu, şi îl iubesc ca pe mine însumi, dar nu pot să nu recunosc faptul că şi mie însumi îmi vine uneori să... îmi mai trag căte o palmă, pumn, sau un şut în fund... :)))
După cum observi, M, a iubi necondiţionat nu prea are nimic de-a face cu negocierea libertăţii, de exprimare, de manifestare, de comportament. Negocierea este absolut necesară, cu atât mai mult cu cât incompatibilităţile (diferenţele interpersonale de gândire şi comportament) sânt mai mari.
Conflictele de interese sânt pur şi simplu inevitabile, oricât de umflat şi plin de iubire ai fi.
Nu poţi iubi pe unul mai mult decât pe altul, nu-i aşa ? Dar unii oameni sunt pur şi simplu incompatibili cu alţii, nu-i aşa ?
Concluzia : unii oameni, deşi se iubesc, este mai bine pentru ei să nu convieţuiască împreună, deoarece pur şi simplu sferele lor de interese nu se împătrund îndeajuns pentru ca negocierile să fie încheiate în majoritatea cazurilor cu succes, în mod eficient.
Am lucrat destul şi în comerţ, în distribuţie, pentru a înţelege şi în mod practic acest adevăr, sub aspectul său concret obiectiv şi material. CÂND NU EXISTĂ INTERESE COMUNE, NEGOCIEREA NU POATE AVEA LOC ! Inteligenţa proverbială românească declamă : "Nu poţi vinde (nu încerca să vinzi) castraveţi grădinarului"
Există foarte multe cazuri de cupluri în care s-a ajuns la divorţ, deşi cel puţin unul din cei doi parteneri a iubit, a acceptat şi să negocieze, şi să facă compromisuri, şi să tot lase de la el "ca să fie bine", dar acel bine... nu a putut să vină, oricât efort a fost depus, şi oricâtă bunăvoinţă a avut.
După cum spuneam, când unul din parteneri trebuie să înceapă să facă sacrificii pentru menţinerea relaţiei de cuplu, este un simptom clar că relaţia aceea a început să moară, încetul cu încetul. Asta nu implică faptul că "iubirea a murit", căci iubirea nu se naşte şi nu moare, doar dragostea are un început şi un sfârşit. Cine a iubit cu adevărat, ştie că "iubirea necondiţonată" nu poate să se nască şi să moară, tocmai datorită faptului că nu o poţi condiţiona de nimic, deci de nimic din ceea ce partenerul sau oricare alt om manifestă faţă de tine.
Caz concret : oricât mă înjură R sau S, nu pot schimba sentimentul meu de iubire faţă de toţi oamenii, dar asta nu înseamnă că eu aş fi cumva obligat să accept, să aprob şi să suport la nesfârşit comportamentul lor...
Altfel privind : a iubi omul din spatele măştii de criminal, ca pe tine însuţi, nu înseamnă că trebuie să te laşi ucis de el ! Eşti dator să îţi aperi integritatea personală, în orice condiţii, căutând soluţia cea mai adecvată, pentru fiecare caz specific în parte, spre BINELE TUTUROR...
Cine înţelege raţionamentul expus, şi îl poate aplica în viaţa sa de zi cu zi, va fi ferit ca prin magie de o serie de probleme şi suferinţe, încetând să mai joace rolul victimei, din teamă, teama de a nu fi abandonat, teama de a nu rămâne singur, teama de a nu fii respins, teama de a nu pierde iubirea altuia, teama de a nu pierde o anumită poziţie "câştigată", privilegiată, etc., şamd...
Sper ca, pentru oricine a citit această dezbatere, ea să fi putut contribui, cât de puţin, la conştientizarea faptului că ne putem iubi cu toţii între noi, unul pe altul, oriunde am fi, şi orice am face, în ciuda oricăror conflicte de interese care tind să ne dezbine, şi a tuturor diferenţelor şi incompatibilităţilor existente, a căror cauză este de fapt în mare parte datorată programului genetic unic, moştenit de fiecare dintre noi...
FC - In domeniul meu, principala problema e neintelegerea raportului cauza- efect. Mecanicul constata ca un rulment s-a uzat, il inlocuieste. Dar nu verifica ovalitatea butucului rotii, care in multe cazuri e chiar cauza. Si tot schimba la rulmenti. Rulmentul ala incepe sa ne atentioneze ca ceva nu e in ordine, incepe sa huruie. Din ce in ce mai puternic. Fara a generaliza, am observat ca femeile, de obicei, isi iau atentia de la acel simptom. Dau pur si simplu muzica mai tare. Barbatii din contra, nu-si pot lua atentia, doar zgomotul ala il aud, incep sa se enerveze, cauta vinovatul care, de obicei, eicred ca e calitatea slaba a rulmentului. Dar pana la urma, vor gasi un mecanic -hai sa-i spunem maestru spiritual- care ii va lamuri ca solutia rezolvarii problemei e tocmai identificarea si confruntarea cu cauza problemei...butucul de roata. La nivel psihologic, schimbarea partenerului, sau a prietenilor, nu ne va rezolva problema care e de fapt in noi.
Idealizarea unei stari de asa-zisa iubire neconditionata isi poate arata falsitatea daca undeva in subconstient nu ne iubim si acceptam pe noi insine...poate duce la un fel de coma autoindusa ca mecanism de autoprotectie subconstient, dar problema va ramane adanc ingropata pana la un moment dat cand ceva crapa. Nici cautarea vinovatilor sau a vinovatiilor nu e o solutie, asta o foloseste deja religia, asa ca-i marca inregistrata. Fiecare rulment care huruie in viata noastra incearca sa ne atraga atentia asupra unei probleme neconstientizate.
Kato - Aş completa, evidenţiind faptul că unui anumit butuc îi corespunde un anumit rulment, şi că oricâtă bunăvoinţă are mecanicul (sau constructorul de maşini), nu poate pune un alt tip de rulment fără a afecta în mod negativ funcţionarea maşinii, îndeplinirea scopului ei.
Echilibrul şi armonia, evidenţiate printr-o funcţionare "ca unsă", sunt posibile doar în condiţia în care sânt îndeplinite toate cerinţele stricte privind compatibilitatea tuturor pieselor care trebuiesc ansamblate pentru a forma întregul sistemic perfect funcţional...
Altfel spus, degeaba vom încerca să cuplăm un anumit bărbat cu o anumită femeie, dacă ei nu se potrivesc, conform anumitor "cote" care trebuiesc respectate, pentru ca cuplarea lor să formeze un angrenaj perfect funcţional... :)))
Cam greu de înţeles de către femei această viziune mecanicistă asupra funcţionabilităţii relaţiei de cuplu, dar... să zicem că ea a fost elaborată mai mult pentru... bărbaţi :)))
MM : Au venit mecanicii, sa vindece planeta de femei furioase si cu rani emotionale ca mine. Sunteti tare adorabili. Mai ales tu Kato. Pui accent pe niste chestii care nu exista, dar daca tu asa vezi lucrurile... Nu contest ca am si eu problemele mele de rezolvat, dar aici din pacate nu exista ceea ce voi subliniati. Dramele emotionale asupra carora eu meditez in ultima vreme au baze mult mai profunde si reale decat asta. In zona asta sunt libera de asa ceva, diferenta este ca in ceea ce priveste subiectul acesta, sunt foarte sigura pe mine, si de aceea nu ma agit prea tare sa aduc argumente, pentru ca nu ma intereseaza sa fac politica si sa-mi adun fani.
De aceea Kato, eu ti-am mai zis, esti interesant de direct si exact cateodata in ceea ce exprimi fiind o oglinda buna, insa de data aceasta nu este chiar asa. Poti accepta ca exista si femei ca mine? Parerea mea nu tine de varsta, caci daca ar tine cuplurile care aplica aceasta filozofie nu ar fi asa de inaintate in varsta. LA in stilul ei direct a punctat exact ceea ce eu incerc sa zic: "realizati importanta voastra???????? REALIZATI ca sunteti creatia femeii si totusi sunteti perfecti (pt ea),chiar daca puterea ei de
creatie a fost sabotata de mii de ani?realizati ca ea e cea care cere drepturile amandurora??????????" Am spus si in articol si ma asteptam la o reactie de aratat cu degetul de genul "esti frustrata, nervoasa, etc " Asta e primul lucru pe care barbatii il zic despre femeile care au curajul sa vorbeasca despre egalitate si echilibru, armonie in relatie, ca e nefututa, nervoasa, frustrata, ca sufera. Dar eu stiu ca acesta este un mecanism al mintii masculine care inca percepe dominarea (negocierile) intr-o relatie ca fiind imperativ necesara, pentru a se mentine totul sub un anumit control. Altfel libertatea mai inseamna si intuitie, si un pic de haos. Si daca mintea nu stie ce urmeaza sa se intample, si realizeaza ca nu are control, va face orice sa aduca situatia la momentul propice de instalare a unui sistem de "supraveghere si controlarea a actiunilor", adica negocierea propriu-zisa.
Bineinteles ca este valabil pentru ambele parti (masculin, feminin) , caci s-au identificat prea mult cu ideea de a avea cumva un pic de siguranta, de control, in relatie. Egoul vrea mereu siguranta si garantii. Sunt prea sincera, iarasi? Daca cu adevarat vreti sa fiu eu cine ar trebuii sa fiu in viziunea voastra, ar trebuii in primul rand sa va urmati sfatul si sa priviti cu detasarea si sinceritate subiectul. Este greu de recunoscut pentru barbati, mai ales ptr mecanicii mintii, ca femeia chiar reprezinta o contraparte a lor care le este egala. In cele din urma discutia a fost interesanta caci am luat pulsul grupului inca o data: RN face mereu afirmatiile corecte chiar daca directe (imi pare rau ptr cei care sunt deranjati de el, dar fiecare cu linistea lui interioara nu-i asa?), Kato inca crede ca logica si mecanica mintii este cea care va salva lumea (Eu cred ca tot incercam sa o "salvam" astfel, dar nu prea ne iese). "realizati importanta voastra???????? REALIZATI ca sunteti creatia femeii si totusi sunteti perfecti (pt ea),chiar daca puterea ei de creatie a fost sabotata de mii de ani?realizati ca ea e cea care cere drepturile amandurora??????????"
FC : Realizam. La nivel subtil se observa in disponibilitatea femeii de a ierta infidelitatea unui barbat. Adica, daca ne-a creat imperfecti, tre sa-si asume asta. Fiindca ce ofera, ei isi ofera...e un soi de egoism divin. Interesant!
AI : *Feminismul a apărut ca reacţie la misoginism. Şi bine a făcut! Discuţia este interesantă, însă demonstrează încă o dată faptul acesta este un subiect care nu poate fi scos la capăt. Pentru că lumea a fost, este şi va rămâne un haos. Părerea mea. M, deşi din punct de vedere logic nu pot fi de acord cu afirmaţiile tale şi nici stilul de exprimare nu prea îl pot aprecia, fiind cam emoţional pentru gustul meu, nu pot să nu revin şi să spun că ai şi tu dreptatea ta. Problemele despre care vorbeşti sunt chiar foarte reale, altfel n-ai mai fi scris nimic. Oricine îşi poate da seama, chiar dacă nu te cunoaşte, că articolul nu este scris din fantezie şi, de asemenea, nu poate fi negat faptul că nu este un punct de vedere singular pe această planetă. Dacă lucrurile ar fi fost perfecte până acum, toată lumea ar fi fost mulţumită. Dovadă că nu este deloc aşa.
*) în loc de Like :)
LA : cunosc femei tare spirituale si evoluate cica, dar care stau in relatie cu sotul pt ca le e teama de el,sau se gandesc ca pierd bunastarea materiaal, la copil,ca nu va mai putea beneficia de dragostea mamei(amenintate ca ramane fara copil,daca divorteaza)si-si repeta intr-una,dragele de ele,tot felul de texte spirituale,doar-doar o deveni realitate vreodata in fine..vad ca nu reusesc sa ma infurii,chiar deloc.pretentia pe care o am eu de la postarea unui constient,este ca ea trebuie SA TREZEASCA,nu sa sugereze modele de masti...
AI : Unii oameni dau dovadă de multă prostie Indiferent de etnie, vârstă, educaţie, sex, religie, situaţie materială, condiţie socială, orientare sexuală şi orice alt criteriu de discriminare care ar mai fi şi l-am uitat:) Chiar îmi este milă de acele femei despre vorbeşti tu, L. Ele au măcar scuza că şi-au intrat foarte bine în rolul pentru care au fost crescute de către societate.
Kato : Mă amuză faptul că femeile nu prea înţeleg cum stă treaba cu logica. Când dau de un text cu demonstraţii şi argumentaţii logice, cam sar peste rânduri, fac nazuri, comentează, dar... totuşi, tot ceea ce încearcă ele să susţină sau să combată se bazează tot pe... logică, pe raţiune, capitol la care majoritatea lor se poticnesc, şi atunci continuă să pedaleze doar din raţiuni... pur emoţionale.
L a cam spus, şi se şi vede clar, că nu a citit aproape nimic din ce am postat eu, îi este prea greu, dar ea mereu pedalează exact la fel pe orice temă, cu aceleaşi câteva idei repetate la nesfârşit, tot încercând să se enerveze singură şi nereuşind :))) La început mi se părea amuzant, cu timpul mi-a trecut. Este total pe dinafara ideilor postate de mine, pe care nu le poate nicicum pătrunde, în primul rând deoarece nu vrea. Treaba ei, face ce vrea ea.
M este încă prea tânără pentru a înţelege. A comentat ea că nu vârsta contează, şi nu experienţa de viaţă acumulată, ci capacitatea intelectuală a fiecăruia. Dar nu înţelege faptul că această capacitate intelectuală se bazează în mareşarte pe datele, infirmaţiile, cunoştinţele diverse acumulate şi procesate prin experinţa anterioară. Cu cât ai mai puţină experienţă, cu atât eşti mai pe dinafara realităţii, deoarece trebuie să faci multe ipoteze şi presupuneri privind lucruri, procese şi evenimente pe care tu nu le cunoşti încă, dar alţii le cunosc. Şi cu cât eşti mai mândră şi mai orgolioasă, cu atât mai puţin dispusă eşti să înveţi din experienţa celor din jur, să o analizezi şi să o asimilezi, bazându-te doar pe tine însuţi, experienţa ta deosebită, raţiunea ta infailibilă, inteligenţa ta sclipitoare, datorită cărora tu nu poţi să greşeşti nicicum şi deloc.
Oricine greşeşte. Chiar şi cine este convins că el nu.
Interesant şi amuzant mi se pare faptul că, deşi nu am scos un cuvânt RĂU, DISPREŢUITOR, etc. împotriva femeii, la modul general, şi nu am criticat RĂUTĂCIOS, şi nu m-am opozat faţă de tentativele femeilor de a se emancipa cum vor muşchii lor, cineva percepe că eu aş fi contra.
M nu a înţeles că eu afirm faptul că problema ei este în mare parte falsă şi mult gonflată de... femei care vor emancipare de sub un jug masculin... existent doar în mintea lor. FIECARE FEMEIE ARE EXACT ATÂTA LIBERTATE CÂT VREA EA ! La fel este şi cu bărbaţii !
Am văzut n (en) cupluri şi căsnicii în care femeia dicemază în toate aspectele importante. Am studiat problema, şi pot să vă spun că puteţi sta liniştite, fetelor, căci fiecare şi-a negociat diferitele forme de libertate, în cadrul relaţiei de parteneriat, şi există o mulţime de bărbaţi pămpălăi, care sânt dispuşi ca în anumite condiţii să fie conduşi de femei, să le dea frîu liber, fără să le biciuască deloc. :))) A domina total pe cineva, tot timpul, este extrem de plictisitor. Nici un bărbat matur nu îşi doreşte asta, ci doar adolescenţii visători care nu au ajuns niciodată sau aproape deloc în această situaţie de a călări o mîrţoagă bleagă.
FEMEIA CARE ESTE DOMINATĂ, A AJUNS ÎN POZIŢIA ACEEA DOAR DEOARCE EA A VRUT SĂ FIE DOMINATĂ DE UN BĂRBAT, MAI MULT SAU MAI PUŢIN CONŞTIENTĂ...
MAREA MAJORITATE A FEMEILOR SIMT NEVOIA INSTINCTIVĂ, ATAVICĂ, PRIMITVĂ ŞI SĂLBATICĂ, DE A FI DOMINATE ŞI POSEDATE, DE CĂTRE MASCULI MAI PUTERNICI CA ELE, VIRLI ŞI POTENŢI ŞI MUSCULOŞI ŞI PĂROŞI ŞI... :)))
Un mascul mic şi bleg nu prea este la căutare, deşi o mare mulţime de femei şi-ar câştiga orice libertate în faţa lui !!! Asta DEMONSTREAZĂ exact ceea ce am spus, şi spun acum mai pe şleau : MAREA MAJORITATE A FEMEILOR HABAR N-AU CE VOR, DEOARECE EXISTĂ O MARE CONFUZIE ÎN MINTEA LOR. :)))
Vor emancipare, dar... nu prea mare, fără... exagerare, una... potrivită, pe măsurile fiecărei femei... :)))
LA : ce scuze spirituale, kato!! hai sa-ti dau cu paru-n cap, ca doar tu ai cautat.. si 2-scrii f mult.mai cuprinzator nu se poate? plss si stii care-i faza? diferentele dintre femei si barbati fac tot farmecul.. de ce sa intelegi femeia?femeia , oricum , intelege barbatul, dar e mai bine sa para cel muuult..egala lui
Kato : M a postat un link în link. Mă întreb câţi şi câte din cei ce citesc aceste rânduri, au citit şi acea postare : http://sufletedecristal.weebly.com/...
Citiţi cu atenţie ce a scris M acolo. Citez :
"Dar totusi sunt femeie si cu toate acestea tot nu pot fi casnica mai mult de cateva luni, sunt o rebela si imi place aventura si spontaneitatea, vesnic fara punct fix sau limite, incercand sa cunosc fiecare bucatica de pamant si ape, fiecare cultura si idee. Nu imi este teama sa ma murdaresc un pic, sa invat sa ma catar pe stanci sau sa umblu pe carari nebatatorite. Si avand in vedere toate acestea, e totul frumos si confortabil cand intalnesti un barbat linistit si mai casnic, dar stiu ca el nu poate tine pasul cu aventuriera din mine si la un anumit punct vor fi neplaceri, asa ca ma uit dupa un aventurier. Si il intalnesc, e frumos si incitant cand am cu cine sa alerg si sa descopar, dar cand revin la momentul in care trebuie sa ma asez si sa fiu iar linistita cateva luni, recapituland aventura abia traita si asimiland tot ce am invatat odata cu ea, stiu ca el va vrea sa continue "dansul" si iar vor fi neplaceri. Si astfel ajung sa inteleg de ce ambele sexe au atatea neplaceri in a se intelege, mai ales cand nu spun de la bun inceput ce cauta de la acea prima intalnire. Intradevar unele intalniri sunt menite sa fie doar intrevederi pentru a invata niste lectii, insa altele, care se simt pana in maduva oaselor ca sunt ceva mai profund si au un sens definit, se pot pierde. Si astfel repeti o viata, asa cum repeti o clasa, doar ca sa incerci din nou sa te revezi cu acel suflet si sa intelegi misiunea impreuna."
"De fiecare data sunt alta si sunt noua, si in mare parte asta aduce confuzie un pic ptr cei obisnuiti altfel. "
"Dar totusi sunt femeie, si nu ma incadrez in normele standard ce vorbesc despre o femeie. "
"Dar totusi sunt femeie si promovez non-violenta intr-o lume insetata de "sange" si nu doar la nivel anatomic."
"Mi-as dorii sa fiu barbat o zi si femeie o zi, si sa fac cu randul pana la sfarsitul misiunii mele, astfel as impaca fiecare grup in parte si. niciunuia nu i s-ar mai parea ca fac discriminari sau ca aleg o tabara.
Dar asta este regula in jocul asta. Pot avea un singur "costum". Iar regula aceasta exista cu un scop: asta este bariera principala de care trebuie sa treci atunci cand inveti sa iubesti neconditionat....
Acum voi alegeti, ce vedeti, fiinta sau costumul ?"
Mi-a atras atenţia în special : "Mi-as dorii sa fiu barbat o zi si femeie o zi, si sa fac cu randul pana la sfarsitul MISIUNII mele, astfel aş ÎMPĂCA fiecare grup in parte si niciunuia nu i s-ar mai parea ca fac DISCRIMINĂRI sau ca ALEG O TABĂRĂ."
M este convinsă că are o misiune de îndeplinit, şi încearcă să îşi construiască o imagine de ELIBERATOR NEPĂRTINITOR ŞI NEDISCRIMINATOR. Nu vreau să spun că este ceva rău, sau ceva bun. Este o misiune, ca oricare alta, a mea sau a ta. De fiecare dintre noi, personal, depinde modul în care vom fi judecaţi, taxaţi, recompensaţi de ceilalţi...
Cine nu înţelege ce este în mintea lui M, care sunt scopurile şi obiectivele sale, nu îi poate înţelege prea bine manifestările comportamentale, tiparele sale prezente în relaţiile sale interumane, ideile postate.
Puţini oameni au curajul asumării în mod sincer şi deschis a rolurilor asumate, şi prezintă congruenţă în ceea ce gândesc, spun, şi fac. Dar oamenii sinceri şi oneşti vor găsi mereu sprijin şi ajutor...
L dragă, vreau să dobor recordul lui Osho ! Mai am doar câteva... mii de pagjni ! :))
AI : "Interesant şi amuzant mi se pare faptul că, deşi nu am scos un cuvânt împotriva femeii, la modul general, ( NU, ZĂU! ) şi nu am criticat şi nu m-am opozat faţă de tentativele femeilor de a se emancipa cum vor muşchii lor, cineva percepe că eu aş fi contra."
Şi acel cineva are dreptate! Chiar eşti contra!:)) Indiferent de ce spui tu că nu ai zis, când de fapt ai zis...
"FEMEIA CARE ESTE DOMINATĂ, A AJUNS ÎN POZIŢIA ACEEA DOAR DEOARCE EA A VRUT SĂ FIE DOMINATĂ DE UN BĂRBAT, MAI MULT SAU MAI PUŢIN CONŞTIENTĂ..."
Asta este perfect adevărat. Aminteam ceva mai sus despre prostia unor femei. Inconştienţă este mai bine spus. Ceea ce pierzi însă din vedere este faptul că trăim în interdependenţă şi, prin urmare, ne influenţăm unii altora vieţile chiar şi fără să vrem. Problema este, deci, că o astfel de femeie nu îşi face rău doar ei înseşi, ci strică şi viaţa altora din jur. Este de compătimit şi dispreţuit, totodată. Nimeni de pe aici nu dă vina doar pe o una dintre variabilele ecuaţiei. Aşa mai lasă-mă cu logica pe care numai tu crezi că o ai!
Lăsând la o parte micile glume proaste, îs de fapt de acord cu toată postarea. Ce mai rămâne din ea...
Kato : Aşa o fi, A. Cum zici tu... Dar... numai dacă poţi demonstra ceea ce afirmi ! Până atunci, beneficiez confortabil de prezumţia de... nevinovăţie ! :))) Acuzatorul trebuie să demonstreze, întotdeauna, vinovăţia celui pe care îl acuză. Aşadar, caută ideile postate de mine care mă incriminează, şi postează-le, să văd pe ce bază mă acuzi. Ipoteză : Cred că doar ai răstălmăcit cuvinte de-ale mele, conform unei stări de moment emoţionale personale...
Posibil şi să mă înşel, deşi m-aş mira, în acest caz. Sau poate din cauză că am sărit, în scris, peste "rău". Am gândit "nici un cuvânt rău, răutăcios despre femeie...". Despre asta era vorba, de fapt. Nu am vorbit femeile de rău. Spre deosebire de : "Problema este, deci, că o astfel de femeie nu îşi face rău doar ei înseşi, ci STRICĂ ŞI VIAŢA ALTORA din jur. Este de compătimit şi DISPREŢUIT, totodată.", care sunt cuvintele... tale. Nu exprimă atitudinea mea, care se situează la polul opus. Nu dispreţuiesc nici o femeie, oricât de proastă ar fi ea. Şi dacă o proastă influenţează negativ viaţa celor din jurul ei, asta se datorează faptului că deştepţii aceia permit acest lucru, în conştienţa sau inconştienţa lor. Altfel spus, dacă te bazezi pe un prost, care este evident incapabil din anumite multe pdv, nu poţi fii nici tu prea deştept, prea conştient, dar aceasta este o lecţie de viaţă din care trebuie să înveţi că nu te poţi baza în aceeaşi măsură pe oricine, că toţi îs imperfecţi în diferite măsuri, şi dacă nu o înveţi rapid, vei continua să tot proiectezi vina pe proştii şi proastele care cică ţi-au stricat ţie viaţa ta cea care mergea ca ceasu elveţian uns cu toate alifiile :)))
Concluzia : nu lăsaţi proştii şi proastele să vă strice viaţa, dar nu-i dispreţuiţi, deoarece şi ei au o misiune la fel de divină ca a voastră, a oricui altul, contribuind la trezirea voastră la... realitate... :)
Am actualizat acea postare, ca să fie foarte inteligibilă, din toate pdv, ale fiecăruia. Acum exprimă mai fidel poziţia mea, atitudinea mea pozitivă faţă de femei, şi neutralitatea faţă de prostia oricui... Chiar şi faţă de prostiile pe care le mai fac şi eu, din când... :)))
"Aşa mai lasă-mă cu logica pe care NUMAI TU crezi că o ai!" Da. Acum am înţeles ce te-a şampanizat :) Faptul că am susţinut că femeile, în general, se bazează pe o inteligenţă emoţională, nu pe raţionamentul logic. Dar, aşa şi este, în general, dovadă postarea ta, ca REACŢIE EMOŢIONALĂ la ideea mea !
QED, voba cuiva... Cine trebuie să reacţioneze, conform naturii sale proprii, reacţionează, în mod firesc şi natural....
Şi nu afirm deloc faptul că asta ar fi o greşeală, ceva incorect, eronat, rău, de dispreţuit ! Nu. Este doar o observaţie, o constatare a stării de fapt a lucrurilor, imparţială, o reflectare a realităţii, adică un... adevăr.
Dacă pe cineva deranjează adevărul, ar trebui eu oare să fiu pedepsit pentru că l-am exprimat ? Poate... Fă o listă ... Cine vrea să mi-o tragă primul ? Sau... prima... Promit să cad pe spate rapid, că-s foarte sensibil şi fragil de felul meu... :))) Mă sparg uşor. De-ai ştii câte lipituri am... :)))
Vorba românului spiritual : "CINE MĂ IUBEŞTE, MĂ IUBEŞTE AŞA CUM SÂNT !"
Da ! Despre asta vorbeşte Maestrul din mine :))) Iubeşte oamenii aşa cum sunt ei : deştepţi, inteligenţi, sclipitori, frumoşi, prosperi, buni, sau... proşti, idioţi, şterşi, urâţi, săraci, răi...
Asta însă nu implică, însă, după cum am spus, că trebuie să le accepţi şi aprobi tâmpeniile şi prostia, să îi laşi să te influenţeze negativ, să te sacrifici pentru ei, dar că poţi manifesta o atitudine înţelegătoare, blândă, permisivă, şi să faci în aşa fel încât tot timpul să fie cât mai bine pentru toţi, spre binele general, atât al tău cât şi al celorlalţi oameni, în măsura posibilităţilor şi capacităţilor de care dispui în fiecare situaţie concretă de viaţă...
Deci, întrebare de 10 puncte, roşii : cine mă iubeşte, oare, pe mine, aşa cum sunt ? :)))
Cine mă iubeşte... necondiţionat ?
Cine o fii primul pe listă ? Sau... prima... :)))
Bunăstarea şi Fericirea ta depinde şi de educaţie, de pregătirea ta, de informaţiile pe care le deţii.
Studiază oferta bogată, de mai jos, de CURSURI ONLINE ŞI OFFLINE, în cazul că tu sau altcineva apropiat ţie se hotărăşte să se mai... instruiască un pic: http://bit.ly/1RqpuCj
Platformă Online de Învăţare şi Evaluare Autonomă
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect - Elevi, Părinţi, Profesori:
Clasele I-VIII şi Pregătitoare
Evaluează-te Corect - Elevi, Părinţi, Profesori:
http://bit.ly/1RqqtCu
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato : http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html
Evenimente generale Cluj Allevents.in:
-Dacă vrei să afli mai multe despre Kato şi activitatea lui : https://www.facebook.com/notes/806080502769226/
-De AICI(click aici) POŢI ASCULTA ŞI DOWNLOADA ÎN FORMAT mp3 CREAŢIILE PERSONALE KATO, pentru a le putea asculta oriunde
-DONEAZĂ, cât vrei, când poţi, pentru a sprijini blogul şi activitatea educativă a lui Kato :
-Dacă ţi-a plăcut, dă un click pe Like şi Distribuie, şi Abonează-te la postările noi ale acestui blog prin email, serviciul Feedburner, dând click aici: Subscribe to Love Blog 4 All by Email
-Apasă simultan tastele Ctrl şi D, pentru a adăuga acest site la Favorite (Bookmarks).
-Pentru a găsi ceva specific pe blog, poţi căuta după termen, la "Căutare", în stânga sus, sau pe coloana din stânga jos la Etichetele asociate postărilor (cuvintele albastre, în ordine alfabetică).
-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube (dă click pe categoriile de playlisturi să se deschidă toate): http://youtube.com/user/katonanico
-Te poţi Abona şi la blogul meu "SPIRIT", să primeşti notificări pt postările noi, pe email, aici: Subscribe to Spirit by Email
-Te invit să vizitezi şi noul meu blog : "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial" - http://katoparapsihologieextrasenzorial.blogspot.ro/
-Fă economie de timp şi bani, efectuând cumpărături online prin accesarea promoţiilor din reclame, susţinând totodată astfel şi acest blog.
Mulţumesc !
-Aici ai linkul către CUPRINSUL blogului, cu lista tuturor postărilor, pe Categorii, plus toate articolele de pe siteurile mele "Spirit" şi "Kato - Parapsihologie, Extrasenzorial", peste 500 articole ! http://loveblog4all.blogspot.com/2015/11/toate-postarile-blogului-linkurile.html
SOFTWARE Prezentări Multimedia, Editare Foto, Video 2D, 3D, Webdesign, Webinarii, Email Marketing, etc. Promoţii şi Bonusuri...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu